1 / 27

Constan ța, 5 septembrie 2013

PRIORITĂŢILE DIN DOMENIUL SALUBRITĂŢII DIN PERSPECTIVA PREGĂTIRII VIITORULUI EXERCIŢIU FINANCIAR AL UE 2014 - 2020. Constan ța, 5 septembrie 2013. Contextul general al cercetării.

phuoc
Download Presentation

Constan ța, 5 septembrie 2013

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PRIORITĂŢILE DIN DOMENIUL SALUBRITĂŢII DIN PERSPECTIVA PREGĂTIRII VIITORULUI EXERCIŢIU FINANCIAR AL UE 2014 - 2020 Constanța, 5 septembrie 2013

  2. Contextul general al cercetării Colectarea şi depozitarea deşeurilor reprezintă în prezent un sector de activitate cu un volum total de peste 800 de milioane de euro, cu un număr de peste 30.000 locuri de muncă create în ultimii ani în industrie. Dintre serviciile publice de interes comunitar, sectorul cu una dintre cele mai diverse forme de organizare locală ţine de managementul integrat al deşeurilor. Obiectiv prioritar în viitorul exerciţiu financiar din fonduri structurale (2014 - 2020), de modul în care se va eficientiza acest serviciu va depinde în mod direct succesul proiectelor propuse de România, respectiv capacitatea de a genera valoare economică adăugată din valorificarea deşeurilor. În acest context Institutului pentru Politici Publice (IPP) a inițiat în 2012 o colaborare strategică cu Asociaţia Română de Salubritate (ARS) pentru identificarea principalelor repere privind politica publică din domeniul salubrităţii şi concomitent a direcţiilor de dezvoltare în perspectiva viitorului exerciţiu financiar 2014 - 2020. Primul rezultat – raport de cercetare/evaluare asupra stării operatorilor activi în domeniu respectiv asupra provocărilor cu care se confruntă în eficientizarea serviciului.

  3. Repere statistice privind percepţiile operatorilor cu privire la direcţiile strategice de dezvoltare la nivelul ARS

  4. Percepţiile membrilor ARS despre problema salubrităţii pe agenda decidenţilor Pe o scală de la 1 la 5,unde 1 reprezintă nivelul minim şi 5 maxim, cum apreciaţi interesul factorilor decizionali la nivelul administraţiei centrale şi locale faţă de problemele sectorului de salubritate? Guvern: Parlament: Consiliu local/ Primar: Consiliul judeţean/ Preşedinte CJ: În prezent, operatorii de salubritate apreciază că cele mai interesate de problemele sectorului de salubritate sunt: autorităţile publice locale (CL şi Primar) – 43%, urmate de Guvern şi Consiliul Judeţean (ambele cu 28%). Parlamentul este creditat ca fiind instituţia cu cel mai scăzut nivel de interes pentru problemele specifice domeniului salubrităţii.

  5. Problemele identificate de operatori şi care necesită soluţii legislative Numiţi, în ordinea importanţei, principalele probleme din domeniul în care activaţi care îi opinia dumneavoastră ar trebui rezolvate prin reglementări: • Accesul firmelor private la finanţări nerambursabile în domeniul gestiunii deşeurilor; • Reglementarea obligativităţii încheierii de contracte de salubrizare de către persoanele fizice şi agenţii economici; • Clarificarea procedurilor de licitaţie/atribuire a contractelor de salubrizare concomitent cu eliminarea redevenţei; • Încurajarea colectării selective prin măsuri fiscale; • Eliminarea pirateriei din domeniu printr-o procedură de licenţiere realizată de ANRSC; • Elaborarea unui normativ unic privind normele de salubrizare a localităţilor.

  6. Principii care ar trebui să stea la baza contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubritate Vă rugăm să numiţi, în ordinea importanţei, minim 3 principii generale/repere importante în elaborarea procedurii – cadru de organizare a licitaţiilor pentru serviciile de salubritate*: • Asigurarea transparenţei şi a credibilităţii procesului de concesionare • Stabilirea unor condiţii nediscriminatorii de participare a tuturor operatorilor, cu îndeplinirea criteriilor minimale privind capacitatea tehnică de operare a servicului (ex: disponibilitatea parcului auto şi de utilaje, dovada că operatorul depozitează deşeurile la un depozit ecologic etc.) asfel încât să se asigure libera concurenţă în domeniu • Implicarea operatorilor în procesul de consultare pentru elaborarea noii proceduri de atribuire a contractelor de salubrizare; • Regândirea politicii privind atribuirea contractelor de concesiune în domeniu pe baza criteriului preţului celui mai scăzut • Tarifarea corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat • Includerea în comisiile de atribuire a unor specialişti în domeniu. * Potrivit prevederilor Legii nr. 204/2012, procedura de atribuire a contractului de delegare a gestiunii pentru serviciile de utilităţi publice se stabileşte în baza procedurii cadru privind organizarea, desfăşurarea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice elaborată de ANRSC şi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

