Centrul rromilor amare rromentza
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 30

CENTRUL RROMILOR AMARE RROMENTZA PowerPoint PPT Presentation


  • 53 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

CENTRUL RROMILOR AMARE RROMENTZA. RROMANIPEN DESPRE NOI RROMII: MAI MULT DEC ÂT ŞTIŢI Lect. Univ. Dr. Delia Grigore. DE CE RROM ŞI NU ŢIGAN ?. ŢIGAN Cuvântul nu există în limba rromani

Download Presentation

CENTRUL RROMILOR AMARE RROMENTZA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Centrul rromilor amare rromentza

CENTRUL RROMILOR AMARE RROMENTZA

RROMANIPEN

DESPRE NOI RROMII: MAI MULT DECÂT ŞTIŢI

Lect. Univ. Dr. Delia Grigore


De ce rrom i nu igan

DE CE RROM ŞI NU ŢIGAN ?

ŢIGAN

Cuvântul nu există în limba rromani

Originea cuvântului: “athinganos" / “athinganoy” = “păgân", “eretic”, "de neatins”, “impur” (limba greacă medie, anul 1068, mănăstire din Imperiul Bizantin)

Prima atestare în Ţările Române: „aţigan” = “rob” / “sclav”(limba română veche, anul 1385, mănăstirea Vodiţa, Ţara Românească)


Centrul rromilor amare rromentza

RROM

  • Cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a rromilor

  • Provine din cuvântul prakrit „dom” (cu d celebralizat), care însemna „om” şi se referea, pe de o parte, la imigranţii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat şi au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo şi pornind apoi spre Europa, iar pe de altă parte, la un subgrup etnic din India, care există şi astăzi[1]

  • Evoluţia fonetică - transformarea cuvântului „dom”, cu d celebralizat, în cuvântul „rrom”, cu r nazalizat - în limba rromani, scrierea corectă a cuvântului „rrom” este cu dublu r, pentru a sublinia pronunţia nazalizată a termenului.

    [1]Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes – Paris, Bucureşti: Editura Alternative, 1997.


Robia

ROBIA

  • Robul nu era considerat om, era întru totul proprietatea stâpânului său,figura între bunurile mişcătoare ale acestuia iar stăpânul putea dispune de el după bunul său plac: îl punea la muncă, îl putea vinde sau schimba pe alt bun, îl putea cumpăra sau lăsa moştenire cuiva, îl putea lasa zălog sau îşi putea achita o datorie cu el, îl putea întemniţa, bate sau pedepsi oricum fară a da socoteală nimanui, îl putea folosi ca obiect de distracţie.

  • „Câţiva ţigani din curţile boiereşti sunt mânjiţi cu funingine şi obligaţi să stea cu mâinile la spate trebuiau să prinză cu gura, alergând, un ou suspendat în aer, sau să tragă cu dinţii o monetă înfiptă într-o lumânare, lângă flacăre, fără să o stingă. Evident că se alegeau cu părul ars şi cu buzele fripte. Se mai punea o lumânare aprinsă în mijlocul unei grămezi de făină, în care erau ascunşi bani şi pe care ţiganul trebuia să-i scoată cu dinţii, stingând lumînarea cu nările. Flacăra suflată aprindea făina şi aprindea şi părul ţiganului” (Del Chiaro, un italian învăţat, secretarul lui Constantin Brâncoveanu, în George Potra, Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 2002 - reeditare)


A n elege prin a sim i

A ÎNŢELEGE PRIN A SIMŢI

În limba rromani, verbul„hakiarel”înseamnăatât„a înţelege”, cât şi„a simţi”,nu numai sau nu mai ales în sensul sentimentelor, ci în sensul senzorialului (văd, aud, miros, pipăi etc.), ceea ce demonstrează faptul că rromii înţeleg mai ales ceea ce simt, ceea ce percep direct, nemijlocit, concret, prin intermediul simţurilor, aşadar cunoaşterea este, în cultura tradiţională rromani, o cunoaştere de tip senzorial, concret, nicidecum abstract.


