Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 16

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA PowerPoint PPT Presentation


  • 68 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA. 1. LAPTISORUL DE MATCA ◄ este produsul cu care “albinele doici” hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele, trantorii, matca in primele 3 zile de la eclozionarea din ou si continua numai cu larvele

Download Presentation

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

1. LAPTISORUL DE MATCA

◄ este produsul cu care “albinele doici”

hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele,

trantorii, matca in primele 3 zile de la

eclozionarea din ou si continua numai cu larvele

de matca pe tot parcursul stadiului larvar.

De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii in perioada ouatului.

◄ este secretat de catre glandele hipofaringiene ale albinelor, care sunt foarte dezvoltate la albinele tinere

◄ este un produs preponderent proteic


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

◄ elaborarea lui in cantitate abundenta de catre albina tanara necesita un aport substantial de hrana

◄ din acest motiv, inca din a 2-a zi de viata,albina trece la hranirea cu polen, aceasta durand toata perioada cat albina secreta laptisorul

◄ in a 21-a zi de viata, secretia de laptisor inceteaza, glandele hipofaringiene involueaza si secretia de laptisor este inlocuita cu secretie de saliva; albina devine apta de cules


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

◄ declansarea secretie de laptisor, precum si inclouirea acesteia cu saliva, se regleaza prin mecanism hormonal

◄ laptisorul de matca inglobeaza toti factorii nutritivi si biologic activi care asigura cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor intr-un ritm impresionant:

Ex:

● in a 3-a zi de la eclozionare, perioada in care larva albinei lucratoare este hranita doar cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de cca. 250 ori mai mare decat greutatea ei normala in momentul eclozionarii

● hranirea exclusiva cu laptisor de matca onditioneaza longevitatea matcii (5-6 ani) in raport cu albina lucratoare (35-40 zile in perioada culesului)

● hranirea cu laptisor de matca conditioneaza prolificitatea matcii: 2000 oua/zi in perioada oatului


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

● apa 58-67%

● proteine13-18,5%

● zahar invertit7-12%

● lipide3-6%

●cenusa0,8-1,5%

● principii biologic active: enzime (majoritar proteaze) dar si catalaza, fosfataza


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA

A. Galbenusul de ou:in special daca este batut cu ulei si adaos de acid citric (sare de lamaie), sub forma de maioneza, imita relativ bine laptisorul de matca

Decelarea:

I. Pe baza diferentei continuturilor de apa:

● laptisor de matca nefalsificat:minim 58%

● umiditate galbenus: 50%

● ulei 1%

● laptisor de matca falsificat: < 58%

II. Pe baza diferentei continutului de lipide:

● laptisor de matca nefalsificat:max 6%

● galbenus de ou32%


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri:

● laptisor de matca nefalsificat:minim 3%

● laptisor de matca falsificat< 3%

B. Triturat de larve de albine (in special larve de trantori) – Apilarnil

● se recolteaza larvele inainte cu o zi de capacire (a 7-a zi a stadiului larvar) impreuna cu resturile de hrana din celule

● se omogenizeaza si se filtreaza

si rezulta un produs similar laptisorului de matca


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

Decelarea:

I.Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa, proteine, zahar invertit, lipide, cenusa

Laptisor nefalsificatTriturat de larve albine

Apa 58-67%65-75%

Proteine 13-18,5%9-12%

Zahar invertit 7-12%6-10%

Lipide 3-6%5-8%

Cenusa 0,8-1,5%1,5-2

II. Analiza pH: prin falsificare pH-ul creste la 6 -6,8


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

Proprietati:

• nutritiv

•antiviral

•antibiotic cu spectru larg

• creste durata vietii prin ameliorarea calitativa a multiplicarii celulare

• creste pofta de mancare

• anabolizant natural

• afrosidiac

• energizant, vitaminizant

• antidepresiv

• scade greutatea ficatului

• creste secretia de luteina si progesteron

• scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta

• rol hematopoietic

• stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale

• normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

2. PASTURA

Pastura este un produs natural

(CONSIDERAT CEL MAI VALOROS

PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult

mai valoroase decat ale polenului datorita continutului

mai mare in:

• zaharuri simple

• vitamina K

• enzime

• aminoacizi

precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila

• fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

• invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoara de catre organism.

• datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara modificari majore, cantitative sau calitative.

• pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

Cum se formeaza:

● ajunse cu polenul in stup, albinele isi

desprind incarcatura din cosulete si o introduc pe rand

in celule, o taseaza energic cu capul pana se transforma

intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul

● operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei

● datorita absentei aerului, a continutului ridicat de zaharuri si atemperaturii ridicate din stup se instaleaza procese de fermentatie lactica in urma carora polenul se transforma in pastura


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

Etape:

I.

● dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care inhiba

dezvoltarea celorlalte bacterii, a drojdiilor si

mucegaiurilor

● enzimele secretate de bacterii (in special proteolitice)

initiaza descompunerea polenului, crescand aciditatea

substratului

● dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile se

autoasfixiaza si mor

II.

● dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus (anaerobe)

● fermentarea zaharurilor cu formare de acid lactic (inhiba cresterea altor bacterii concurente)

● excesul de acid lactic format distruge bacteriile lactice

III.

● pe substratul puternic acidifiat se instaleaza drojdiile Sacharomyces

● finalizeaza fermentatiile zaharurilor si formarea pasturii


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

Compozitia fizico-chimica a pasturii

● apa13-14%

● proteine26-28%

● zahar invertit23-26%

● substante minerale1-1,5%

● aciditate (oT)24-26

● pH3-3,5

Falsificare

● unica metoda: cu pasta densa de polen amestecat cu miere

Decelarea:

● relativ usor, datorita diferentelor mari ale caracteristicilor fizico-chimice in raport cu cele ale pasturii nefalsificate


Valorificarea subproduselor rezultate din apicultura

UTILIZARI

◄ MEDICINA

• afectiuni hepatice

• anemii

• stres

• reumatism

• reglarea tranzitului intestinal

• afectiunile de colon (mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii)


  • Login