1 / 27

PROIECTARE IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

PROIECTARE IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE. ELEMENTE, SOLUTII CONSTRUCTIVE MINIME SI ORIETATIVE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII UNEI LOCUINTE INDIVIDUALE. Elementele şi soluţiile constructive au un caracter informativ, neputând înlocui obligativitatea

redell
Download Presentation

PROIECTARE IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PROIECTARE IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

  2. ELEMENTE, SOLUTII CONSTRUCTIVE MINIME SIORIETATIVE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII UNEILOCUINTE INDIVIDUALE

  3. Elementele şi soluţiile constructive au un caracter informativ, neputând înlocui obligativitatea elaborării de proiecte pentru construcţii de către personal tehnic şi autorizat, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

  4. I. INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURA - este alcătuită din: • fundaţii, • pereţi subsol, • hidroizolaţii , • planşeupeste subsol. A) FUNDAŢII • Fundaţia este elementul de construcţie care se află în contact direct cu terenul bun de fundare şitransmite acestuia toate încărcările care acţionează construcţia. • În funcţie de natura terenului de fundare (determinată prin studiu geotehnic) fundaţiile se pot executaîn: • teren normal • pamanturi loesoide • argile contractile

  5. a) Teren normal (alcătuit din pământuri necoezive formate din bucăţi mari de roci,bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri) nefiind sensibil la înmuiere şi îngheţ - dezgheţ. În cazul clădirilor fără subsol: - fundaţiile vor fi continue şi se vor axa sub pereţii construcţiei; - fundaţiile pereţilor interiori pot fi realizaţi cu secţiune dreptunghiulară, cu sau fără soclu, lăţimea fundaţiei nu va fi mai mică de 40 -50 cm, iar adâncimea fundaţiei va respecta adâncimea minimă de fundare; - fundaţiile pereţilor exteriori se realizează cu soclu cu înălţimea minimă de 40 cm peste nivelul trotuarului; - în cazul clădirilor în care se prevăd în pereţii suprastructurii stâlpişorii din beton armat, precum şi pentru clădirile la care fundaţiile se realizează din materiale locale sau beton ciclopian, se vor prevedea în socluri şi la partea superioară a blocurilor centuri continue din beton armat.

  6. b) Pământuri loesoide – sunt pământuri sensibile la umezire, permiţând tasări importanteale fundaţiilor; - este necesară sporirea rigidităţii construcţiei prin crearea unor centuri de betonarmat amplasate în blocul şi în soclul fundaţiei; - adâcimea de fundare se va lua de 1,00 ... 2,50 m la zidurile exterioare şi de la0,80…2,00m la zidurile interioare.

  7. c) Argile contractile - este necesară realizarea de centuri în blocul de fundare; - adâncimea de fundare se va lua de 1,50…2,00 m de la cota trotuarului; - la exterior se prevede o zonă de 40-50 cm lăţime, umplută cu un amestec depământ argilos +40% nisip,executat în straturi de 20 cm grosime, binecompactat cu maiul; - sub talpa fundaţiei se prevede un strat de cca 5 cm grosime cu nisip grăunţoscurat; - la intersecţiile centurilor, barele longitudinale se petrec între ele.

  8. B) PEREŢII DE SUBSOL La executarea acestora, trebuie avut în vedere următoarele: - fundaţiile să fie axate sub zidurile de subsol; - lăţimea fundaţiilor nu va fi mai mică de 50 cm; - pereţii de subsol vor fi plasaţi sub toţi pereţii sructurali din parter şi de regulăaxaţi pe aceştia; - pereţii subsolului pot fi executaţi în următoarele moduri: Pereti din zidarie, Pereti cu structura mixta , Pereti cu structura din beton .

  9. a) pereţi din zidărie – se folosesc numai la pereţii interiori ai subsolului, iar la parteasuperioară se va prevedea o centură din beton armat. b) pereţi cu structură mixtă: din beton armat şi cărămidă; din piatră şi cărămidă; din cărămidă, piatra şi beton. c) pereţi cu structura din beton: din beton ciclopian la care la partea superioară se va prevedea o centură dinbeton armat (cu raportul piatră, ciment ≤ cu 30%); grosimea pereţilor va fi cel puţin egală cu grosimea pereţilor din zidărie,acceptându-se pentru pereţii exteriori o retragere de max. 5 cm faţă de zidăriaparterului; în terenuri compresibile se vor prevedea suplimentar centuri şi la parteainferioară.

