Spaţiul Rural

1. Spaţiul Rural Curs 1.1

2. Cuprins: • Definirea şi caracterizarea spaţiului rural • Funcţiile spaţiului rural • Spaţiul rural din România • Caracterizarea spaţiului rural românesc

3. Definirea şi caracterizarea spaţiului rural • Opiniile referitoare la conceptul de spaţiu rural sunt diferite de la un autor la altul şi de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei ţări. • Exemplu: Franţa, Germania, Rusia, Belgia, Statele Unite ale Americii

4. Definirea şi caracterizarea spaţiului rural Franţa: Spaţiul rural este acel teritoriu cu densitate slabă a populaţiei, cu aşezări mici şi mijlocii, unde predomină producţia agricolă, iar elementele spaţiului se găsesc în stare pură. Belgia: Spaţiul rural este teritoriul naţional minus ceea ce este urbanizat, respectiv ceea ce constituie localităţile şi activităţile industriale. Germania:Spaţiul rural este reprezentat de acele teritorii ce se găsesc în afara zonelor de mare densitate.

5. Definirea şi caracterizarea spaţiului rural Rusia: zonele rurale sunt considerate cele în care funcţiile principale le constituie agricultura, silvicultura, pescuitul şi activităţile industriale de prelucrare primară a acestor ramuri. În Statele Unite ale Americiise vorbeşte despre un "rural -farm" (rural agricol) şi un "rural non-farm" (rural neagricol).

6. Elemente definitorii ale spaţiului rural în lume: • Densitate slabă a populaţiei; • Aşezări mici şi mijlocii; • Agricultură, silvicultură, pescuit; • Activităţi de prelucrare primară a acestor ramuri; • Teritorii în afara zonelor urbane, de mare densitate.

7. Carta Europeană a Spaţiilor Rurale(Reglementarea CE nr. 1296/1996) Spaţiul rurale = „o zonă interioară sau de coastă(un teren continental sau litoral),teritorii cu sate şi oraşe mici”, în care, în cea mai mare parte, terenurile sunt utilizate pentru: • agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit; • activităţi economice şi culturale ale locuitorilor (artizanat, industrie, servicii etc.); • amenajarea de zone neurbane de distracţii sau rezervaţii naturale şi alte utilizări.

8. Agenda de la Lisabona, anul 1998 • Spaţiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale şi definitorii pentru Europa,care trebuie prezervată, îngrijită şi promovată. • Noua abordare a ruralului european presupune, implicit, şi o definire spaţială a acestuia.

9. Criteriul OCDE(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică): Mediul rural cuprinde toate localităţile care au o densitate a populaţiei mai mică de 150 de locuitori pe kilometru pătrat. Aplicând acest criteriu, se constată că la nivelul UE-27,zonelerurale acoperă peste 90% din teritoriu, cu aproximativ 27,14% din populaţie care trăieşte în mediul rural.

11. 1.2 Funcţiile spaţiului rural • Funcţia economicăconsiderată funcţia de bază a spaţiului rural, cu principalul pilon agricultura; • Funcţia ecologică; • Funcţia social - culturală

12. Funcţia economică: • promovarea unui sistem de producţie agricolă,silvică şi pescuit, care să asigure obţinerea unor cantităţi de produse corespunzătoare cu nevoile alimentare ale populaţiei, garantarea unui nivel corespunzător de venituri pentru agricultori, • producerea unor materii prime pentru industrie şi producţia de energie; • satisfacerea nevoilor de materii prime întreprinderilor mici şi mijlocii agricole, industriale, artizanale sau comerciale; • asigurarea unor condiţii de bază pentru recreere şi turism;

13. Funcţia ecologică: • conservarea resurselor naturale ale vieţii: solul, apa, aerul, printr-o utilizare durabilă; • protejarea biotipurilor şi spaţiilor verzi, cu rol esenţial în calitatea mediului înconjurător; • conservarea şi protejarea biodiversităţii speciilor şi a peisajelor naturale; • protecţia animalelor sălbatice în condiţii ecologice corespunzătoare.

14. Funcţia social – culturală, prin care se urmăreşte: • să se asigure şi să se lărgească rolul socio-cultural, în special, prin viaţa asociativă locală; • să se dezvolte relaţiile dintre populaţia urbană şi cea rurală, prin folosirea tehnologiilor moderne de informare şi în zonele rurale.

15. 1.3 Spaţiul rural din România • Ordinul nr. 173/160/1993 defineşte spaţiul rural prin • componenta teritorială; • caracteristici dominante.

