2. Februar ie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona , o tematica prezenta

1. Ministerul Agriculturii, Padurilor si DezvoltariiRurale Directia Generala Implementare Politici Agricole POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂSI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Cristu Gabriel Chirfot – D. G. Implementare Politici Agricole

2. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Viziune de ansamblu 2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona, o tematica prezenta Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională. Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil. S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.

3. Politica Agricolă Comună Actorii PAC Pe plan mondial Pe plan UE Farmieri Platitorii de taxe si impozite Consumatorii Mediul privat şi public decizional Reprezentanţii societăţii civile fundaţii – asociaţii din domeniile :(mediu, societatea rurală, etc) ... OMC OECD Exportatori neţi Importori neţi ACP LDCs MERCOSUR ... AderareaNoilor Ţării Membre

4. Principiile iniţiale ale PAC Articolului 39 (1957) TRATATUL DE LA ROMA • creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a muncii • asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol • stabilizarea pieţelor • asigurarea aprovizionării • oferirea consumatorilor cu produse alimentare la preţuri rezonabile.

5. Evolutia PAC 1984: cote privind producţia de lapte 1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru fermieri 1992: Reformele MacSharry (limitarea producţiei în creştere(29% pentru cereale,15% pentr carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pentru producţie 2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în termeni reali 2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţile individuale legate de respectarea mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde de bunăstare a animalelor. 2005: Reforma regimului zahărului 2006-2008: Reforma legume-fructe, vin

6. Productivitate Competitivitate Durabilitate Anii de criză 1986 1988 Reforma PAC 2003 Inceputul PAC 1960 Reforma Mc Sharry 1992 Agenda 2000 Supraproductia Cheltuieli exagerate Relaţii tensionate pe plan internaţional Masuri structurale Securitatea Alimentară Imbunatatirea productiei Stabilizarea Pietelor Sprijinirea veniturilor Reducerea supraproducţiei Mediul Inconjurator Stabilizarea Veniturilor Stabilizarea Bugetului Orientarea catre piata Consumator Dezvoltare Rurala Mediul Inconjurator DECUPLAREA DE PRODUCTIE SPS - SAPS Reformarea PAC Competitivitate Dezvoltare Rurala Politica Agricolă Comună

7. Contextul reformării PAC Viitorul dezvoltării rurale: 2004/2005 ReformaFondurilor Structurale Dezvoltarea economică a pieţelor agricole ReformaFondurilor Structurale FEADR Reforma PAC: 2004 OMC / OMS„Runda Doha“ Reforma PAC:2003 Perspectiva financiară 2007-2013 Relaţiile comerciale internaţionale Evaluarea intermediară 2002 EU–Consiliul BXLdin October 2002 financiarcadrul datorat lărgirii UE Lărgirea UE EU 25EU 27EU … AGENDA 2000

8. FEOGA - EAGF EAGGF Guarantee section

9. Politica Agrara - Sinergia dintre Agricultură şi Dezvoltare Rurală Viabilitate Economică – orientare catre piata Societatea rurală – elementul important Integritatea mediului Modelul european privind agricultura în UE Modelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului teritoriu. .

10. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007-2013 FEGA – Fondul European de Garantare Agricola FEADR – Fondul European de Agricultura si dezvoltare rurală PILONUL I PILONUL II Politica de piaţă Sprijin pt. venit Politica de dezvoltare regională Bunuri publice Funcţia de mediu Producţia de alimente Funcţia rurală Agricultură şi zone rurale durabile

11. Noul PAC (2007-2013) Pilonul doi Axa 1 Cresterea sectoarelor Agricol si forestier Axa 2 Imbunatatirea Mediu si peisaj rural Axa 3 Divesrificarea economiei in zona rurala si cresterea calitatii vietii Axa Leader Primul pilon OrganizaţiaUnica O.C.M. (subvenţii export si sprijin piaţă – restranse radical de reforma 2003) Plăţi directe (care tind spre un decuplaj complet) in lumina cerintelor OMC

12. Politica agricolă comună • PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din Uniunea Europeană • dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor naţionale • implementarea trebuie să se bazeze pe structuri administrative eficiente şi efective • politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe beneficiar: fermierul şi consumatorul • în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele naţionale • formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii viitoare, de exemplu bio-energia

14. Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, conform PAC: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) de aprox. – 50,55 €/ha in 2007 şi de 60 €/ha in 2008. • Plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC) – aprox. 47 €/ha pentru 2007 şi 2008. • Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (PNDC). • Schema de plată separată pentru zahăr – plafon financiar de 1,930 M € in 2007 si de 2,781 M € in 2008. • Schema de plată pentru culturi energetice.

15. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) ● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod uniform, decuplată de productie, suprafetelor menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi anume: - cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat;

16. Plăţi naţionale directe complementare (PNDC)în sectorul zootehnic • Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru urmatoarele specii de animale: • Bovine – plată decuplată “a flat rate”- rata unitara pe cap de bovina – Pachetul total fiind de 173 M €. • Ovine si caprine – cuplat – 10.5 € / cap, pentru un efectiv de 5880 mii capete ovine+caprine.

17. Schema de plată pentru culturi energetice • Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă începând cu anul 2007, pentru culturi energetice destinate producţiei de biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea soarelui, soia şi porumb (in cazul RO – pentru biodiesel si bioetanol). • Fermierii care solicită plată pe suprafaţă pentru culturile energetice, au dreptul să primească plăţi naţionale directecomplementare în sectorul vegetal (PNDC) si (SAPS) pentru aceleaşi suprafeţe.

18. Schema de plată separată pentru zahăr • Acordarea unei sume pe suprafaţă, pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr – Pachetul total pentru 2007- de 3,626 M €, iar in 2008 plafonul financiar este de 3,208M €. Beneficiază de această plată fermierii care au încheiat un contract de livrare a producţiei de sfeclă de zahăr cu o unitate procesatoare şi deţinătoare de cotăîn anul de piaţă şi de referinţă 2007/2008, începând decuplarea de producţie din acest an de refetinţă.