A iubi

A IUBI

Verbul „a iubi” nu există ca atare în limba rromani, verbul „kamel” (a vrea, a dori) se foloseşte în sensul erotic, fizic al cuvântului, numai în relaţie cu soţul sau soţia şi numai în intimitate, niciodată în public, iar pentru exprimarea sentimentului de dragoste se foloseşte„dukhal mange tutar”(mă doare de tine) sau„merau pala tute”(mor după tine), verbe care exprimă starea concretă – durerea sau moartea – la care ar putea duce îndepărtarea sau pierderea persoanei iubite, înlocuind simplul verb declarativ-retoric „te iubesc”, din alte limbi, care nu exprimă nimic concret, nici acţiune, nici stare concretă, ci numai o atitudine pozitivă faţă de cineva, prea vagă pentru spiritul concret-pragmatic al culturii rromani, care cere fapte, nu simple declaraţii, mai ales când este vorba de sentimente profunde.


Centrul rromilor amare rromentza

A URÎ

În limba rromani nu există cuvântul „a urî”, pentru a exprima acest sentiment negativ folosindu-se numai „na dikhau tut” (nu te văd) sau „dikhau jungales pe tute” (mă uit urât la tine), ambele legate de percepţie: nu te văd, aşadar nu te cunosc, nu exişti pentru mine, dar nu acţionez în nici un fel împotriva ta, nu am sentimente negative faţă de tine, de vreme ce nu exişti. Se demonstrează astfel, din nou, cunoaşterea senzorială la rromi.


O rromanipen

O RROMANIPEN

Legea fundamentală a rromilor

  • „phralipe” (fraternitate), ca formă de ajutor reciproc şi responsabilitate colectiv împărtăşită;

  • „pakiv” (respect, cinste, împăcare / reconciliere, încredere, onoare, credinţă, credinţă în Dumnezeu), ca formă de reconciliere intracomunitară şi construcţie a imaginii de sine pozitive;

  • „ujimos” (curăţenie, puritate), ca normă de control social şi sancţiune intracomunitară în cadrul opoziţiei ritualice pur / „ujo” versus impur / „mahrime”: partea superioară a corpului – pură, partea inferioară a corpului – impură; puritatea fetei la căsătorie – “chaj bari”

  • “lajimos” (ruşine) – educaţia copiilor în spiritul ruşinii , pentru a nu încălca normele de conduită tradiţională care ar putea face familia şi neamul de râs

  • cultul bătrânilor – “i phuri daj” / “i drabarni” – sfătuitoare, vindecătoare, cu puteri premonitorii


O prandimos

O PRANDIMOS

  • Alianţă pentru întreaga viaţă între cele două familii, relaţia de încuscrire – „xanamik” – la fel de puternică ca aceea de sânge – sprijin reciproc şi încredere deplină.

  • „Preţul miresei”, suma de bani plătită familiei fetei de către familia mirelui, simbolizează cea mai importantă valoare a căsătoriei rrome: virginitatea fetei, este plata pentru viitorii copii, care vor aparţine familiei soţului şi pe care acesta trebuie să-i preia în schimbul unei valori simbolice, întărindu-şi astfel reputaţia, aşadar statusul în cadrul comunităţii.

  • „Preţuirea purităţii miresei”, nicidecum „vânzarea fetei la căsătorie” - nu se foloseşte termenul „bikinel” (a vinde), ci „paruvel”, sensul fiind acela al schimbului ritualic mireasă – aur, sau „pokinel” (a plăti), termen al cărui sens nu este numai cel denotativ comercial, ci şi conotativ, însemnând „a preţui” virginitatea miresei, „a valoriza”, „a pune preţ, valoare”, „a compensa”, a schimba simbolul purităţii cu simbolul aurului, ambele valori de reprezentare, onoare şi prestigiu social în comunitatea tradiţională de rromi -