  10. C) HIDROIZOLAŢII Izolaţiile hidrofuge (hidroizolaţiile) sunt lucrări de etanşare care se execută pe suprafaţa unorelemente de construcţii (fundaţii, ziduri, planşee) în vederea asigurării lor împotriva umezirii sauinfiltrării apei în construcţie. După modul de execuţie, acestea se clasifică în: hidroizolaţii orizontale şi hidroizolaţii verticale. 1. Hidroizolaţiile orizontale la pereţi – se execută la pereţii interiori şi exteriori la construcţii cu sau fără subsol. 2. Hidroizolaţiile verticale la pereţi – se aplică pe toate suprafeţele în contact cu pământulşi se execută de la talpa fundaţiei până la 30 cm peste nivelul terenului sau a trotuarului. Pentru intreruperea capilarităţii pământului sub pardoseală se aşterne un strat de nisip, balast, sau pietriş. După materialele folosite, hidroizolaţiile se clasifică în: hidroizolaţii rigide, hidroizolaţii bituminoase, hidroizolaţii mixte. a) Hidroizolaţiile rigide se realizează la izolarea hidrofugă între zidărie şi fundaţiaclădirilor amplasate în zone seismice. Aceste hidroizolaţii sunt alcătuite dintr-unamestec de mortar şi apastop. b) Hidroizolaţii bituminoase - hidroizolaţii vopsite – se execută contra umidităţii naturale a solului la fundaţiişi subsoluri sau ca barieră de vapori la terase; - hidroizolaţii asfaltice – se execută pentru izolarea pardoselii subsoluluiîmpotriva apelor capilare, realizându-se o sapă bituminoasă de 1,5 - 2,5cmgrosime; - hidroizolaţii elastice – alcătuite din bitum sau mastic de bitum şi carton saupânză bitumată; - hidroizolaţii mixte – aplicate pe tencuieli hidrofuge, constituie o soluţiedurabilă dar scumpă.

  11. D) PLANŞEU PESTE SUBSOL - Grosimile de planşeu vor fi în funcţie de deschideri, stabilite de proiectant; - Planşeul va fi realizat din beton armat monolit cu armături din PC 52 sau OB37 şi vatrebui calculat de proiectant pentru a fi asigurate condiţiile de rezistenţa şi stabilitatea; - În cazul subsolurilor neîncălzite, la partea inferioară se recomandă montarea uneitermoizolaţii din fâşii de B.C.A de 15 cm sau vată minerală sau polistiren.

  12. II. SUPRASTRUCTURA • Suprastructura este alcatuită din: • pereţi portanti; • planşee; • centuri şi buiandrugi; • scări; • Pereţidespărţitori (elemente nestructurale), • acoperişuri.

  13. A) PEREŢII PORTANŢI • A) PEREŢII PORTANŢI - sunt pereţii de rezistenţă (portanţi) care preiau şi transmit la fundaţii,în afară de greutatea lor proprie şi încărcările care provin de la planşee şi acoperiş, precum şicelelalte încărcări mobile interioare ale clădirii. • Pentru realizarea pereţilor clădirilor de locuit individuale cu subsol, parter şi etaj se folosesc înprincipal : • Pereţi din zidărie de cărămidă; • Pereţi din B.C.A.; • Pereţi din blocuri de beton; • Pereţi cu structură mixtă; • Pereţi din lemn; • Pereţi din chirpici sau piatră.

  14. Pereţi portanţi din zidărie de cărămidă 1. Pentru acest tip de pereţi se folosesc următoarele categorii de cărămizi: - cărămizi pline de 240 x 115 x 63 - cărămizi cu goluri vericale de: 290 x 140 x 88; 290 x 140 x 178; 365 x 180 x138.

  15. 2. Pereţii portanţi din zidărie de cărămidă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - grosimea se va determina prin calcul, dar nu va fi mai mică de 37,5 cm; - distanţa dintre pereţii structurali va fi calculată funcţie de: înălţimea maximă aclădirii, de numărul de niveluri, de tipul planşeului şi de gradul de protecţieantiseismică; - golurile mari (pentru uşi şi ferestre) se vor amplasa şi dimensiona în aşa felîncât plinurile dintre ele să satisfacă condiţiile de rezistenţă şi stabilitate subacţiunea încărcărilor verticale şi orizontale; - îmbunătăţirea comportării pereţilor la acţiunea sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt, seisme) se va realiza prin înglobarea înzidărie de: • stâlpişori din beton armat; • centuri din beton armat; • armături distribuite în rosturile orizontale ale zidăriei.

