1 / 16

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA. 1. LAPTISORUL DE MATCA ◄ este produsul cu care “albinele doici” hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele, trantorii, matca in primele 3 zile de la eclozionarea din ou si continua numai cu larvele

rianna
Download Presentation

VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

  2. 1. LAPTISORUL DE MATCA ◄ este produsul cu care “albinele doici” hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele, trantorii, matca in primele 3 zile de la eclozionarea din ou si continua numai cu larvele de matca pe tot parcursul stadiului larvar. De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii in perioada ouatului. ◄ este secretat de catre glandele hipofaringiene ale albinelor, care sunt foarte dezvoltate la albinele tinere ◄ este un produs preponderent proteic

  3. ◄ elaborarea lui in cantitate abundenta de catre albina tanara necesita un aport substantial de hrana ◄ din acest motiv, inca din a 2-a zi de viata,albina trece la hranirea cu polen, aceasta durand toata perioada cat albina secreta laptisorul ◄ in a 21-a zi de viata, secretia de laptisor inceteaza, glandele hipofaringiene involueaza si secretia de laptisor este inlocuita cu secretie de saliva; albina devine apta de cules

  4. ◄ declansarea secretie de laptisor, precum si inclouirea acesteia cu saliva, se regleaza prin mecanism hormonal ◄ laptisorul de matca inglobeaza toti factorii nutritivi si biologic activi care asigura cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor intr-un ritm impresionant: Ex: ● in a 3-a zi de la eclozionare, perioada in care larva albinei lucratoare este hranita doar cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de cca. 250 ori mai mare decat greutatea ei normala in momentul eclozionarii ● hranirea exclusiva cu laptisor de matca onditioneaza longevitatea matcii (5-6 ani) in raport cu albina lucratoare (35-40 zile in perioada culesului) ● hranirea cu laptisor de matca conditioneaza prolificitatea matcii: 2000 oua/zi in perioada oatului

  5. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ● apa 58-67% ● proteine 13-18,5% ● zahar invertit 7-12% ● lipide 3-6% ●cenusa 0,8-1,5% ● principii biologic active: enzime (majoritar proteaze) dar si catalaza, fosfataza

  6. FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA A. Galbenusul de ou:in special daca este batut cu ulei si adaos de acid citric (sare de lamaie), sub forma de maioneza, imita relativ bine laptisorul de matca Decelarea: I. Pe baza diferentei continuturilor de apa: ● laptisor de matca nefalsificat: minim 58% ● umiditate galbenus: 50% ● ulei 1% ● laptisor de matca falsificat: < 58% II. Pe baza diferentei continutului de lipide: ● laptisor de matca nefalsificat: max 6% ● galbenus de ou 32%

  7. III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri: ● laptisor de matca nefalsificat: minim 3% ● laptisor de matca falsificat < 3% B. Triturat de larve de albine (in special larve de trantori) – Apilarnil ● se recolteaza larvele inainte cu o zi de capacire (a 7-a zi a stadiului larvar) impreuna cu resturile de hrana din celule ● se omogenizeaza si se filtreaza si rezulta un produs similar laptisorului de matca

  8. Decelarea: I.Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa, proteine, zahar invertit, lipide, cenusa Laptisor nefalsificat Triturat de larve albine Apa 58-67% 65-75% Proteine 13-18,5% 9-12% Zahar invertit 7-12% 6-10% Lipide 3-6% 5-8% Cenusa 0,8-1,5% 1,5-2 II. Analiza pH: prin falsificare pH-ul creste la 6 -6,8

  9. Proprietati: • nutritiv •antiviral •antibiotic cu spectru larg • creste durata vietii prin ameliorarea calitativa a multiplicarii celulare • creste pofta de mancare • anabolizant natural • afrosidiac • energizant, vitaminizant • antidepresiv • scade greutatea ficatului • creste secretia de luteina si progesteron • scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta • rol hematopoietic • stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale • normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee

  10. 2. PASTURA Pastura este un produs natural (CONSIDERAT CEL MAI VALOROS PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult mai valoroase decat ale polenului datorita continutului mai mare in: • zaharuri simple • vitamina K • enzime • aminoacizi precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila • fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare

  11. • invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoara de catre organism. • datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara modificari majore, cantitative sau calitative. • pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.

  12. Cum se formeaza: ● ajunse cu polenul in stup, albinele isi desprind incarcatura din cosulete si o introduc pe rand in celule, o taseaza energic cu capul pana se transforma intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul ● operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei ● datorita absentei aerului, a continutului ridicat de zaharuri si atemperaturii ridicate din stup se instaleaza procese de fermentatie lactica in urma carora polenul se transforma in pastura

  13. Etape: I. ● dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care inhiba dezvoltarea celorlalte bacterii, a drojdiilor si mucegaiurilor ● enzimele secretate de bacterii (in special proteolitice) initiaza descompunerea polenului, crescand aciditatea substratului ● dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile se autoasfixiaza si mor II. ● dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus (anaerobe) ● fermentarea zaharurilor cu formare de acid lactic (inhiba cresterea altor bacterii concurente) ● excesul de acid lactic format distruge bacteriile lactice III. ● pe substratul puternic acidifiat se instaleaza drojdiile Sacharomyces ● finalizeaza fermentatiile zaharurilor si formarea pasturii

  14. Compozitia fizico-chimica a pasturii ● apa 13-14% ● proteine 26-28% ● zahar invertit 23-26% ● substante minerale 1-1,5% ● aciditate (oT) 24-26 ● pH 3-3,5 Falsificare ● unica metoda: cu pasta densa de polen amestecat cu miere Decelarea: ● relativ usor, datorita diferentelor mari ale caracteristicilor fizico-chimice in raport cu cele ale pasturii nefalsificate

  15. UTILIZARI ◄ MEDICINA • afectiuni hepatice • anemii • stres • reumatism • reglarea tranzitului intestinal • afectiunile de colon (mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii)

More Related