Nou n scutul prematur
Download
1 / 77

NOU-N ĂSCUTUL PREMATUR - PowerPoint PPT Presentation


  • 69 Views
  • Uploaded on

NOU-N ĂSCUTUL PREMATUR. Definiţie. Definiţie VG < 37 sp - 259 zile GN < 2500g INCIDEN ŢA – 9 -11%. ETIOLOGIE. Nutriţia precară a mamei înainte şi în timpul gestaţiei Vârsta mamei între 16 - 35 ani Solicitarea gravidei: stres,act. lungi în ortostatism,trepidaţii

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' NOU-N ĂSCUTUL PREMATUR' - sema


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
Nou n scutul prematur

NOU-NĂSCUTUL PREMATUR


Defini ie
Definiţie

Definiţie

  • VG < 37 sp - 259 zile

  • GN < 2500g

    INCIDENŢA – 9 -11%


Etiologie
ETIOLOGIE

  • Nutriţia precară a mamei înainte şi în timpul gestaţiei

  • Vârsta mamei între 16 - 35 ani

  • Solicitarea gravidei: stres,act. lungi în ortostatism,trepidaţii

  • Fumatul-creştere con. de carboxihg.

  • Consumul de droguri – cocaina –HTA de sarcină

  • Bolile cu transmitrre sexuală -ef.direct asupra uterului şi placentei


Etiologie1
ETIOLOGIE

  • Boli materne acute şi cronice:

    - inf.intaamniotice

    - inf. Intavaginale

    - inf. Urinare

    - pilonefrita

    - HTA - preeclampsia

    - Dz

    - B. Pulmonare sau cardiace


Etiologie2
ETIOLOGIE

  • Factori obstetricali:

    - polihidramnios

    - malf.uterine

    - traumatisme uterine

    - placenta praevia

    - placenta acreta


Etiologie3
ETIOLOGIE

  • Sarcinile multiple

  • Prezenţa altor naşteri premature

  • Factori fetali:

    eritroblastoza, detresa fetală,hipotrofia fetală, malf.congenitale



Particularit i morfofunc ionale
Particularităţi morfofuncţionale

  • Capul- mare şi reprezintă 1/3 din talie ;

    suturile craniene - dehiscente, fontanelele largi, oasele parietale pergamentoase.

  • Faţa este mică, triunghiulară, gura mare, bărbia ascuţită.

  • Urechile sunt jos inserate pavilioanele sunt fără pliuri şi schelet cartilaginos.

  • Gâtul este subţire şi pare mai lung.

  • Eritemul fiziologic- mai accentuat 3-4 zile, apoi este înlocuit de icterul neonatal şi o tentă mai palidă a tegumentelor.

  • Pliurile plantare sunt reduse numeric şi superficiale.


Particularit i morfofunc ionale1
Particularităţi morfofuncţionale

  • Ţesutul celular subcutanat este slab reprezentat sau absent pe tot corpul;

  • Cordonul ombilical este mai jos implantat şi mai subţire.

  • Toracele este mai îngust şi contrastează cu abdomenul mai voluminos.

  • Unghiile nu ating pulpa degetului.

  • Oasele sunt slab mineralizate.


Particularit i morfofunc ionale2
Particularităţi morfofuncţionale

  • Organele genitale externe - incomplet formate :-

    - testiculii nu sunt coborâţi în scrot, iar scrotul este puţin plicaturat şi pigmentat ;

    - la fetiţe, labiile mari nu acoperă labiile mici şi clitorisul ;

  • Activitatea motorie este slabă şi de scurtă durată.


Nn prematur
nn-prematur


Particularit i morfofunc ionale3
Particularităţi morfofuncţionale

  • Prezintă o hipotonie generalizată care interesează atât musculatura striată cât şi pe cea netedă.

  • Respiraţia este de tip abdominal, neregulată cu apariţia uneori a crizelor de apnee.

  • Schimburile gazoase la nivelul plămânilor sunt limitate de incompleta capilarizare alveolară.