Ujo pur vs mahrime impur

UJO/ PUR VS.MAHRIME/ IMPUR

  • Cele mai curate părţi ale corpului: capul, ochii

  • Salutul familial: „hau te jakha” (mânca-ţi-aş ochii): semn de dragoste şi dorinţă de protecţie

  • Cea mai ruşinoasă parte a corpului: genunchii

  • Cămăşile şi bluzele se spală separat de fuste şi de pantaloni

  • Nu se amestecă niciodată apa sau vasele de spălat obiecte de bucătărie cu apa sau vasele de spălat haine


Tabu uri lingvistice

TABU-URI LINGVISTICE

Interdicţia de a verbaliza referirea la soţ sau soţie (nu poţi spune public „bărbatul meu” sau „nevasta mea” fără a-ţi cere mai întâi iertare – „te iertis (man)!” – „iarta-mă!”), interdicţia de a pune întrebarea sau afirmaţia referitoare la spaţiul unde se merge singur, expresia folosită în acest ultim caz fiind un eufemism lingvistic de tipul „jau anda mande” (merg pentru mine), „jau te dikhau le grasten” (merg sa văd caii), „jau avri” (merg afară).


Aurul

AURUL

Valoare spirituală, purtător de noroc - nu se înstrăinează prin vânzare, se dăruieşte numai în circumstanţe ritualice şi se tezaurizează în familie


Dreptul cutumiar judecata tradi ional rrom

DREPTUL CUTUMIAR JUDECATA TRADIŢIONALĂ RROMĂ

  • Sfatul între rude: „o divano”

  • Adunarea de judecată – „i kris”

  • În interiorul comunităţii / „maśkar e phralenqe” (între fraţi)

  • “Amare phure” – bătrânii şi respectul nelimitat pe care trebuie să îl oferi acestora

  • Judecată de pace: reconciliere, nu puniţie

  • Justiţie distributivă şi răspundere colectivă

  • Judecătorii / krisinitorii: “pakivale Rroma”

  • Jurământul şi masa de împăcare: “i pakiv”


Kamimaski drab

KAMIMASKI DRAB

Sar me ni daśti te зivau

bi lonesqo,

bi pajesqo,

bi xamasqo,

kadǎ naśti te зivel

bi jakhenqo murre

o rrom kaj si manqe drago.

Te merel, te pharǒl pala manθe,

T-avel rrom manθe.

Te naśel pala manθe,

Sar o bakrorro naśel pala lesqi daj,

T-avel rrom manθe.

Te kamel man, te phabol pala manθe,

T-avel rrom manθe.

Te śukǎrel lesqe kokala pala manθe,

T-avel rrom manθe.

Te merel, te dilǎrel pala manθe,

T-avel rrom manθe.


Desc ntec de dragoste

DESCÂNTEC DE DRAGOSTE

Cum eu nu pot să trăiesc

fără sare,

fără apă,

fără mâncare,

aşa să nu trăiască

fără ochii mei

rromul care mi-e drag.

Să moară, să crape după mine,

Să fie bărbatul meu.

Să alerge după mine,

Cum aleargă mielul după mama lui,

Să fie bărbatul meu.

Să mă iubească, să ardă după mine

Să fie bărbatul meu.

Să i se usuce oasele după mine,

Să fie bărbatul meu.

Să moară, să înnebunească după mine,

Să fie bărbatul meu.


Kamimaski arman

KAMIMASKI ARMAN

Śukǎren te kokala,

Xan tǒ ilo le ruva,

Xan te punrä le sapa,

Te na maj xas,

Te na maj pies,

P-e punre te śukǎres,

T-avel tǒ nǎmo dilo,

Aj te meres kokoro,

Ke mukhlǎs man bi ilesqä,

E ćhavença bi xamasqä

Aj mo khär bi rromesqä.