  16. b) Pereţi portanţi din beton celular autoclivizat (B.C.A) La acest tip de pereţi se vor folosi blocuri din BCA GB35, având dimensiunile: GNB 600x250x200 şiGBC 490x240x200. Acest tip de pereţi se folosesc la: construcţii parter, având distanţa maximă între pereţii portanţi de 6,00 m şi înăltimeanivelului de max.3,50 m; construcţii parter şi un etaj, având distanţa maximă între pereţii portanţi de 6,00 m şiînălţimea nivelului de 3,00 m (zona seismică ,,E – D” pentru judeţul Neamţ).

  17. c) Pereţi portanţi din blocuri de beton greu sau de beton cu agregate uşoare (blocheţi) – pentru toate zonele cu excepţia zonei ,,A” de protecţie antiseismică – având dimensiunile: 290 x240 x 188. Pentru pereţi exteriori se recomandă blocheţii cu 4 camere.

  18. d) Pereţi portanţi cu structură mixtă Acest tip de pereţi se realizează din mai multe materiale care conlucrează la preluareaîncărcărilor şi la îmbunătăţirea rezistenţei termice şi se pot clasifica astfel: Pereţi din beton sau beton armat monolit + căramidă care se realizează dinbeton având pe faţa interioară, zidărie de ½ de cărămidă grosime şi sefolosesc la pereţii subsolului când acesta este destinat locuinţelor; Pereţi din piatră +cărămidă se utilizează la pereţi de subsol sau de faţadă; Pereţi din cărămidă +piatră şi beton, care se realizează cu două feţe dinzidărie de cărămidă şi piatră, iar între acestea un strat de beton.

  19. e) Pereţi din lemn- se utilizează la construcţii provizorii, la clădiri turistice şi locuinţe dinzone montane, case de vacanţă. Pereţii din lemn se pot executa din: lemn brut sau parţial prelucrat, lemn ecarisat (grinzi, dulapi,scânduri) sau din P.A.L; P.F.L.; P.A.L.E.X., O.S.B. Avantaje : - se execută uşor; - au greutate proprie redusă; - asigură o bună izolare termică. Dezavantaje: - au o durabilitate redusă; - comportare necorespunzătoare în caz de incendiu, necesitând operaţiunea deignifugare; - sunt atacaţi de ciuperci.

  20. B) PLANŞEE Planşeele sunt elemente de suprafaţă plană, de regulă orizontale, care compartimenteazăclădirea pe verticală. Planşeele sunt elemente portante care preiau încărcările permanente şi utile şile transmit elementelor de rezistenţă pe care se reazemă (stâlpi, grinzi, pereţi). Se întâlnescurmătoarele tipuri de planşee: - planşee din beton armat monolit sau prefabricate; - planşee cu grinzi din lemn, care prezintă o serie de dezavantaje şi anume:sunt combustibile; au durabilitate inferioară celor din beton; nu se pot folosi înîncăperi cu umiditate avansată şi prezintă pericol de incendiu.

  21. C) CENTURI SI BUIANDRUGI a) Centurile din beton sunt elemente de construcţie prevăzute în pereţi la nivelul planşeelor,având rolul de a asigura conlucrarea între pereţi şi planşee, precum şi a prelua eforturile de întinderece apar în pereţi: - lăţimea centurilor va fi de regulă egală cu grosimea peretelui structural pe careîl întăreşte (de min. 24 cm), iar înălţimea lor va fi de min.20 cm; - centurile prevăzute în exterior vor fi protejate termic la exterior, pentru a nucrea punţi termice; armarea centurilor precum şi tipul de beton utilizat vor fi specificate deproiectant. b) Buiandrugii sunt elemente de rezistenţă care se prevăd la partea superioară a golurilormari (uşi, ferestre) practicate la pereţii structurali: - lăţimea secţiunii transversale se ia de regulă egală cu grosimea pereteluistructural; - lungimea de rezemare a buiandrugului va fi de minim 25 cm; - buiandrugii exteriori vor fi izolaţi termic spre exterior, în acelaşi mod ca şi centurile.