Particularit i morfofunc ionale4
Particularităţi morfofuncţionale

Mecanica ventilatorie şi schimburile gazoase imature:

  • hipotoniei musculaturii toracice;

  • osificării slabe a cuştii toracice;

  • deficitului de surfactant alveolar (cantitativ şi calitativ) ,care imprimă o accentuată tendinţă de colabare a alveolelor în expir;


Particularit i morfofunc ionale5
Particularităţi morfofuncţionale

  • Prezintă o imaturitate a reflexelor de tuse şi deglutiţie care face posibilă aspirarea lichidelor alimentare şi secreţiilor nazo-faringiene ("cale falsă").

  • Termoreglarea prezintă defecţiuni majore:

    -termogen. limitate - rez. energetice mici

    -termolizei crescute –sup.cutanată mare în raport cu greutatea

    -imaturităţii "termostatului" hipotalamic

    - absenţei ţ. grăsos subc. (izolator termic)


Nn termen
NN-termen



Post matur
post-matur


Particularit i morfofunc ionale6
Particularităţi morfofuncţionale

  • Icterul neonatal este prezent constant şi este prelungit (10-15 zile).

  • Zgomotele cardiace sunt mai slabe.

  • Şuntul prin orificiile fetale este mai frecvent, mai persistent şi poate prejudicia circulaţia viscerală.

  • Capacităţile digestive sunt mai mici, atât morfologic, cât şi funcţional (deficienţele interesează în special lipaza şi sărurile biliare).


Particularit i morfofunc ionale7
Particularităţi morfofuncţionale

  • Absenţa sau imaturitatea r. de supt şi deglutiţie - alimentaţia prin sondă la prematurii foarte mici.

  • Funcţiile renale sunt net diminuate faţă de ale nou-născutului la termen.

  • Pereţii vaselor sanguine, îndeosebi ale celor cerebrale, au tunica conjunctivo-elastică slab dezvoltată  frecvenţa hemoragiilor intracraniene.


Particularit i morfofunc ionale8
Particularităţi morfofuncţionale

  • Tendinţa la hemoragie este datorată şi deficitului de sinteză hepatica a factorilor coagulării dependenţi de vitamina K (II, VII, IX, X).

  • Există o strânsă corespondenţă între gradul de maturare a SNC şi localizarea leziunilor la acest nivel (hipoxice, ischemice, hemoragice);

  • Mai vulnerabilă zona subependimară


Particularit i morfofunc ionale9
Particularităţi morfofuncţionale

  • Marile deficienţe imunitare (umorale şi celulare) fac prematurul foarte vulnerabil în faţa infecţiei.

  • Imaturitatea morfo-f. pluriviscerală  apariţia unor af. particulare prin frecvenţă şi gravitate: boala membranelor hialine, hemoragia peri- şi intraventriculară, crizele de apnee, persistenţa canalului arterial, enterocolita ulcero-necrotică şi infecţiile;

  • Acestea fac din prematur un nou-născut cu foarte mare risc.



Evolu ie
EVOLUŢIE

  • Mai dificilă decât la nn la termen:

    - recuperază GN după 2-3 sp.

    - creştera ponderală mai lentă: - 2-3 luni dublează gr.

    - la 6 luni tripleză gr.

    - la 1 an – de 6-7 ori

    - def. Staturo-ponderal se

    recuperează la 2-6 ani



Complica ii
COMPLICAŢII

  • SDR

  • Hemoragii: cutanate, cerebrale, viscerale

  • Hiperbilirubinemie- ic. nuclear

  • Retinopatia prem. –fibroplazia retrolenticulară secundară adm.intempestive şi prelungite de oxigen

    O2- spasm arteriolar retinian-dilataţie –edem- hemoragie-detaşarea retinei –proliferare - cecitate


Stevie Wonder - si-a petrecut primele 56 zile in incubator ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii


Complica ii1
COMPLICAŢII ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

5.Anemia precoce: sc.