  7. Măsuri fiscale care ar stimula, în opinia operatorilor, activitatea de salubritate din România 7. Numiţi principalele măsuri fiscale specifice care credeţi că ar trebui să fie aplicate activităţii de salubritate din România • Reducerea TVA la serviciile de salubrizare (s-a avansat şi o cotă de 10 – 12%) • Achitarea TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei • Introducerea taxei de salubritate • Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 3 – 5% • Acordarea de bonificaţii operatorilor pentru activitatea de colectare selectivă; • Reducerea de taxe pentru operatorii care înfiinţează staţii de sortare; • Eliminarea taxelor de import pe echipamentele de salubrizare; • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit; • Introducerea variantei de plată la volumul de deşeuri produs, respectiv cantitate transportată la rampă/reciclatori; • Introducerea bonificaţiei de 5% din valoarea obligaţiei fiscale pentru contribuabilul care achită înainte de termen impozitele şi taxele; • Taxa pentru fondul de închidere a depozitelor ecologice să poată fi depusă şi la Trezorerie, nu numai la o bancă comercială; • Susţinerea taxei de salubrizare pentru persoanele cu venit sub 350 lei/ lună de către administraţia locale

  8. Sancţiuni care ar corecta, în opinia operatorilor de salubritate, deficienţele curente Numiţi principalele măsuri punitive/de constrângere care credeţi că ar trebui aplicate pentru eficientizarea activităţii de salubritate în România • Măsuri coercitive pentru obligarea colectării selective la sursă; • Amendarea persoanelor fizice şi juridice care nu au contract pentru servicii de salubritate cu un operator autorizat; • Realizarea de controale pentru identificarea şi sancţionarea operatorilor neautorizaţi până la eliminarea lor de pe piaţă • Aplicarea de amenzi pentru neplata facturilor de salubritate; • Încasarea prestării serviciului de salubritate să fie făcută de autorităţile publice locale sub formă de taxă; • Introducerea de tarife diferenţiate pe cantităţi de deşeuri reciclabile selectate de producător; • Stabilirea unui tarif maxim de depozitare la depozitele ecologice; • Introducerea avizului de salubritate pentru populaţie şi pentru agenţii economici.

  9. Surse alternative de finanţare pentru serviciile de salubritate Sunteţi interesat de a accesa fonduri structurale pentru proiecte în domeniul managementului integrat al deşeurilor în viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020, dacă acestea vor fi accesibile şi pentru operatorii privaţi? Toţi participanţii la cercetare au declarat că sunt interesaţi de accesarea de proiecte din fonduri structurale în exerciţiul financiar 2014 – 2020, în măsura în care vor şi deveni beneficiari eligibili!

  10. 7 probleme şi provocări pentru îmbunătăţirea actualului sistem de management integrat al deşeurilor

  11. Politici şi ţinte (ne)realiste de colectare selectivă a deşeurilor Acoperirea populaţiei cu serviciul de salubritate: 70% la nivel naţional • 85% din mediul urban • 52% din mediul rural Prin HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată prin HG nr. 1872/2006, se instituie o serie de obligaţii ale României şi anume:

  12. Politici şi ţinte (ne)realiste de colectare selectivă a deşeurilor Membrii Asociaţiei propun discutarea de urgenţă a ţintelor asumate de autorităţile române în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor în 4 fracţii (hârtie, sticlă, metal şi deşeu menajer) pe care le apreciază ca fiind nerealiste. ARS propune ca autorităţile române să aibă o abordare proactivă în relaţie cu Comisia Europeană, pentru ajustarea acestor ţinte în vederea colectării în 2 fracţii (deşeu umed şi deşeu uscat). Măsura trebuie asumată la nivel guvernamental pentru identificarea mai departe a resurselor în vederea sprijinirii unei asemenea politici la nivel naţional, inclusiv prin includerea acestui obiectiv printre cele finanţabile din fonduri structurale în următorul exerciţiu financiar 2014 - 2020. Prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile, România şi-a asumat ţinte explicite privind valorificarea prin reciclare a deşeurilor – pentru 2013, ţinta globală de reciclare a deşeurilor din ambalaje fiind de 60%. Până în 2020, obligaţiile privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor menajere şi asimilabile sunt de minim 50% din masa totală pentru hârtie, metal, plastic și sticlă, iar pentru deșeurile nepericuloase provenind din activități de construcție și demolări de minim 70% din masă. În acest sens, în ultimii ani au apărut structuri asociative de colectare selectivă a deşeurilor amplasate pe spaţiul public.

