D un torii cerealelor p ioase de toamn
Download
1 / 25

D Ă UN Ă TORII CEREALELOR PĂIOASE DE TOAMNĂ - PowerPoint PPT Presentation


  • 135 Views
  • Uploaded on

D Ă UN Ă TORII CEREALELOR PĂIOASE DE TOAMNĂ. MATERIAL REALIZAT: PROF. ING. MOŞTEANU LEONORA COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBĂ. Tripsul grâului. Plante atacate şi mod de dăunare : Atacă o gamă largă de specii de graminee cultivate (grâu, orz, secară) şi spontane.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' D Ă UN Ă TORII CEREALELOR PĂIOASE DE TOAMNĂ' - prentice


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
D un torii cerealelor p ioase de toamn

DĂUNĂTORII CEREALELOR PĂIOASE DE TOAMNĂ

MATERIAL REALIZAT:

PROF. ING. MOŞTEANU LEONORA

COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBĂ


Tripsul gr ului
Tripsul grâului

Plante atacate şi mod de dăunare:

Atacă o gamă largă de specii de graminee cultivate (grâu, orz, secară) şi spontane.

Adulţii înţeapă şi sug seva din organele florale, rahis şi boabe.

Florile atacate avortează, spicele capătă un aspect albicios, devin sterile, au glumele alungite şi aristele zbârcite, fenomenul fiind cunoscut sub numele de albeaţa spicelor.

Când boabele sunt atacate în faza de lapte, acestea nu se mai dezvoltă şi devin şiştave. Boabele atacate au un conţinut scăzut de amidon, iar germinaţia scade şi ea până la 75-78%.


  • Prevenire:

  • ¤ - rotaţia culturilor: nu este permisă cultivarea grâului, în soluri cu premergătoare de păioase şi mai ales de grâu, parcelele infestate cu tripşi menţin o sursă permanentă de infestare a noilor culturi cu aceşti dăunători;

  • ¤ - culturile de cereale să nu revină pe aceleaşi parcele decât după 3-4 ani;

  • ¤ - cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt leguminoasele anuale: mazărea, fasolea, soia şi inul.

  • Combatere chimică:

  • # - tratamentul culturii cu:

    • ACTELLIC 50 EC doza 2,4l/ha;

    • THONEX 35 EC doza 0,10%.


P duchele verde al cerealelor
Păduchele verde al cerealelor

  • Plante atacate şi mod de dăunare: atacă numeroase specii de graminee, preferate fiind grâul, orzul, porumbul şi sorgul. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug sucul celular al plantelor. La locul înţepăturii apare, iniţial, o pată decolorată, care treptat se înroşeşte, extinzându-se ulterior pe tot limbul frunzei. Insectele elimină nişte exuvii lipicioase şi dulci, roua de miere, foarte specifice. Frunzele atacate se ofilesc, apoi se usucă. Plantele atacate întârzie în dezvoltare sau se usucă şi mor.


  • Are 15-23 generaţii pe an şi iernează ca ou în resturile vegetale.

  • Prevenire:

  • ¤ - cultivarea de soiuri tolerante ori rezistente la atacul dăunătorilor.

  • Combatere chimică:

  • GRÂU:

  • # - tratament la cultură cu:

    • ¤ - LEBAYCID 50 EC doza 1,0l/ha;

  • PORUMB:

  • # - tratament la cultură cu:

    • ¤ - LEBAYCID 50 EC doza 1,0l/ha;

    • ¤ - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.


Plo ni ele cerealelor
Ploşniţele cerealelor vegetale.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Adulţii înţeapă tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile şi boabele. La locul de înţepare se formează o mică umflătură numită con salivar, în jurul căreia apare o zonă de culoare gălbuie.

  • Frunza atacată se îngălbeneşte, se răsuceşte, se usucă de la locul înţepăturii, atârnând ca o sfoară. Uneori spicul rămâne în burduf, iar atunci când apare are aristele zbârcite, poate fi, parţial sau total, steril şi se albeşte.

  • Albirea spicelor se întâlneşte mai mult spre vârful acestora. Boabele atacate sunt şiştave, poartă urmele înţepăturilor sub forma unor pete brune înconjurate de o zonă decolorată, iar conţinutul de gluten se diminuează.


  • Prezintă o generaţie pe an şi iernează ca insecte adulte în liziera pădurilor.