-rezervelor,hemoliză acc.viteză de creştere rapidă,

- profilaxie la la sp cu 1-2 mg Fe

6. Anemia tardivă – după 3 luni

- creştere rapidă

- absenţa profilaxiei


Mark twain nascut cu doua luni mai devreme vg 2300grame
Mark Twain nascut cu doua luni mai devreme ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatiiVG - 2300grame


Victor hugo
Victor Hugo ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii


Lamartine
Lamartine ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii


Cauze de deces
CAUZE DE DECES ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • IR – SDR = BMH

  • HEMORAGIA IC

  • INFECŢII

  • MALFORMAŢII CONGENITALE

    CRITERII DE EXTERNARE

    - stare de sănătate bună

    - curbă ponderală ascendentă

    - greutate minimă – 2500g

    - Vaccinare BCG, Engerix


Nou n scutul cu rciu
Nou-născutul cu ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatiiRCIU

  • Limitarea de creştere i.u. (LCIU)

    suferinţă fetală cronică (SFC).


Etiologie4
ETIOLOGIE ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

I. Cauze fetale:

1.Malformaţii congenitale (reprezintă 5-15% din LCIU).

2. Aberaţii cromozomiale - 4 -5%

- hipotrofie globală cu ap. precoce,

- retard de creştere segmentară.


Etiologie5
ETIOLOGIE ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

3. Artera ombilicală unică - la 1/4 din cazuri se asociază cu malf. congenitale sau an. cromozomiale.

4. Cauze infecţioase - 1-5%; rubeola şi infecţia cu virus citomegalic determină hipotrofie fetală în 30-60% din cazuri.

5. Cauze toxice - 5% - tabagismul şi alcoolismul

- 15 ţigarete /zi, diminuă gr. fetală cu aprox. 300g,

- un consum de alcool pur de 28g/zi în ultimul trimestru reduce în cu 160g gr. fetală dar există mari variaţii individuale.


Etiologie6
ETIOLOGIE ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

II . Cauze placentare

- An. macroscopice -1% -pl. extracoriale,inserţii vicioase

  • An. Microscopice- necroză ischiemică, hipotrofie placentară

  • An. cromozomiale-fr.mică


Etiologie7
ETIOLOGIE ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

III. Cauze materne:

1. Cauze vasculare - 30-50% din cazurile :

  • perturbări biologice: hemoconcentraţie

  • leziuni placentare (ex. anatomo-patologic arată modificări care traduc diminuarea debitului utero-placentar).


Etiologie8
ETIOLOGIE ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

2. Cauze uterine:

- uter hipoplazic, cu vase hipoplazice,

- uter malformat; se asociază în mod egal cu LCIU şi prematuritatea.

3. Boli hipoxice:

- cardiopatii cianogene,

- anemii materne severe;

- condiţiile ambiante hipoxice (un copil născut la 3000m altitudine are o greutate medie cu 250g mai mică decât unul născut la nivelul mării).

VI. Factori nutriţionali:

- insuficienţa nutriţională maternă joacă un rol indiscutabil în LCIU, dar este dificil de precizat.


Diagnosticul rciu
Diagnosticul RCIU. ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

FORME CLINICE

1.RCIU de tip disarmonic

  • varianta cea mai frecventă caract. prin algoritmul: G<T<PC şi prin următoarele particularităţi:

  • patologie gestaţională cu sau fără complicaţii vasculorenale;

  • curbe de biometrie fetale tip "aplatizare tardivă" în cursul trimestrului 3 de sarcină

  • naştere frecvent distocică cu scoaterea copilului dintr-un mediu manifest nefavorabil.


Diagnosticul lciu
Diagnosticul LCIU. ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

2. RCIU de tip armonic

  • varianta mai rară - G=T=PC - particularităţi:

  • lipsa aparentă a unei patologii gestaţionale;

  • curbele de biometrie fetală de tip "profil jos", adică scădere precoce dar continuă

  • existenţa unor circumstanţe etiologice: malformaţii congenitale (prin echografie), anomalii cromozomiale (prin amniocenteză), fetopatii (prin prelevare de sânge fetal); constitutionally small infant

  • naştere eutocică cu scoaterea unui nou-născut "miniatură perfectă", care nu pare a fi suferit intrauterin.


