SOCIETATEA DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA,
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 29

SOCIETATEA DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA, SOCIETATEA DE GEOGRAFIE - FILIALA JUDEŢULUI MEHEDIN ŢI PowerPoint PPT Presentation


  • 94 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

SOCIETATEA DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA, SOCIETATEA DE GEOGRAFIE - FILIALA JUDEŢULUI MEHEDIN ŢI. CON FERINŢA ANUAL Ă AL SOCIET ĂŢ II DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA cu tema : Hazarde naturale şi antropice în sistemele geografice, locale şi regionale DROBETA - TURNU SEVERIN, 04-06 IUNIE 2010, România.

Download Presentation

SOCIETATEA DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA, SOCIETATEA DE GEOGRAFIE - FILIALA JUDEŢULUI MEHEDIN ŢI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Societatea de geografie din rom nia societatea de geografie filiala jude ului mehedin i

SOCIETATEA DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA,

SOCIETATEA DE GEOGRAFIE - FILIALA JUDEŢULUI MEHEDINŢI

CONFERINŢA ANUALĂ AL SOCIETĂŢII DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA

cu tema:

Hazarde naturale şi antropice în sistemele geografice, locale şi regionale

DROBETA -TURNU SEVERIN, 04-06 IUNIE 2010, România

Aplicaţie practică în Serbia

Prezintă:

Prof. Trombitás Jenő


Aplica iile de teren

Aplicaţiile de teren

 Aplicaţiile de teren organizate înaintea şi/sau după desfăşurarea unor manifestări ştiinţifice, simpozioane, congrese, conferinţe le consider ca fiind oportune, deoarece au rolul de a îmbogăţi cunoştinţele participanţilor, în special celor care vizitează zona respectivă pentru prima oară.


Z iua a doua 05 iunie 2011 aplica ie practic n serbia

Ziua a doua (05iunie 2011) Aplicaţie practică în Serbia

  • Traseul aplicaţiei:

    plecare din Drobeta -Turnu Severin la orele 7,30;

     Gura Văii – Kladavo, trecerea peste baraj cu

    observarea acestuia şi a sistemului de ecluze;

     Satul Tekia (15 popas în dreptul golfului Cerna,panoramă

    asupra oraşului Orşova; explicaţii);

     Cazanele Mici şi Mari - două sectoare înguste ale

    defileului Dunării (15’ pentru discuţii şi fotografiere);

     Donji Milanovac (o oră vizitarea unei şcoli, discuţii cu

    profesorii de geografie şi conducerea şcolii etc.);


Z iua a doua 05 iunie 2011 aplica ie practic n serbia1

Ziua a doua (05iunie 2011) Aplicaţie practică în Serbia

  • Traseul aplicaţiei:

     Maidanpek (30 minute, vizitarea exploatării minereului de

    cupru şi aur în sistem carieră, observaţii asupra

    Carpaţilor Serbiei, popas lapeştera Rajkova;

     Vizită la biserica românească de la Malajnica;

     Observaţii asupra aşezărilor şi Podişului Miroč;

     Observarea de pe malul sârbesc a amenajărilor de la

    barajul hidrocentralei Đerdap II, cunoscut şi sub numele

    de Porţile de Fier II;

     Aplicaţia se încheie în oraşul Kladovo.

    Harta cu traseul aplicaţiei, pe slidul următor


Principalele obiective vizitate

Principalele obiective vizitate

☼Hidrocentrala Porţile de Fier I

Primul obiectiv vizitat a fost hidrocentrala Porţile de Fier I, peste barajul căruia am trecut în ţara vecină Serbia;

 Este cea ma mare hidrocentrală de pe Dunăre cu o putere instalată de 1080 MW;

 În aval se găseşte hidrocentrala Porţile de Fier II, având o putere instalată de 250 MW;

 Ambele sunt exploatate în parteneriat cu partea sârbă.

 Centralele română şi sârbă de la Porţile de Fier I cumulează 2160 MW, iar cele de la Porţile de Fier II 500 MW.

 Navigaţia pe fluviu este asigurată printr-un sistem de ecluze situate pe ambele maluri, la cele două obiective.


Hidrocentrala por ile de fier i

Hidrocentrala Porţile de Fier I


Principalele obiective vizitate1

Principalele obiective vizitate

☼Defileele Dunării

 Dunărea se îngustează pentru prima oară dincolo de insula Moldova Veche şi este cunoscută sub denumirea de defileul Golubac;

 În sectorul cel mai îngust are o lungime de 14,5 km şi o lăţime de 230 m;

 La intrarea în defileulu, pe malul sârbesc, la Golubac se află un fort datând din Evul mediu;

 La cel de-al doilea defileu, Gospodin Vir, cu o lungime de 15 km şi o lăţime de 220 m se ajunge prin valea Ljupovska.

 Înaintea întrării apelor Dunării în Cazanele Mari şi Cazanele Mici, fluviul se lărgeşte în dreptul localităţii Donji Milanovac.


Portul ora ului donji milanovac

Portul oraşului Donji Milanovac


Principalele obiective vizitate2

Principalele obiective vizitate

  • Defileul Porţile de Fier

     Defileul Porţile de Fier se situează între România şi Serbia, fiind caracterizat de alternanţa sectoarelor mai largi, denumite bazinete depresionare, cu sectoare înguste, diferenţiate morfologic şi structural;

     După confluenţa cu pârâul Plavişeviţa Dunărea intră în sectorul de ingustare denumit Cazanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale Ciucarului Mare cu o înălţime de 316 m şi ale vecinului sau sârbesc Veliki Štrbac (768 m);

     Pereţii Cazanelor Mari au înălţimi de peste 200 m, iar lăţimea medie a albiei este de 150 m.