  • Prevenire:

    • cultivarea de soiuri tolerante ori rezistente la atacul dăunătorilor;

    • soiurile Arieşan, Fundulea 4 sunt relativ rezistente la atacul ploşniţelor cerealelor;

    • tratarea frunzarului din locurile de iernare a ploşniţelor cerealelor: marginea pădurii, perdelele de protecţie, liziere. Tratamentul se execută cu Sinolintox 10 G, în primăvară, pentru ca la părăsirea adăposturilor de iernare, în contact cu substanţa toxică, ploşniţele să fie distruse;

    • controlul fitosanitar al culturilor în zonele în care în anul precedent, la analiza probelor de seminţe, s-a găsit mai mult de 1% boabe atacate de ploşniţe.

  • Combatere chimică:

  • tratament la cultură cu:

    • -ACTELLIC 50 EC doza 1,0l/ha;

    • -DECIS 2,5 EC doza 0,3l/ha;

    • -FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;

    • -KARATE 2,5 EC doza 0,3l/ha;

    • -ONEFON 90 doza 1,0l/ha;

    • -POLYTRIN 200 EC doza 0,1l/ha;

    • -REGENT 200 SC doza 0,075l/ha;

    • -SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.


G ndacul ghebos
Gândacul ghebos în liziera pădurilor.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Atacă culturile de cereale, atât ca larvă, cât şi ca adult, planta preferată fiind grâul şi, în mai mică măsură, orzul şi secara.

  • Adulţii rod florile şi boabele aflate în fenofaza de coacere în lapte, iar mai târziu rod şi scutură boabele mature.

  • Larvele rod parenchimul frunzelor tinere, lăsând intacte nervurile. În mod frecvent, ele trag frunzele în galerii, le sfâşie, apoi le împing afară, din care cauză frunzele dăunate apar sub forma unor bucle (atac caracteristic). Larvele nu consumă rădăcinile plantelor. Atacul se manifestă în vetre.


  • Are o generaţie pe an şi iernează ca larvă în sol, la adâncimea de 15-20cm.

  • Prevenire:

  • rotaţia culturilor: nu este permisă cultivarea grâului, în soluri cu premergătoare de păioase şi mai ales de grâu;

  • culturile de cereale să nu revină pe aceleaşi parcele decât după 3-4 ani;

  • cele mai bune premergătoare pentru grâu sunt leguminoasele anuale: mazărea, fasolea, soia, apoi inul;

  • se recomandă administrarea de îngrăşăminte azotoase (azotat de amoniu).

  • Combatere chimică:

  • GRÂU:

  • tratamentul seminţei cu:

    • - MASTERLIN doza 2,0- 2,5 kg/t;

  • ORZ:

  • tratament la cultură cu:

    • - DURSBAN 480 EC doza 2,5l/ha;

    • - PYRINEX 48 EC (clorpirifos 480g/l), doza 2,5l/ha.


G ndacul ov zului
Gândacul ovăzului adâncimea de 15-20cm.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Atacă de preferinţă ovăzul, dar urmare a restrângerii suprafeţelor cultivate cu ovăz, atacă în mod frecvent culturile de grâu şi orz.

  • Adulţii rod frunzele plantelor tinere, perforându-le sub forma unor dungi longitudinale, scurte, paralele cu nervurile.

  • Larvele rod epiderma superioară şi parenchimul frunzelor sub formă de dungi longitudinale, epiderma inferioară care rămâne, se usucă şi se albeşte.


  • - adâncimea de 15-20cm.Are o generaţie pe an şi iernează ca adult sub resturi vegetale în liziera pădurilor sau în stratul superficial al solului.

  • Prevenire:

    • fertilizarea solului, înainte de însămânţare, respectiv încorporarea de îngrăşăminte organice şi minerale;

    • se recomandă administrarea de îngrăşăminte azotoase (azotat de amoniu).

  • Combatere chimică:

  • GRÂU:

  • tratament la cultură cu:

    • - FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;

    • - POLYTRIN 200 EC doza 0,1 l/ha;

    • - REGENT 200 SC doza 0,09l/ha;

  • ORZ:

  • tratament la cultură cu:

    • - FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;

    • - POLYTRIN 200 EC doza 0,1l/ha;

    • - REGENT 200 SC doza 0,09l/ha;

    • - SINORATOX 35 CE

  • OVĂZ:

  • tratament la cultură cu:

    • SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;

    • KARATE ZEON doza 0,15l/ha.