Diagnosticul lciu1
Diagnosticul LCIU. ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

3. RCIU asociat cu prematuritate

  • variantă rară - nou-născutul este disarmonic, cu scor neuro-morfologic care corespunde vârstei gestaţionale.

  • sarcina a fost perturbată de semne majore de SFC (malnutriţie, diminuarea vitalităţii fetale), ceea ce a condus la decizia unei extracţii premature.


Complica ii2
COMPLICAŢII ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

1.Asfixia la naştere - se însoţeşte de

-IA mic

- aspiraţia de meconiu

- SDR

- pneumotorax

- cardiomegalie

2.Hemoragia pulmonară – apare la 2 – 4 zile

  • la n.n. cu asfixie , sindr. de aspiraţie de LA

  • patogenia – IC stg. edem pulmonar hemoragic

  • evoloţie fatală


Complica ii3
COMPLICAŢII ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

3. Hipoglicemie – rezerve sc. de glicogen,

-sc. ţ.c. subcutanat - la n.n. normal – creierul de 3x > ficatul

- dismatur – de 7x

- crize de apnee

4. Hipocalcemie – dat.hipoparatir tranzitor

- se asociază cu hipoglicemia şi cu hipoxia


Complica ii4
COMPLICAŢII ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

5. Întîrzierea osificării centrilor epifizari

6. Sindr. de hipervâscozitate sanguină

– dat. policitemiei secundare hipoxiei cronice –Ht > 70 % - geamăt, - tahicardie,IC, crize convulsive

7. Anemie tardivă

8. Termoreglarea limitată


Complica ii5
COMPLICAŢII ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

9. Modificări biologice

– hipoglicemie, hipocalcemie

- hiperhidratare – exces al spaţiului extracelular

- acidoză mixtă

- IgG scăzute sau normale

- creşterea IgM în infecţii

10.Malf.congenitale – m. frec. în f. armonică

- riscul malf. de 10-20 ori > n.n. normal


Evaluarea r c i u
Evaluarea R.C.I.U. ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

Evaluarea în uter.

nivelul estriolului urinar matern

  • prezenţa meconiului în LA

  • anomalii în met. acido-bazic

  • anomalii ale activităţii cordului

  • retard de crestere în greutate

  • cefalometria uterină= diametrul biparietal


Problemele intrapartum
Problemele intrapartum ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • Însuşi travaliul normal este un proces asfixic, asociat cu acidoză metabolică progresivă.

  • În malnutriţia fetală - travaliul normal poate compromite în mod sever copilul.

  • Aspiraţia de LA meconial depresie neonatală severă şi acidoză.

  • Abilitatea de a rezista la insulta asfixiei este strîns corelată cu rezervele de oxigen ale miocardului.


Problemele postnatale
Problemele postnatale ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

Asfixia severă intrapartum

  • insuficienţă cardiacă congestivă;

  • insuficienţă renală;

  • edem cerebral;

  • hemoragii generalizate (asociate cu trombopenie);

  • acidoză metabolică severă;

  • aspiraţie meconială complicată frecvent cu pneumotorax;

  • hemoragia pulmonară pote fi terminală;


Conduita n timpul sarcinii
Conduita în timpul sarcinii ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • profilaxia

    - detectarea precoce a R.C.I.U,

    - cooperarea obstetrician –pediatru- minimalizăreastresului naşterii

    - se vor cerceta cauzele şi dacă posibil se vor trata.

    - se va evalua starea de sănătate a fătului şi gr. de maturizare pulmonară,

    - promovarea naşterii precoce - riscul staţionării în uter > riscul naşteri premature

    - inducţia maturităţii pulmonare cu steroizi (betametazon) : LA analizat - imaturitate pulmonară (indicele lecitină/sfingomielină sub 2/1)

    - dacă există o circulaţie placentară precară, iar fătul nu poate tolera travaliul, se impune secţiunea cezariană.


Conduita n timpul travaliului
Conduita ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatiiîn timpul travaliului

  • Se va evita: - depresia provocată de analgezice şi ocitocice

  • detresa

  • asfixia

  • aspiraţia de meconiu

  • pierderile de căldură.