Principalele obiective vizitate3

Principalele obiective vizitate

  • Defileul Porţile de Fier

     În pereţii Ciucarului Mare se deschid mai multe guri de peşteră, dintre care două sunt mai importante Gura Ponicovei şi Veterani;

     În aval de Cazanele Mari, apele fluviului pătrund în bazinetul Dubova, ce are forma unui golf cu aspect semicircular;

     Trecând de Dubova, Dunărea pătrunde in Cazanele Mici, formate din Ciucaru Mic (313 m), pe stânga si Mali Štrbac (626 m) pe dreapta.

     În acest sector, cu o lungime de aproximativ 3,6 km, albia Dunării atinge cea mai mică lăţime din defileu şi anume150 m.


C azanele mici

CazaneleMici


C azanele mari

CazaneleMari


Principalele obiective vizitate4

Principalele obiective vizitate

  • Pereţii verticali ai Ciucarului Mic au un aspect ruiniform, iar pe relieful calcaros întâlnim liliacul sălbatic şi cărpiniţa;

  • In aval, peretele de calcar al Ciucarului Mic este tăiat de pârâul Mraconia, rezultând un mic golf datorită pătrunderii apelor Dunării pe valea Mraconiei spre amonte.


Principalele obiective vizitate5

Principalele obiective vizitate

☼Cariera de cupru de la Majdanpek

Vestita carieră de exploatare a cuprului datează încă din secolul al XVII-lea;

 În perioadele istorice ce au urmat, dreptul de exploatare a fost deţinut de cehi, belgieni şi austrieci;

 Oraşul a intrat în planurile de industrializarea a statului (ex) iugoslav, când acest amplu proces a fost coordonat de însuşi mareşalul Iosip Broz Tito;

A urmat o perioadă de înflorire a industriei miniere pe deoparte şi a metalurgiei pe de altă parte;


Ora ul minier majdanpek

Oraşul minier Majdanpek

După regresul ce a urmat instaurării regimului condus de Slobodan Milošević, oraşul Majdanpek se luptă din răsputeri pentru revigorarea exploatării cuprului.


Lac antropic la mina din majdanpek

Lac antropic la mina din Majdanpek


Principalele obiective vizitate6

Principalele obiective vizitate

☼ Peştera Rajkova

 Peştera Rajkova (Rajkova Pećina în limba sârbă) este situată în estul Serbiei la aproximativ 3 km de Majdanpek şi la 200 km de capitala Beograd;

 Trei râuri, Rajkova Reka, Jankova Reka şi Paskova Reka, au contribuit la formarea unui sistem carstic complex, generând speleotheme (stalactite, stalagmite, coloane, curgeri parietale rtc.) de o rară frumuseţe care sunt adevăratele bijuterii ale lumii subterane.

 Mai multe date despre această cavitate o să găsiţi într- o prezentare PowerPoint, postată mai demult pe acest site.


Pe tera rajkova

Peştera Rajkova

Stalactite, stalagmite, coloane şi curgeri parietale


Pe tera rajkova1

Peştera Rajkova

Grup de stalagmite


Pe tera rajkova2

Peştera Rajkova

Fosile descoperite în peşteră


Principalele obiective vizitate7

Principalele obiective vizitate

☼ Întâlnire cu preotul Alexandru Boian

 Boian Alexandru este un preot român din Malajnica (Malainiţa) din estul Serbiei, care a avut curajul să ridice pe proprietatea sa o mică biserică ortodoxă în care slujeşte în limba română;

 A urmat un conflict îndelungat cu autorităţile sârbe, care cereau demolarea sfântului lăcaş, invocând ilegalitatea acestei construcţii;

 Cel mai vehement oponent a lui Boian Alexandru a fost Biserica Ortodoxă Sârbă, care se temea de pierderea influenţei în acest colt îndepărtat al Serbiei.

 Scandalul a ajuns şi în presa internaţională, iar în aprilie 2005 incidentul a fost discutat şi la adunarea Consiliului Europei.


Mica biseric de la malajnica

Mica biserică de la Malajnica


Principalele obiective vizitate8

Principalele obiective vizitate

☼ Întâlnire cu preotul Alexandru Boian

 Preotul a fost condamnat, evident pe nedrept, la două luni de închisoare cu suspendare;

Autorităţile când au văzut, că preotul este de neclintit în hotărârea de a oficia în mica biserică în limba română, au trecut nu numai la ameninţarea preotului cu moartea ci şi a enoriaşilor, inclusiv a copiilor;

Toate aceste evenimente au fost povestite de însuşi preotul Boian Alexandru.


Societatea de geografie din rom nia societatea de geografie filiala jude ului mehedin i

Preotul împreună cu participanţii la aplicaţia practică


Concluzii

Concluzii

 Aplicaţia de teren organizată de Societatea Română de Geografie în estul Serbiei a avut rolul de a aprofunda cunoştinţele participanţilor şi de a le completa cu informaţii noi. Totodată este un îndemn pentru cei ce doresc să cunoască resursele nebănuite ale acestei ţări.


B i b l i o g r a f i e

B I B L I O G R A F I E

1. http://madix19.3x.ro/aboutme.htm (accesat în data de 12.12.2010.)

2. http://www.irongates.ro (accesat în data de 10. 09.2010.)

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bojan_Aleksandrovi%C4%87 (accesat în data de 23.11.2010.)

4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Por%C8%9Bile_de_Fier (accesat în data de 05.01.2011.)

5. x x x Foto: prof. Trombitás Jenő

dr. Nedelcu Adrian

prof. Găulea Mariana


V mul umes c pentru aten ia acordat

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată

prof. Trombitás Jenő MSc

e-mail: [email protected]


  • Login