C r bu eii cerealelor
Cărăbuşeii cerealelor adâncimea de 15-20cm.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • insectele adulte rod ovarele florilor, desfac paleele spicelor, rod boabele aflate în faza de coacere în lapte şi până la coacerea în pârgă.

  • Odată cu hrănirea, insectele scutură o parte din boabe.

  • Larvele sunt polifage şi preferă organele subterane ale plantelor de graminee, tuberculifere şi rădăcinoase.


  • La noi în ţară se întâlnesc speciile: cărăbuşelul lat al cerealelor ,cărăbuşelul cerealelor şi cărăbuşelul de stepă al cerealelor .Toate speciile iernează ca larvă în sol, la 35-80cm adâncime.

  • Prevenire:

    • distrugerea galeriilor, a ouălelor, larvelor şi pupelor aparţinând diferitelor specii de dăunători, prin lucrări mecanice repetate de pregătire a solului: arături, discuiri şi grăpări.

  • Combatere chimică:

  • GRÂU:

  • tratament la cultură cu:

    • - ONEFON 90 doza 1,0l/ha;

    • - REGENT 200 SC doza 0,075l/ha;

    • - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;

  • ORZ:

  • tratament la cultură cu:

    • - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;

    • - REGENT 200 SC doza 0,09l/ha;

  • OVĂZ:

  • tratament la cultură cu:

    • - REGENT 200 SC doza 0,075l/ha;

    • - SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.


Viermele ro u al paiului
Viermele roşu al paiului lat al cerealelor ,cărăbuşelul cerealelor şi cărăbuşelul de stepă al cerealelor .Toate speciile iernează ca larvă în sol, la 35-80cm adâncime.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Atacă o gamă largă de specii de graminee, preferând grâul şi orzul, mai puţin secara şi ovăzul.

  • Atacul se manifestă în vetre, se datorează larvelor care pătrund între teaca frunzei şi pai, ca urmare a atacului formându-se umflături alungite.

  • Atacul determină frânarea creşterii şi înspicării, coacerea prematură, reducerea numărului de boabe în spic şi reducerea concomitentă a masei boabelor.


  • Are o singură generaţie pe an, iernând în sol ca larvă complet dezvoltată.

  • Prevenire:

  • dezinfectarea solului de dăunători polifagi ai organelor subterane prin încorporarea în sol a unei doze de 20-30kg/ha Sinoratox 5 G, Sinolintox 10 G, Dursban 5 G înainte sau odată cu semănatul.

  • Combatere chimică:

  • tratament la cultură cu:

    • DECIS 2,5 EC doza 0,3l/ha;

    • FASTAC 10 CE RV doza 0,1l/ha;

    • KARATE 2,5 EC doza 0,3l/ha;

    • SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha.


Musca de hessa
Musca de Hessa complet dezvoltată.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Muştele atacă şi produc pagube atât la cerealele de toamnă (grâul, orzul şi secara), cât şi la cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul).

  • Larvele înţeapă vârful de creştere al plantelor, prin secreţia salivară subţiind pereţii a 4-5 straturi de celule, cauzând astfel o scurgere de suc celular. La locul de atac apar pete de culoare brună-închisă. Frunzele plantelor atacate se îngălbenesc şi, cu timpul, se usucă. Atacurile tardive, la înspicare, determină ruperea tulpinilor la locul de instalare a larvei.


Musca de Hessa complet dezvoltată.

  • Are 2-3 generaţii pe an şi iernează ca pupă în culturile tinere de cereale de toamnă.

  • Prevenire:

    • - cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor,

    • - promovarea în cultură a unor soiuri relativ rezistente la atacul larvelor muştelor.

  • Combatere chimică:

  • GRÂU: tratament la cultură cu:

    • - ONEFON 90 doza 1,0l/ha;

  • ORZ: tratament la cultură cu:

    • - ONEOFON 90 doza 1,0l/ha;

    • SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;

  • OVĂZ: tratament la cultură cu:

    • FASTAC 10 CE RV doza 0,3 l/ha;

    • REGENT 200 SC doza 0,09l/ha.


Musca galben a cerealelor
Musca galbenă a cerealelor complet dezvoltată.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Muştele cerealelor atacă şi produc pagube atât la cerealele de toamnă (grâul, orzul şi secara), cât şi la cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul).

  • Pagube mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat devreme şi la cerealele de primăvară însămânţate târziu.

  • Larvele generaţiei de vară atacă plantele în faza de burduf, rozând parţial spicul şi formând un jgheab descendent de la spic la primul nod. Din această cauză plantele nu mai înspică şi rămân în burduf.