Condduita postnatal
Condduita postnatală ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • Atenţie la aspirarea de meconiu din orofaringe şi la protejarea contra frigului

  • Se va monitoriza glicemia în primele ore de viaţă şi prevenirea hipoglicemiei

  • La nou-născuţii cu asfixie severă – detectarea IC congestivă, a IR, a HIC şi a hemoragiilor;


Condduita postnatal1
Condduita postnatală ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • În SDR : RX cardiopulmonară -det. aspiraţiei amniotice şi/sau meconiale ± pneumotorax ( se va efectua drenaj pleural)

  • Artera ombilicală unică- semn de anomalii oculte;

  • Screeningul pentru ICIU silenţioase clinic- IgM din sîngele de cordon (cresc în infecţii);

  • Ex. histopatologic al placentei – inf. congenitale;

  • Copiii născuţi din mame diabetice : leucopenie, neutropenie şi trombocitopenie.


Alte m suri
Alte măsuri ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • Aportul caloric

    - alimentaţie precoce- la o oră de viaţă:

    - administrarea de glucoză 5%,

    - înlocuită treptat cu lp - la 2-3 ore.

    – N.C - 140-160 Kcal/kg/zi;

  • Dacă alimentarea orală nu este posibilă, se va administra prin gavaj sau parenteral

  • În asfixie severă - alimentaţie i.v, timp de 2-3 zile; se vor limita lichidele şi sodiul;

  • Monitorizarea glicemiei la 4-8 ore, pînă la stabilizarea acesteia;

  • Monitorizarea calcemiei în caz de asfixie sau prematuritate;


Prognosticul
Prognosticul ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • depinde de etiologia R.C.I.U.

  • când fătul are potenţialul de creştere neatins şi când suferinţa a fost limitată ca severitate şi durată  o creştere postnatală normală.

  • când insultul a avut loc în perioada proliferării celulare  un deficit al nr. de celule - copilul va avea o permanenetă retardare în creştere.

  • mai bun decît un prematur cu ac.GN


Prognosticul1
Prognosticul ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

Sechele somatice

  • există o tendinţă pentru persistenţa greutăţii şi staturii mai mici.

  • la 6 ani - 33-35% din nn cu R.C.I.U sunt mai mici cu 3 percentile pentru greutate şi talie.

    - QI al copilului cu R.C.I.U. moderat, fără alte anomlii, nu diferă semnificativ de cel al unui copil născut la termen.


Prognosticul2
Prognosticul ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • sechele neurologice majore -când se asociază asfixia severă:

    - paralizii cerebrale

    - epilepsie

    - deficit de văz şi auz

    - 36-50 % dificultăţi la învăţare

    - 25 % disfuncţie cerebrală majoră

    - anomalii EEG fără accese

    - defecte de vorbire 26-33% asfixia severă:


Nou n scutul cu risc crescut
Nou – născutul cu risc crescut ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii


Nou n scutul din sarcin gemelar
Nou – născutul din sarcină gemelară. ; complicatiile au dus la retinopatia prematuritatii

  • Frecvenţa -1:80,

  • gemenilor monozigoţi sau identici- de 1:200.

  • Prematuritatea şi/sau RCIU- f. de risc ale gemelarităţii.

  • Riscul morbidităţii şi mortalităţii neonatale –diferit între cei doi gemeni ai unei perechi


  • Naştere naturale - asupra celuii de-al II-lea geamăn acţionează tp mai îndelungat factorii de stres intranatal.

  • Momentul optim de naştere pentru al doilea făt - 15 minute după primul

  • Interval ≥ 30 minute- acesta va fi considerat ca „reţinut”, cu risc crescut de deces sau sechelaritate.

  • Toate riscurile sarcinii gemelare cresc proporţional sau chiar exponenţial cu numărul de feţi.


