A sociatia P rofesionala a E mitentilor de T ichete din Romania

1. Asociatia Profesionala a Emitentilor de Tichete din Romania Pozitia oficiala vis-à-vis de proiectul de impozitare a tichetelor de masa

2. Sumar • APET solicita Guvernului revizuirea proiectului de impozitare a tichetelor de masa, avand in vedere consecintele negative antrenate de aceasta masura: • 53% dintre companiile care astazi ofera tichete de masa propriilor angajati vor renunta la acest tip de beneficiu. In consecinta, veniturile la Bugetul de Stat se vor diminua cu 50 de milioane de euro • Consumul de produse alimentare va scadea dramatic, cu 863 milioane euro • Numarul locurilor de munca din sectoarele productiei si distributiei de produse alimentare vor fi afectate direct si indirect, fiind estimate 25.000 de disponibilizari

3. Tichetele de masa – o sursa importanta de venit pentru Bugetul de Stat • Valoare totala a pietei tichetelor de masa in 2009 : 1.160 Mil € • TVA colectat de la unitatile alimentare si emitentii de tichete 210 Mil € • Impozit pe profitul companiilor din sistem 19 Mil € • Contributii sociale incasate gratie locurilor de munca create in sistem 87 Mil € Total 316 Mil € • Mai mult de 33.000 locuri de munca create in industria alimentara (productie si distributie)

4. Impactul taxarii tichetelor de masa*Baza: 300 respondenti (toti respondentii) % Q1. In cazul impozitarii tichetelor de masa, ati oferi in continuare acest tip de beneficiu angajatilor dumneavoastra sau ati renunta la a le oferi? – Raspuns unic, spontan * Bazat pe rezultatele unui studiu de piata efectuat de GFK, in perioada 20–29 Aprilie 2010, pe o baza de 300 de companii care ofera tichete de masa

5. Compensarea neacordarii tichetelor de masa cu echivalent in numerarBaza: N=159 respondenti care au raspuns ca vor sista acordarea de tichete de masa% Q2. In acest caz, ati oferi angajatilor dumneavoastra un echivalent in bani, in locul tichetelor de masa? – Raspuns unic, spontan N=47

6. Nivelul tolerat al taxarii Baza: 300 respondenti (toti respondentii) % Q3. Va rugam sa va ganditi ca tichetelor de masa ar fi taxate doar partial. Care dintre urmatoarele nivele de taxare vi se pare tolerabil si v-ar determina sa oferiti in continuare tichete de masa si care dintre ele v-ar determina sa nu mai oferiti acest tip de beneficiu angajatilor dumneavoastra? – Raspuns unic, spontan Total(N=300) Muntenia(N=75) Transilvania(N=60) Moldova & Dobrogea(N=88) Oltenia & Banat(N=77)

7. Impactul asupra schemei de impozitare • Considerand ca doar 7% dintre companii vor continua sa ofere tichete de masa pentru un nivel de taxare de pana la 28%, putem asuma ca nicio companie nu va mai oferi acest beneficiu in cazul taxarii integrale (niciun beneficiu vs. cash) • 47% dintre companii nu ar compensa cu sume echivalente in bani valoarea tichetelor de masa • 29% ar compensa cu sume in bani doar 50% din valoarea tichetelor si 24% ar compensa cu 100% din valoarea tichetelor • Scaderea consumului de produse alimentare: - 918 Mil € • Balanta fiscala si sociala: • Contributii sociale pentru sumele in numerar 225 Mil € • TVA colectat 41 Mil € • Impozitul pe profitul industriilor implicate in sistem 2 Mil € Total 268 Mil € • Doar 8.000 de locuri de munca fata de schema existenta - 18 Mil € pierderi cauzate de economia subterana - 48 Mil € venituri potentiale - 25.000 locuri de munca

8. Impactul impozitarii cu 16% a tichetelor de masa • Considerand ca 31% dintre companii ar oferi in continuare tichete de masa daca nivelul impozitarii ar fi de cel mult 16%, putem asuma ca din 69% dintre companii, 47% nu ar compensa neacordarea tichetelor cu echivalentul in numerar, 29% ar compensa doar in proportie de 50% din valoarea tichetelor si doar 24% ar compensa integral aceasta forma de venit • Scaderea consumului de produse alimentare: - 688 Mil € • Balanta fiscala si sociala: • Contributii sociale pentru sumele in numerar 180 Mil € • TVA colectat 85 Mil € • Impozitul pe profitul industriilor implicate in sistem 7 Mil € • 16% impozit pe venit 57 Mil € Total 329 Mil € • 14.000 locuri de munca fata de schema existenta - 12 Mil € pierderi din economia subterana + 13 Mil € venituri potentiale - 19.000 locuri de munca

9. Dimensiuni impresionante ale economiei subterane pe pietele in crestere si mature: EUR 2,100 Mld in EU-27, 16% din PIB Size of shadow economy in relation to the total GDP (2008)1) Europa de Vest Europa de Sud Europa de Est PIB si economia subterana in Mld € Economia subterana in % 2,489 1,958 1,835 1,585 27% 26% 25% 24% 21% 1,098 18% 17% 14% 11% 10% 10% Ger- many Fran-ce UK Bel- gium Ne- ther- lands Swe- den Nor- way Den- mark Switz- er- land Fin- land Ire- land Aus- tria Italy Spain Gree- ce Por- tu- gal Tur- key Po- land Roma- nia Hun- gary Czech. Rep. Croa- tia Bul- garia Slove- nia Slov. Rep. Lithu- ania Lat- via Est- onia PIB-ul Official Economie subterana Economie subterana ca % din PIB 1) EU-27 (nicio informatie despre economia subterana din Cipru, Luxemburg, Malta), plus Norvegia, Suedia si tarile in curs de aderare la UE. Total PIB EUR 13,700 Mld Sursa: Analiza Prof. Schneider, A.T. Kearney 9

10. Economia subterana in Romania atinge cote substantiale, in majoritatea domeniilor Cota economie subterana per sector (in Mld € si %, 2005) PIB si economie subterana in Mld € Economia subterana in % 19,1 42% 10,1 22% 9,2 8,8 18% 8,0 7,6 6,8 6,4 5,9 3,5 3,0 5% 2,4 2,4 2,1 2,1 2,0 1,8 1,7 1,6 1,2 0,5 0,5 0% 0% 0,5 0,3 0,3 0,0 0,0 Productie Constructii Transpor-turi, Comunica-tii Imobilia-re Agricultura, Pescuit si Vanatoare Serviciisociale Educatie Servicii financiare, administratie publica Minerit Electricitat, gaze si furnizare de utilitati Sectoare nonatribuabile Comert en gros si en detail Sanatate si asistenta sociala Hoteluri si restaurante PIB-ul oficial Economie subterana Economie subterana ca % din PIB Nota: Sectoarele nonatribuabile includ: divertisment, masaj, prostitutie, servicii de menaj si altele Sursa: Analiza Prof Schneider, Eurostat, OECD (2008), A.T. Kearney 10