Blestem de dragoste

BLESTEM DE DRAGOSTE

Să ţi se usuce oasele,

Să-ţi mănânce lupii inima,

Să-ţi mănânce şerpii picioarele,

Să nu mai mănânci,

Să nu mai bei,

Să te usuci pe picioare,

Să-ţi înnebunească neamul,

Şi să mori singur,

Că m-ai lăsat fără inimă,

Cu copiii fără mâncare,

Şi cu casa fără bărbat.


Purane gogimata proverbe rrome

PURANE GOGIMATA / PROVERBE RROME

  • Dikh man akatar k-i buki, ma dikh man akatar k-i morki.

  • Judecă-mă după ce fac, nu dupã piele.

  • Kon lajal peski cibiatar, lajal peski daiatar.

  • Cui îi este ruşine de limba sa, îi este ruşine de mama sa.

  • Nai ciacio rrom kon dur e rromendar tzirdel pes.

  • Nu e rrom adevărat cine se ţine departe de rromi.

  • Na numai manro, ta vi pakiv trebal e manusheske.

  • Nu-i deajuns pâinea, ai nevoie şi de respect.


H rdelezi

HÂRDELEZI

Numit şi „Paştele spoitoresc”, sărbătoarea fundamentală a rromilor spoitori, care se desfăşoară la o săptămână după Paştele ortodox şi care reuneşte semnificaţia pascală cu aceea aGurbanuluimusulman

Elementul principal al ritualului este sacrificarea mielului: fie pentru însănătoşirea cuiva bolnav din familie, fie pentru protecţia familiei de necazuri şi boli, fie se taie câte un miel pentru fiecare copil spre binele şi protecţia acestuia.


Joia verde

JOIA VERDE

  • La ursarii din zona Bacăului - sărbătoare care se desfăşoară la o săptămână după Paştele ortodox, de Paştele Blajinilor şi se caracterizează prin iertarea reciprocă a greşelilor de peste an şi printr-o petrecere cu semnificaţie premaritală.

  • Se ţine şi la rromii ursari din Suceava, Iaşi, Botoşani şi Neamţ. Se desfăşoară în prima joi de după Paştele ortodox şi constă într-o mare petrecere, în cadrul căreia sunt scoase la joc fetele de măritat, nu înainte de a se cere învoirea părinţilor. Astfel are loc o primă înţelegere între părinţi în vederea viitoarei căsătorii a copiilor lor. Uneori, fetele fug sau sunt furate de băieţi în această zi, urmarea fiind tot o căsătorie, dar după ce tinerii îşi cer iertare de la părinţi.


S rb tori calendaristice

SĂRBĂTORI CALENDARISTICE

  • Sărbătoarea căldărarilor – 8 septembrie, Sfântă Maria Mică / Naşterea Maicii Domnului: pelerinajul la Costeşti (judeţul Vâlcea), complex ritualic cu rol de a reaşeza ierarhiile de putere în neam şi de a reconfirma tradiţia de familie, ritual de purificare la biserică, prin rugăciune şi închinare, dar şi prilej de încuscrire, de arvunire a mireselor şi de stabilire a unor relaţii economice între comunităţi

  • Sărbătoarea patronilor spirituali ai lăutarilor – 29 iunie, Sf. Apostoli Petru şi Pavel

  • Sărbătoarea patronului spiritual al ursarilor- 30 noiembrie, Sfântul Andrei


Centrul rromilor amare rromentza

O SAMUDARIPEN

HOLOCAUSTUL


Dar fric

DAR/ FRICĂ

Dar dikhel duje jakhença,

o phuro manuś beśel paś-o

skamind the vakerel, so

ela, so ela amença.

Terni Rromni pr-o vasta

Le ćhavorres sovlǎrel

and-o kher la molǎça

darekon vakerel.

O jakha dikhen andre

Kali rǎt, ma paćas nikasqe,

manro pal-o dǐvesa rodes,

ko ćaćipen tuqe dela

uźares, so ela, so ela.

E balval amen lel peça

Pal kadi kali phuv, o

asaben, gilǒrri amenqe lel.

Phen manqe sosqe

Devl!a phen.