  • Trei tipuri de defecte structurale -mai ales la gememenii monozigoţi

    1. malf. sau sindr. malformative complexe- instalarea precoce - au la bază aceeaşi cauză care det. gemelaritatea: agenezia renală, atrezie anală, fistulă traheo-esofagiană, anencefalie, holoprozencefalie, situs inversus;


2. anomalii vasculare, sec.comunicărilor vasculare anormale în placenta unică; acestea sunt secundare trombozelor şi CID ce se produc la fătul decedat şi pot traduce la fătul sănătos: aplazii cutanate, atrezie intestinală, etc.

3. deformări plastice datorate acţiunii mecanice exercitate în uter se regăsesc în mod egal la ambele categorii de gemeni.


4. sindromul de transfuzie feto – fetală în placenta unică; acestea sunt secundare trombozelor şi CID ce se produc la fătul decedat şi pot traduce la fătul sănătos: aplazii cutanate, atrezie intestinală, etc..

  • una din cele mai grave probleme ale gemelarităţii

  • doar la gemenii cu placentă monocorionică

  • dat. conexiunilor vasculare care se stabilesc între cele două circulaţii fetale.

  • donatorul va suferi un retard de creştere intrauterină mai mult sau mai puţin sever, cu diminuare a masei globale a organelor, anemie şi hipotensiune,

  • primitorul - poliglobulie, cardiomegalie, hipertensiune arterială şi polihidramnios.


Sindromul de trnsf f eto fetal
Sindromul de trnsf. în placenta unică; acestea sunt secundare trombozelor şi CID ce se produc la fătul decedat şi pot traduce la fătul sănătos: aplazii cutanate, atrezie intestinală, etc.feto-fetală


Sindromul ce transf feto fetal
Sindromul ce transf. feto în placenta unică; acestea sunt secundare trombozelor şi CID ce se produc la fătul decedat şi pot traduce la fătul sănătos: aplazii cutanate, atrezie intestinală, etc.-fetală


Nou n scutul din mam diabetic
Nou – născutul din mamă diabetică. în placenta unică; acestea sunt secundare trombozelor şi CID ce se produc la fătul decedat şi pot traduce la fătul sănătos: aplazii cutanate, atrezie intestinală, etc.

  • Aspectul clinic :

  • → cu aspect cushingoid, pletonici, infiltraţi, cu gât scurt şi gros şi păr abundent;

  • → greutate la naştere >90 percentile pentru VG corespunzătoare (sunt macrosomi);

  • → prezintă visceromegalie (cu excepţia timusului şi creierului, uneori diminuate în volum);

  • → în raport cu greutatea la naştere, perimetrul cranian este diminuat (aspect destul de caracteristic).

  •  „uriaş, cu picioare de lut-, riscuri multiple,-


  • → tulburări de adaptare cardio-respiratorie, datorate în special poliglobuliei asociate;

  • → sindromul de detresă respiratorie (un procent important de macrosomi sunt prematuri);

  • → tulburări morfologice, frecvente, dar de intensitate variabilă;

  • → tromboza venelor renale, deşi rară, este mai frecventă decât în populaţia generală;

  • → citosteatonecroza;


  • → tulburările metabolice (cvasiconstante): hipoglicemia, tulburările hidroelectrolitice (deshidratarea extracelulară, hipocalcemia), hiperbilirubinemia, hipoproteinemia.

  • →riscul malformativ este augmentat de lipsa de control terapeutic şi de gravitatea leziunilor vasculare materne.

  • mlformaţiile congenitale sunt variate şi pot interesa orice organ sau sistem.


Alte categorii de nn cu risc
Alte categorii de nn cu risc tulburările hidroelectrolitice (deshidratarea extracelulară, hipocalcemia), hiperbilirubinemia, hipoproteinemia.

  • nou-născutul din mamă epileptică -risc malf., risc hemoragic, sindr. de sevraj

  • nou-născutul din mamă alcoolică -risc malf., risc de sechele neuropsihomotorii

  • nou-născutul din mamă cu HTA -risc de naştere prematură, de limitare a creşterii intrauterine şi de hemoragie cerebrală

  • nou-născutul postmatur -risc de suferinţă cerebrală şi sechele neuropsihomotorii tardive.


ad