16. Componenta teritorialăa spaţiului rural: • are în vederezona geografică interioară şi/sau de coastă, aparţinând fondului funciar al României, cuprinzând terenuri cu destinaţie agricolă, forestieră şi/sau aflate permanent sub ape, precum şi cele intravilane.

17. Zona geografică va corespunde spaţiului rural dacă sunt dominante, individual sau cumulativ, următoarelecaracteristici: • a) majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: • activităţi economice de producţie şi valorificare a producţiei agricole, silvice, piscicole şi de acvacultură, precum şi activităţi de protecţie şi conservare a mediului; • activităţi economice neagricole, meşteşugăreşti şi de mică industrie, pentru prelucrarea şi valorificarea materiilor prime preponderent locale, artizanat, servicii şi alte asemenea; • activităţi economice de agrement şi turism; • b) populaţia locală este sub nivelul de 5.000 de locuitori.

18. Caracteristici dominante ale spaţiului rural: • ponderea spaţiului rural; • formele de stabilire umană; • populaţia şi densitatea acesteia, situaţia demografică; • ponderea activităţilor din sectoarele primare (agricultură, silvicultură, minerit, industria casnică, meşteşuguri, agroturism); • angajarea populaţiei rurale în activităţi neagricole; • veniturile, incidenţa sărăciei, sistemul financiar, • modul de viaţă, tradiţii şi obiceiuri, peisagistica.

19. 1.3.1 Caracterizarea spaţiului rural românesc • Ponderea mare a spaţiului rural, 87,1% din teritoriul ţării; • Formele de stabilire umană care formează zona rurală sunt satele în număr de 12946 şi comunele în număr de 2851; • Ponderea mare a populaţiei rurale: 9,7 milioane de locuitori în anul 2005, ceea ce reprezenta 45,1% din populaţia ţării

20. Evoluţia populaţiei rurale şi ponderea în populaţia totală a României

21. 1.3.1 Caracterizarea spaţiului rural românesc • Densitatea mică apopulaţiei în zona rurală: aproximativ 48 de locuitori/km pătrat, cu mult sub media ţării (90,9 locuitori/kmp) şi sub media UE. • Situaţia demografică:declincontinuu al populaţiei, ce se datorează, diminuării populaţiei totale la nivel de ţară, ca urmare a scăderii ratei natalităţii, cât şi fenomenului de migraţie dinspre rural înspre urban şi dinspre rural în afara ţării.

22. 1.3.1 Caracterizarea spaţiului rural românesc • Migraţia internă, pe de o parte, dinspre urban înspre rural, s-a situat lao cifră de 93924 de persoane,în general, cu vârste de peste 45 de ani desfăşurând activităţi de subzistenţă, iar pe de altă parte, dinspre rural spre urban, fiind vorba mai ales de o migraţie a populaţiei tinere în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite.

23. 1.3.1 Caracterizarea spaţiului rural românesc • Migraţia internaţională, pe lângă cea internă, a afectat populaţia din mediul rural. Estimările arată că peste 2 milioane de români (circa10% din populaţie) lucrează în străinătate. • Diminuarea forţei de muncă din zonele rurale în perioada anilor 2000-2005: populaţia rurală activăa scăzut cu12% în perioada precizată,

24. 1.3.1 Caracterizarea spaţiului rural românesc • Media venitului lunar/persoană, la nivelul zonelor rurale, este de aproximativ 95 de euro, faţă de cel din zonele urbane de 135 euro. Din cei 95 de euro, aproximativ 12 euro reprezintă venituri obţinute din activităţi non-agricole; • Incidenţa sărăcieis-a menţinut cu preponderenţă în zonele rurale. O pondere de cca 70% din oamenii săraci provin din aceste zone. Cele mai afectate de sărăcie sunt zonele rurale din partea de Nord Est. Categoriile sărace ale populaţiei sunt reprezentate de persoanele care lucrează pe cont propriu în agricultură sau în afara agriculturii, de şomeri şi de persoanele casnice.

25. 1.3.1 Caracterizarea spaţiului rural românesc • Sistemul financiar din mediul rural: deşi s-a îmbunătăţit după anul 2000, majoritatea serviciilor financiare s-au îndreptat înspre exploataţiile agricole mari sau înspre întreprinderi mari. Accesul la credite a fost mai dificil pentru exploataţiile agricole medii, pentru IMM-uri şi pentru micii agricultori. Acest lucru a îngreunat absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană, care impuneau o cerinţă de prefinanţare din partea beneficiarilor.

26. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!