Emil Cina


Transnistria

TRANSNISTRIA

“Din cauza proastei alimentări, unii ţigani – aceasta o formeză majoritatea – au slăbit într-atât că au ajuns numai schelete. Zilnic mureau – mai ales în ultimul timp – câte 10-15 ţigani. Erau plini de paraziţi. Vizita medicală nu li se făcea deloc, iar medicamente nu aveau. Sunt goi, fără haine pe ei, iar rufăria şi îmbrăcămintea le lipseşte de asemenea completamente. Sunt femei al căror corp (partea inferioară) este gol în adevăratul sens al cuvântului. Săpun nu li s[-]a dat de când au venit, din care cauză nu s-au spălat nici ei şi nici n-au putut să-şi spele singura cămaşe ce o au. În general situaţia ţiganilor este groaznică şi aproape de neînchipuit. Din cauza mizeriei mulţi dintre ei au ajuns nişte umbre şi aproape sălbateci.”

Rapoarte ale Poliţiei - 1942, în RAPORTUL Comisiei Internaţionale privind studierea Holocaustului în România


M rturii

MĂRTURII

„Ne-au strâns pe toţi şi ne-au luat. Jandarmii ne păzeau tot timpul. Ne-au luat cu tot cu căruţe, corturi şi cai. P-aproape de Brăila ne-am oprit. Ne-au luat căruţele şi corturile şi caii şi aproape tot ce-aveam. Ne-au pus în lagăre. Am stat acolo cam 3 săptămâni. Apoi, ne-au pus în trenuri. Ne-am oprit la Kovaliovka. Ne-au lăsat pe malul Bugului. Era iarnă. Ne-au lăsat sub cerul liber. Ne-am făcut bordeie din nisip. Ne luaseră tot ce aveam: şi căruţele şi caii şi corturile, şi tot. Nu ne-au lăsat nimic, chiar nimic. Sub cerul liber. Era iarnă. Muream de frig. Ningea! Bătea crivăţul! Dar trebuia să facem ceva, trebuia să trăim.”

Mihai Iorga, nume rrom Iorgu, 79 de ani, deportat în Transnistria


Rromii n mentalul colectiv rom nesc

RROMII ÎN MENTALUL COLECTIV ROMÂNESC

Ţiganul nu-i om; Ţiganul când a ajuns împărat, întâi pe tatăl său l-a spânzurat; Dacă ar face toate muştele miere, ar mânca şi ţiganii cu lingura; Nici răchita pom de bute, / Nici ţiganul om de frunte; Nici salcia nu-i ca pomul / Nici ţiganul nu-i ca omul; Ţiganul tot ţigan şi-n ziua de Paşte; Ţiganul până nu fură nu se ţine om; Ţiganul când a ajuns la mal, acolo s-a înecat; Dracul a mai văzut ţigan popă şi nuntă miercurea; Noroc şi bani şi moartea în ţigani; A cere ca un ţigan; A cere ca la uşa cortului; A se certa ca ţiganii; A se certa ca la uşa cortului.


Rromii n mentalul colectiv rom nesc1

RROMII ÎN MENTALUL COLECTIV ROMÂNESC

  • “Cu ţiganul nu e păcat: poţi să-i faci orice-i vrea, căci toţi ţiganii din lume nu fac cât un creştin al lui Dumnezeu.”

  • “La cimitir, ţiganii trebuie îngropaţi de başca, ca să nu se amestece oasele lor cu ale românilor.”

  • “La ţigan nu e bine să dai ceva de pomană, că-ţi fură cioara puii de la cloşcă.”

  • “Când moare ţiganul, Dumnezeu îi ia mirul ăl mare şi botezul, şi-l bagă de-a dreptul în iad.”

  • “Din ţigan nu se poate face popă, căci şi-a mâncat biserica, mânca-i-ar crapăt, doar numai dacă i-o lua nouă piei după trupul lui şi o mai trăi se face popă la creştini.”(culese de Iulius Zanne)


  • Login