1 / 9

SCHIMBARI CLIMATICE

SCHIMBARI CLIMATICE. DOGAEASU LAURA. CUPRINS. ISTORIC ALCATUIREA SOLULUI PRESIUNEA ATMOSFEREI - EFECTELE ASUPRA ROCILOR PRIMELE SEMNE DE VIATA PE TERRA ATMOSFERA PE CELELALTE PLANETE TRANSFORMAREA TREPTATA A CLIMEI.

rea
Download Presentation

SCHIMBARI CLIMATICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SCHIMBARI CLIMATICE DOGAEASU LAURA

  2. CUPRINS • ISTORIC • ALCATUIREA SOLULUI • PRESIUNEA ATMOSFEREI - EFECTELE ASUPRA ROCILOR • PRIMELE SEMNE DE VIATA PE TERRA • ATMOSFERA PE CELELALTE PLANETE • TRANSFORMAREA TREPTATA A CLIMEI

  3. Cu circa 4,5 miliarde de ani în urmã are loc <<prima desprindere>>,<<primul salt>> al evoluþiei Terrei care capãtã un alt ritm, lãsând în urmã pe Mercur, pe Venus sau Luna.Peste înveliºul bazaltic se constituie înveliºul granitic cu granulite ºI gnaisuri care devin ºI cele mai vechi roci cunoscute pe Pãmânt, iar prezenþa unui protoocean terestru, prin schimbul de gaze cu protoatmosfera este în mãsurã sã declanºeze<<legarea>> ºi autoreglarea acestor protoînveliºuri.

  4. Experimentele fãcute dovedesc cã metamorfismul granulitelor, formarea mineralelor, faciesului granulitic din bazã, aparþinând katarhaicului, primei diviziuni a calendarului geologic al Terrei, nu putea sã aibã alt loc decât în condiþiile unei atmosfere foarte dense, grele ºi puternic încãlzitã. Intrã deci pentru prima oarã în funcþiune procesul de sistematizare a unor structuri geologice specific terestre, formate în condiþiile existenþei unui înveliº atmosferic activ, scoarþa protlitosfericã.Faptul ca pe scutul Aldan, rocile de început ale katarhaicului au o stratificaþie sedimentarã, dovedeºte cã în acel timp exista apã în stare lichidã pe suprafaþa Pãmântului, ceea ce însemnã cã temperaturile nu depãºeau 100 grade celsius

  5. Situaþia se pare însã cã nu dureazã prea mult, cu 4,2-4,1 milarde de ani în urmã începe metamorfozarea granuliticã.ªi aceasta în condiþiile în care temperatura creºte depãºind 360 grade celsius, ceea ce provoacã evaporarea apei concomitent cu apariþia efectului de serã ºi cu creºterea presiunii atmosferei. Spre adâncime, la 12-15 km temperatura ajunsã la peste 1000 grade celsius ºI presiunea foarte mare ndeterminã rocile magmatice iniþiale sã se transforme în eclogite, începând astfel sã formeze <<rãdãcina>> litosferei. Scãderea presiunii atmosferice cu 3,8 miliarde de ani în urmã avea sã schimbe din nou <<mediul>> suprafeþei planetare.În aceste condiþii avea sã se producã o granitizare a garnulitelor transformându-le în gnaisuri, depozite atât de bine conservate în Australia de Vest.Presiunea în atmosfera formatã iniþial, mai ales în heliu ºI hidrogen, de felul celei a lui Jupiter sau Saturn de astãzi, scade mult fiind probabilã o consecinþã a dispersãrii sale termice.

  6. Tot din acestã perioadã ne parvin ºi primele semne ale înfiripãrii vieþii pe Terra, din urmele gãsite în Australia de Vest.Atmosfera devine <<terestrã>> prin rãcire, o parte a atomilor de H,N,C,O se unesc în molecule dând naºtere metanului, anoniacului ºi apei, fie <<ascunsã>> sub formã de vapori în aer, fie sub formã lichidã în oceanul primar.Suprafaþa terestrã solidã se înscrie într-o þesãturã de forme rudimentare de relief ºi este treptat învelitã în roci terestre.

  7. Ca si pe Pãmânt, si pe celelalte planete ale sistemului nostru solar clima este într-o continuã tranformare.Stim cã Pãmântul este împãrtit în douã pãrti numite emisfere: partea de deasupra ecuatorului este emisfera nordicã, iar partea de sub ecuator este emisfera sudicã.Cu cât ne apropiem de ecuator, cu atât diferentele dintre iarnã si varã devin mai mici, asa încât în regiunea ecuatorului nu vom avea iarnã deloc, în timp ce dacã am merge spre poli, aceste diferente sunt din ce în ce mai mari, ajungând ca la poli sã avem mai mult timp iarnã.Interventia anotimpurilor diferã pe toatã suprafata globului. Dupã cum am vãzut, Pãmântul executã douã miscãri diferite:una de rotaie, în jurul axei sale, si una de revolutie, în jurul Soarelui, care produce succesiunea anotimpurilor anului. Dacã Pãmântul s-ar misca în jurul Soarelui asa încât axa sa de rotatie sã fie în permanenta perpendicularã pe directia razelor solare, atunci nu ar exista nici o schimbare de anotimpuri. Razele Soarelui cad însã pe Pãmânt în unghi drept fatã de axa de rotatie numai de 2 ori pe an.

  8. Când razele Soarelui cad perpendicular pe axa de rotatie terestrã, zilele sunt egale cu noptile pe toatã suprafata Pamântului:avem deci primãvarã sau toamnã, în timp ce în emisfera nordicã este primãvarã. Asupra climei actioneazã o serie de factori de mediu care pot determina anumite schimbãri în starea acesteia.Factori cum ar fi altitudinea, precipitatiile si vânturile influenteazã clima.Din trecut pânã astãzi clima s-a transformat treptat, fiind mai rece la început, încãlzindu-se pe mãsurã ce timpul trece.În viitor clima pe Pãmânt se va încãlzi, unul din factori determinanti ai acestui fenomen este si omul, care prin actiunile sale, cum ar fi poluarea, distruge stratul de ozon, lucru care va permite radiatiilor solare sã poatã penetra toate straturile protectoare ale Pãmântului si sã actioneze asupra acestuia în mod negativ.

  9. BIBLIOGRAFIE WWW.SPACEWEATHER.COM “UNIVERSUL”-TEORA-editia 1999 SFARSIT

More Related