  • Musca galbenă a cerealelor complet dezvoltată.

  • - Are două generaţii pe an şi iernează ca larvă în zona mugurilor de creştere ai cerealelor de toamnă.

  • Prevenire:

    • cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor, promovarea în cultură a unor soiuri relativ rezistente la atacul larvelor muştelor.

  • Combatere chimică:

  • GRÂU: tratament la cultură cu:

    • ONEFON 90 doza 1,0l/ha;

  • ORZ: tratament la cultură cu:

    • ONEOFON 90 doza 1,0l/ha;

    • SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;

  • OVĂZ: tratament la cultură cu:

    • FASTAC 10 CE RV doza 0,3l/ha;

    • REGENT 200 SC doza 0,09l/ha.


Opomiza cerealelor
Opomiza cerealelor complet dezvoltată.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Pagube mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat devreme şi la cerealele de primăvară însămânţate târziu. Atacul şi efectele acestuia se aseamănă foarte mult cu cele produse de musca cenuşie.


  • Opomiza cerealelor complet dezvoltată.

  • - Are o generaţie pe an şi iernează ca ou în stratul superficial al solului.

  • Prevenire:

    • - cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor, promovarea în cultură a unor soiuri relativ rezistente la atacul larvelor muştelor.

  • - Combatere chimică:

  • GRÂU: tratament la cultură cu:

    • - ONEFON 90 doza 1,0l/ha;

  • ORZ:tratament la cultură cu:

    • ONEOFON 90 doza 1,0l/ha;

    • SINORATOX 35 CE doza 3,5l/ha;

    • SINORATOX PLUS doza 1,6l/ha;

  • OVĂZ: tratament la cultură cu:

    • FASTAC 10 CE RV doza 0,3l/ha;

    • REGENT 200 SC doza 0,09l/ha.


Oarecele de c mp
Şoarecele de câmp complet dezvoltată.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Atacă numeroase culturi agricole, cele mai mari pagube fiind cauzate semănăturilor de cereale abia răsărite.

  • Şoarecele atacă părţile aeriene şi cele subterane, hrănindu-se atât ziua, cât şi noaptea.


  • Şoarecele de câmp complet dezvoltată.

  • Se înmulţeşte de 4-8 ori pe an şi nu hibernează. Trăieşte în galerii, în cuiburi subterane la 35-40cm adâncime şi comunică cu exteriorul prin mai multe intrări.

  • Prevenire:

    • distrugerea galeriilor de rozătoare, prin lucrări mecanice repetate de pregătire a solului: arături, discuiri şi grăpări;

    • tratarea seminţelor înainte de semănat, împotriva dăunătorilor din sol.

  • Combatere chimică:

  • tratament împotriva rozătoarelor cu:

    • AZODRIN 400 WSC doza 4,0l/ha;

    • BARAKI PELLETES doza 3-4kg/ha;

    • QUICKFOS (fosfura de aluminiu 57%), doza 2tab./galerie.;

    • REDENTIN 1% doza 20g momeli /galerie;

    • STORM BAIT BLOCKS doza 15g mom./gal.


H rciogul
Hârciogul complet dezvoltată.

  • Plante atacate şi mod de dăunare:

  • Produce pagube culturilor de grâu, orz, ovăz, porumb, floarea soarelui, mazăre, fasole, hrănindu-se cu lăstari, frunze, rădăcini şi seminţe.

  • Preferă boabele de cereale din spicele ajunse la maturitate, pe care le retează cu incisivii, scoate boabele şi le transportă în camera de provizii.


  • Hârciogul complet dezvoltată.

  • Are două generaţii pe an. În perioada octombrie-aprilie hibernează în adăposturi construite ingenios, în care îşi face provizii mari (30-50kg). Este un animal nocturn.

  • Prevenire:

  • distrugerea galeriilor de rozătoare, prin lucrări mecanice repetate de pregătire a solului: arături, discuiri şi grăpări;

  • tratarea seminţelor înainte de semănat, împotriva dăunătorilor din sol.

  • Combatere chimică:

  • tratament împotriva rozătoarelor cu:

  • AZODRIN 400 WSC doza 4,0l/ha;

  • BARAKI PELLETES doza 3-4kg/ha;

  • QUICKFOS (fosfura de aluminiu 57%), doza 2tab./gal.;

  • REDENTIN 1% doza 20g mom./gal.;

  • STORM BAIT BLOCKS doza 15g mom./gal.


ad