1 / 16

Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud

COMUNITATEA. TURCILOR din. ROMÂNIA. Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud. Număr : 32596 (Recensământul din 2002). Localizare : Cei mai mulţi trăiesc în judeţele Constanţa şi Tulcea şi în Bucureşti. Sărbătorile comunităţii turcilor din România :

prem
Download Presentation

Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. COMUNITATEA TURCILOR din ROMÂNIA Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen.”Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud

  2. Număr: 32596 (Recensământul din 2002). • Localizare: Cei mai mulţi trăiesc în judeţele Constanţa şi Tulcea şi în Bucureşti. • Sărbătorile comunităţii turcilor din România: - aceste sărbători includ sărbătorile musulmane Kurban Bairam şi Ramadan Bairam; Aşure (9 februarie), Nevruz (21 martie), Hidirellez (5 mai) , alături de 29 octombrie – Ziua Naţională a Turciei şi 23 aprilie – Ziua Copilului la turci.

  3. Sărbătorirea Nevruz-ului Localizarea turcilor în România

  4. CINE REPREZINTĂ COMUNITATEA TURCILOR DIN ROMÂNIA DE AZI ? • Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) şi deputatul Iusein Ibram reprezintă comunitatea turcilor în Parlamentul României. • Organizaţia de Tineret – Ataturk; • Organizaţia Femeilor Turce – Hanim Helleri; • Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură – Dunărea de Jos; • Studioul teritorial din Constanţa difuzează o emisiune în limba turcă de 30 de minute pe săptămână; • Hak Ses este o publicaţie subvenţionată de la bugetul statului, editată de UDTR; • Ansamblurile folclorice”Delikanlilar”, “Fidanlar”, “Tuna”, precum şi corurile de femei “Mehtap”, “Kaynanalar” , dar şi ansamblul de copii “Kucuk Yildizlar” şi corul de copii “Bulbul Sesleri” sunt promotoare ale cântecului şi dansului turcesc.

  5. Sigla UDTR Fidanlar Iusein Ibram

  6. SCURT ISTORIC • Prima consemnare documentară a prezenţei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al României datează din anul 1264 cânc în urma conflictelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12.000 de ostaşi conduşi de împăratul Izeyddin Keykavuz s-a aşezat în Dobrogea. Ei aveau misiunea de a apăra Imperiul Bizantin de invaziile străine. Aşezarea dobrogeană a fost numită de turcii pre-otomani Babadag (“Tatăl munţilor”). • Mulţi ani localitatea a fost garnizoană militară, dar şi un centru cultural important. • Un nou val de etnici turci soseşte după cucerirea oraşului Varna în 1484, dar şi în anii următori, datorită intensificării relaţiilor economice dintre Ţara Românească şi Imperiul Otoman. • În sec. Al XVII-lea mai toate satele , târgurile ţi oraşele dobrogene aveau nume turceşti ceea ce dovedeşte că turcii au ajuns să fie în număr foarte mare. Educaţia şi instrucţia se făcea pe lângă lăcaşurile de cult (geamii). • Gloria de altădată a apus totuşi în mare măsură ca dovadă astăzi în toată românia se mai găsesc 72 de geamii faţă de 238 numai în Dobrogea în anul 1900.

  7. Turcii au pus mare preţ pe educaţia copiilor lor. În timp pe lângă şcolile primare, au apărut şcoli care au pregătit dascăli şi hogi la Babadag. În 9 noiembrie 1891 se înfiinţează la Mangalia un nou centru de pregătire a dascălilor şi hogilor. La sfârşitul se. Al XIX-lea după ce un număr mare de turci se mută la Medgidia, Babadagul cedează Medgidiei calitatea de centru cultural şi spiritual al turcilor. • În perioada interbelică se produce o dezvoltare a intelectualităţii turceşti. Apar reviste şi ziare la început în limba turcă osmană apoi şi bilingve. • În perioada 1945-1990 intelectualitatea turcă a migrat în Turcia, iar şcoala în limba turcă a funcţionat până în 1954, după care s-a suspendat pe timpul regimului comunist.

  8. INTERFERENŢE CULTURALE ROMÂNO-TURCE • Dimitrie Cantemir a petrecut 15 ani la Constantinopol, unde a devenit un excelet cunoscător al muzicii orientale. • Cea mai impresionantă figură din zona Dobrogei a fost liderul spiritual Sari Saltuk Dede, din Babadag a cărui memorie turcii o cinstesc deosebit. • Spiru Haret, ministru al educaţiei, sprijinit de un învăţător ajuns în Babadag, a modernizat Seminarul Musulman din Babadag. • Dintre reprezentanţii de seamă ai culturii comunităţii turceşti din România menţionăm: Grigore Chiazim (muzician), Omrie Hasan (culegător de folclor turcesc tradus în limba română de Cornelia Călin Bodea, Emin Atila (E.A.Yalcin), (poet), Ruşen Dora (pictor), Mehmet Naci Onal (folclorist).

  9. Muftiu Marea Moschee din Constanţa Geamia din Eforie Sud (cea mai nouă)

  10. Piese din muzeul din Drobeta Turnu-Severin care au aparţinut comunităţii turceşti din fosta insulă Ada-Kaleh

  11. În localitatea dobrogeană Baspunar locuită numai de etnici turci se înfiinţează un muzeu în aer liber datorită bunei conservări a obiceiurilor,tradiţiilor şi lucrurilor

  12. Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan la inaugurarea mausoleului din Bagdad în memoria lui Sari Saltuk Dede

  13. Gard de piatră specific arhitecturii turceşti Gara din Babadag

  14. Atestare Colibă turcească la Bazargic

  15. CARŢI ÎN LIMBA TURCĂ

  16. Bazarul turcesc din Lipova Bazarul turcesc din fosta insulă Ada-Kaleh

More Related