“ CLIO ”- cercul de istorie

1. ZARANDUL DE MUNTE PRIN VEACURILE ISTORIEIMotto: “Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul”(Nicolae Bălcescu) “CLIO”- cercul de istorie coordonat de elevul Stânga Iulian şiformat dintineri ucenici ai muzei istoriei de la Şcoala Generală “Ioan Buteanu” Buceş şi Şcoala Generală Blăjeni, judeţul Hunedoara, vă propune o incursiune în istoria locală a Zarandului, străveche vatră de istorie şi focar de cultură şi civilizaţie românească autentică

2. ZARANDUL DE MUNTE – poziţia geografică Cercetarea trecutului pune pasionatul în situaţia de a căuta necontenit răspunsuri unor întrebări fundamentale precum: Când? De când? Unde?La poalele Muntelui Vâlcan – străjerul din răsărit al Zarandului Cine? Cum? De ce? ... aşadar mai întâiunde? Pe cursul superior al Crişului Alb

3. ZARANDUL DE MUNTE – începuturile istoriei • Când? ... De când? • Din vremuri străvechi – dovada: toporul de piatră (cuarţit-porfir), aparţinând culturii Coţofeni şi datând din epoca bronzului timpuriu descoperit la Mihăileni; se păstrează în Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. • Din vremea dacilor şi romanilor – dovada: descoperirea unui fragment ceramic dintr-un apeduct roman, la Dupăpiatră-Cheia. • Din vremea românilor – dovada: “Gesta Hungarorum”, atestă că voievodatul lui Menumorut se întindea spre sud până la Mureş, aşadar şi în ţinutul Crişului Alb. • 1439: prima atestare documentarăa localităţilor de pe cursul superior al Crişului Alb -Blăjeni, Buceş, Mihăileni, Stănija.

4. ZARANDUL DE MUNTE - personalităţi • Cine? • Manifestările plenare ale românismului locuitorilor de pe cursul superior al Crişului Alb au fost răscoala din 1784 şi revoluţia din 1848-1849, evenimente care au individualizat două personalităţi marcante ale istoriei locale. • 7 decembrie 1784: Mihăileni, bătălia decisivă dintre ţăranii răsculaţi, conduşi de Micula Bibarţ, din satul Blăjeni şi trupele imperiale; ţăranii sunt înfrânţi, în luptă cad 85 dintre ei în frunte cu căpitanul lor. • Ioan Buteanu (1821-1849) eroicul prefect al Zarandului în revoluţia de la 1848-1849: “a sosit timpul şi pentru noi să ne trezim din letargul cel profund, dacă nu voim să ne stingem de tot de pe faţa pământului în privinţa naţională ... să băgăm de seamă până putem noi de noi griji, că iată ne ajunge mucul la deget şi apoi credeţi-mă că va fi greu a îmbrăca mantaua după ploaie”(corespondenţă din Baia de Abrud, 28 martie 1848)

5. ZARANDUL DE MUNTE -monumente Monumentul din satul Buceş dedicat lui Simion Groza(1814-1885) – preotul conducător al celor şapte sate zărăndeneîn revoluţia românilor dela 1848-1849 • Monumentul din satul Mihăileni – “În biserica de aici au botezat lăncierii lui Crişan în 3 noemvrie 1784, pe contesa Csiszar Caterina în legea românească şi au cununat-o cu ţăranul român Clej Toader. Aici au zdrobit în roată nemeşii unguri a patra parte din trupul eroului nostru Crişan la 16 febroarie 1785. Aici la 29 aprilie 1849 s-au ţinut tratative între Avram Iancu însoţit de tribunul Simion Berindei, Ion Buteanu, Vlăduţ Dobra, Moldovanu Boieriul şi între Dragoş omul lui Kossuth. Ridicată la 2 noiemvrie 1934 la comemorarea a 150 de ani”. • Monumentul din locul istoric Dupăpiatră-Cheia - ridicat în defileul în care la 19 mai 1849 un despărţământ a lui Avram Iancu, condus de preotul-tribun din Rovina, Simion Groza, a înfrânt oastea maghiară condusă de maiorul Hatvany.

6. ZARANDUL DE MUNTE - eveniment • Festivalul cultural-patriotic “Ţara Crăişorului” - ediţia a II-a, Şcoala Generală Blăjeni, judeţul Hunedoara, joi 30.04.2009. • Participanţi:cadre didactice, elevi, echipaje de “Crăişori” de la Hălmagiu, Hălmăgel (jud. Arad), Ciuruleasa (jud. Alba), Vaţa de Jos, Tomeşti, Baia de Criş, Brad, Blăjeni, Buceş, Bucureşci (jud. Hunedoara). • Activităţi:Te Deum, depuneri de coroane la monumentul închinat eroilor locali (1784, 1848-1849), dezvelirea unei plăci comemorative, concurs pe teme de istorie locală, expoziţie etnografică, simpozion, spectacol artistic.

7. ZARANDUL DE MUNTE - urare • “Dumnezeu să vă ţinăîn pace şi să văîmburde în rai!”