1 / 21

Sindroame Psihopatologice (2)

Sindroame Psihopatologice (2). Tipuri, frecve nțe și manifestări. Sindroame psihoorganice (a). sunt determinate sau asociate cu leziuni ale ţesutului cerebral tranzitorii sau permanente; anomalii psihice sau comportamentale; Diagnosticul se pune pe baza: antecedentelor heredocolaterale,

scot
Download Presentation

Sindroame Psihopatologice (2)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Sindroame Psihopatologice (2) Tipuri, frecvențe și manifestări

  2. Sindroame psihoorganice (a) • sunt determinate sau asociate cu leziuni ale ţesutului cerebral tranzitorii sau permanente; • anomalii psihice sau comportamentale; Diagnosticul se pune pe baza: • antecedentelor heredocolaterale, • antecedentelor personale patologice, • examenului clinic şi paraclinic; • Pot fi determinate şi de o maladie de sistem ce afectează secundar creierul sau pot fi determinate de un agent toxic (ex.: sevrajul la toxicomani);

  3. Sindroame psihoorganice (b) • Solomon şi Patch:

  4. Sindroame psihoorganice (c) • Solomon şi Patch: • deteriorarea comportamentului nu e corelată cu deteriorarea intelectului • Ex.: pot fi pacienţi cu funcţii cognitive moderat alterate şi conduită şocantă sau pacienţi cu disfuncţie cerebrală severă şi care prezintă numai: • apatie, • scăderea activităţii psiho-motorii, • somnolenţă, • tocire afectivă; • Pot surveni la orice vârstă, însă tulburările conştienţei sunt mai frecvent precoce sau spre vârsta a 3-a, iar demenţele apar la vârste mai înaintate. • Autorii americani – 6 categorii: • stările confuzionale şi demenţele; • sdr. amnestic şi starea halucinatorie organică; • sdr. delirant organic şi sdr. afectiv organic; • psihosindromul organic; • intoxicaţia şi sindromul de sevraj; • sindromul cerebral organic atipic; • La acestea se adaugă: • tulburările de conştienţă pasagere şi reversibile; • stări demenţiale permanente – cu deficite definitive;

  5. Sindroamele psihoorganice acute

  6. Sindroamele psihoorganice cronice (a)

  7. Sindroamele psihoorganice cronice (b)

  8. Sindroamele tulburărilor de conştienţă DELIRIUM:dezorientare temporo-spaţială profundă, haucinaţii, incoerenţă, agitaţie psihomotorie.

  9. Sindroamele tulburărilor de conştienţă DELIRIUM(continuare)

  10. Sindromul oneiroid (oneiroidia) - Mayer – Gross O masă de trăiri: • fantastice, • halucinatorii, • iluzionale, • delirante; Elementele fragmentar percepute din mediu sunt încorporate în scenele fantastice. Ey: osmoza subiectivului cu obiectivul; Halucinaţii scenice multiple • se pierde contactul cu mediul • pacientul acţionează ca cineva care visează; Sunt similare cu stările crepusculare epileptice, iar conţinutul seamănă cu cel din schizofrenia paranoidă acută cu elemente de tip semirealist, melodramatic – catastrofe, viziuni ale cerului, infernului. Apare în psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie.

  11. Amentia • Se deosebeşte de delirium prin importanţa incoerenţei; • Gândirea: • mecanisme asociative cu rime, • aliteraţii; • perseverări în gândire, vorbire; • Pacienţii sesizează tulburările gândirii, incapacitatea de a înţelege => perplexitate; • Vorbirea se reduce la: • silabe, • interjecţii, • sunete nearticulate, • gemete, scrâşnirea dinţilor; • Agitaţie dezordonată, monotonă, în limitele patului: • mişcări carfologice, • jactaţia capului, • tresăriri, contorsionări ale corpului; • Dispoziţie labilă, incontinenţă afectivă: de la un râs monoton şi rece până la plâns inexpresiv; • Capacitate de fixare scăzută, amintiri sărace (lacună amnestică); • Dispozitie oscilantă – euforică sau anxioasă, cu tendinţa la plâns, în raport cu halucinaţiile sau ideile delirante; • Bonhoeffer – forme: • halucinatorie, • catatonică, cu fugă de idei;

  12. Starea crepusculară (a)

  13. Starea crepusculară (b) Variante:

  14. Sindromul Korsakov (a) • Psihoza alcoolică polinevritică (neînsoţit de polinevrită); • Apare şi în alte afecţiuni = sdr. Korsakov amnestic; • Comportamentul: • pacientul lasă impresia normalului (discută, trage concluzii, citește) • după o discuţie mai lungă se observă amnezia de fixare, pacientul nu mai ştie ce a vorbit, citeşte aceeaşi pagină; • Uneori, la amnezia anterogradă, prin tulburarea fixării, se adaugă şi amnezia retrogradă; • Pacientul este dezorientat temporo-spaţial, are false recunoaşter; • Caracteristice: • confabulaţiile – umplu golurile, • pot fi bogate, fantastice (dacă urmează după un delir oniric) • sau mnestice (în majoritatea cazurilor, amintirea unor evenimente mai vechi pe care le povestesc ca întâmplări recente, pot fi modificate prin sugestie);

  15. Sindromul Korsakov (b)

  16. Sindromul Korsakov (c)

  17. Sindromul demenţial (a)

  18. Sindromul demenţial (b)

  19. Sindromul pseudodemenţial (a)

  20. Sindromul pseudodemenţial (b) • Caracteristici: • aspect de obtuzie şi stupiditate - pacienţii, în general bărbaţi, sunt însoţiţi de familie, nu pot merge singuri, nu pot mânca, nu se pot îmbrăca • deficit al controlului emoţional: impulsivitate, explozivitate, reacţii disforice, catastrofice; • acuze amnestice, de incapacitate intelectuală – „nu mai ştiu”; • Prima impresie este aceea de simulare grosolană = eroare; • A fost înglobat în stările crepusculare cu obnubilare sau amnezie isterică, în negativismul catatonic (Kraepelin, Nissl) • Wernicke – insistă asupra trăsăturilor nevrotice şi originii psihogene; • Autorii americani: etalarea voluntară de simptome grave; • Simptomele se agravează când pacientul se ştie observat; • Exprimă concepţia proprie a pacientului despre o boală psihică, ce nu aparţine niciunei nosologii; • Diferă de simulare – care are un scop evident; aici: motivatia derivă din personalitatea morbidă;

  21. Sindromul pseudodemenţial (c) Forme:

More Related