  22. D) SCĂRI Scările sunt elemente de construcţie care asigură legatura pe verticală între etajele clădirii, precumşi între trotuar şi accesul la interior. Scara este compusă din: rampa cu trepte şi contra trepte; podeţul sau odihna; vangurile; balustradecu mână curentă. Pentru ca o scară să fie comodă la urcat, trebuie să existe relatia: a: 2h + L = 62 ÷ 64cm , în care h esteînălţimea treptei şi L este lăţimea treptei. Scările se pot realiza din: - lemn, folosindu-se dulapi de 4 - 7 cm grosime pentru trepte; - scânduri de 2,4 - 3,8 cm pentru contratrepte; - grinzi de 8- 25 cm latime cu 25 -30 cm înălţime pentru vanguri; - beton armat monolit – care se poate realiza prin turnarea pe loc a betonului, pe un cofraj din lemn care reproduce exact forma intradosului scării; - metal – grinzile de vang, trepte şi balustrăzi.

  23. E) ACOPERIŞURI Se cunosc două tipuri de acoperişuri: Acoperişuri cu pante mari (sau ape) peste 7%; Acoperişuri cu pante mici, până la 7%, denumite terase.

  24. Acoperişurile cu pante se compun din: 1. Şarpantă – executată de regulă din lemn şi care reprezintă elementul de rezistenţă alacesteia. Este alcătuită din căpriori, casoroabe, pane, cleşti şi tălpi, asterială, ale căror dimensiuni orientative sunt: - căpriorii – lemn ecarisat cu secţiuni de 60x80 mm ÷ 80x100 mm; - panele – lemn ecarisat cu secţiuni de 10x12 cm ÷ 15x25 cm; - popii – lemn rotund cu diametrul de 12-14 cm sau lemn ecarisat cu secţiuneade 12x12cm sau 16x16 cm; asterială – scândură cu grosimea de 2 - 2,5 cm.

  25. 2. Învelitoare – este elementul de protecţie a acoperişului cu şarpantă şi care asigurăizolarea hidrofugă, iar în unele cazuri şi izolarea termică. Se cunosc următoarele tipuri de învelitori: - învelitori din lemn, şindrilă şi siţă – se folosesc în regiunile de deal şi munte şise confecţionează din lemn de răşinoase; - învelitori din carton bitumat – se folosesc la clădirile provizorii sau din mediulrural care au pante mici la acoperiş; - impaslitura din fibre cu bitum tip BARDOLIN-ONDULINE - la orice tip de casă; - învelitori ceramice – ţigle solzi sau ţigle profilate; - învelitori din materiale plastice, dure – de tip PAFS - învelitori din tablă neagră, zincată sau galvanizată; tablă profilată din oţelspecial sau tablă de aluminiu.

  26. 3.Acoperişuri terasă La acest tip de acoperiş elementul de rezistenţă îl reprezintă planşeul de beton armat peste ultimulnivel. În funcţie de tipul terasei – circulabilă sau necirculabilă – proiectantul autorizat va da soluţiaprivind stratificaţiile şi ordinea de execuţie a acestora pentru asigurarea izolaţiei hidrofuge, izolaţieitermice, pantele şi elementele de protecţie finale

  27. F) PEREŢI DESPĂRŢITORI (elemente nestructurale) Pereţii despărţitori sunt folosiţi pentru compartimentarea interioară a spaţiului dintr-o locuinţă şi nusunt portanţi. Grosimea pereţilor despărţitori din zidărie de cărămidă plină sau cu goluri verticale este de ¼ sau ½ cărămidă. Pereţii de 7,5 cm grosime se execută cu mortar M 50, iar cei cu grosimea de 12,5 cm se execută cumortar de marca min. M25. Pereţii despărţitori executaţi din zidărie de cărămidă sau B.C.A. se fixează la partea inferioară înpardoseală, iar la partea superioară se împănează în cu mortar de ciment faţă de planşeelesuperioare. IMPORTANT! Rigidizarea pereţilor despărţitori se realizează prin: - solidarizarea lor cu pereţii structurali prin ţesere sau ancorare cu bare de oţel Ø 6/60 cm pe înălţime, în rosturile orizontale; - prevederea de stâlpişori din beton armat, legaţi de zidurile respective cu bare orizontale din otel beton Ø 6/60 cm plasate între rosturi.

More Related