  13. Valorificarea energetică a deşeurilor În contextul actualelor provocări privind epuizarea surselor tradiţionale de producere a energiei, statul român va ajunge curând să adopte o decizie strategică, anume aceea de a acomoda ţintele de colectare selectivă pe mai multe categorii de deşeuri cu măsuri de folosire eficientă a tuturor oportunităţilor pentru diversificarea surselor eneregie. De aceea vă solicităm o dezbatere de urgenţă asupra problemei colectării selective în 4 fracţii versus cea în 2 fracţii, prin separarea deşeurilor menajere de cele uscate cu potenţial de refolosire ca sursă alternativă de energie. În prezent, această opţiune este insuficient exploatată în România, iar operatorii de salubritate şi-au arătat interesul pentru măsuri de politică în direcţia valorificării energetice a deşeurilor, cu condiţia existenţei unor oportunităţi de finanţare pentru asemenea investiţii. Aceeaşi Directivă 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile stabileşte o ierarhie a deşeurilor în ceea ce priveşte politicile în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, inclusiv prin valorificarea energetică a acestora. Experţii recomandă respectarea ierarhiei deșeurilor în vederea realizării ţintelorde reciclare, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, prin valorificare energetică co-incinerare/incinerare cu randament termic ridicat.

  14. Organizarea fluxurilor de colectare/eliminare a deşeurilor Funcţie de soluţia pentru care se va opta va trebui să se ia în calcul şi propunerea de stabilire a unei taxe pe depozitarea deşeurilor care ar putea descuraja operatorii să depoziteze o cantitate semnificativă de deşeuri prin direcţionarea produselor reciclabile/cu potenţial de incinerare către reciclatori/incineratoare. Operatorilor trebuie li se permită concesionarea depozitelor de deşeuri ca parte integrantă a fluxului de management al deşeurilor, în acest moment depozitele fiind în responsabilitatea unor alți operatori decât cei care colectează deșeurile. Operatorii vor ajunge cel mai probabil în situaţia de reorganizare a fluxurilor de colectare în funcţie de opţiunile strategice privind valorificarea deşeurilor, urmând să opteze fie pentru adaptarea instrumentelor de colectare cât mai aproape de populaţie, fie în proximitatea depozitelor de deşeuri sau, în parte, în proximitatea incineratoarelor.

  15. Proiectele de management integrat al deșeurilor - licitații făcute de CJuri sau dezvoltarea/extinderea activității operatorilor din municipii În contextul elaborării viitoarei proceduri de atribuire a contractelor de delegare a serviciului de salubritate care vor fi în viitor gestionate de către Consiliile Judeţene, este fundamentală implicarea operatorilor care furnizează acest serviciu în prezent în vederea calculelor de rentabilitate a parametrilor de furnizare a serviciului, a costurilor asociate, a capacităţilor tehnice etc. Organizarea serviciului de salubritate este direct influenţată de organizarea teritorial – administrativă/dezvoltarea regională, de aceea dezbaterea asupra acestei teme este deosebit de importantă atât în contextul unei eventuale reforme administrative, cât şi în contextul viitorului exerciţiu financiar. În condițiile în care responsabilitatea primară în managementul deșeurilor revine astăzi, cel puțin în contextul recentelor proiecte finanțate prin POS MEDIU, Consiliilor Județene, operatorii care astăzi se află în situația de a colecta și transporta deșeurile din municipii (ne referim mai ales la cei din municipiile reședință de județ care au dispus în ultimii ani de un capital substanțial) se află în situația unei mari provocări de organizare și dezvoltare.

  16. Soluţii privind o mai bună colectare a sumelor datorate pentru serviciul de salubritate În faţa acestei realităţi se impune rediscutarea procedurii de încasare a contravalorii serviciului de salubritate. Autorităţile locale ar putea să fie cele care încasează taxa de salubritate urmând ca plata operatorului să se facă în condiţiile contractuale stabilite cu autoritatea (membrii Asociaţiei vor continua discuţiile în acest sens). Autoritatea publică va fi cea care va purta răspunderea încasării taxei de la populaţie şi agenţii economici şi nu va mai tolera situaţiile (din păcate mult prea dese în prezent) în care cetăţeni sau firme nu au contracte/nu plătesc pentru activitatea de ridicare a deşeurilor, aplicând amenzi în consecinţă şi în general o va responsabiliza să ţină o evidenţă strictă a numărului populaţiei/agenţilor economici având contracte pentru ridicarea deşeurilor. În prezent capacitatea operatorilor de colectare eficientă a tarifelor de la beneficiari (persoane fizice sau juridice) este limitată, prea mulţi dintre beneficiari rămânând în afara sistemului organizat de preluare a deşeurilor întrucât nu au încheiat contracte pentru ridicarea deşeurilor.

  17. Evoluția tarifelor ca factor de responsabilizare a autorităților locale • Marja de variaţie a serviciului de salubrizare de la un municipiu la altul în anul 2012 a fost de la 1,09 lei/lună/locuitor - cel mai mic tarif la Târgu Jiu, la 9,76 lei/lună/locuitor (deşeuri selectate) - cel mai mare tarif la Piatra Neamţ. Tariful mediu la nivel naţional a fost de 6,4 lei, în scădere faţă de 2011 (6,99 lei). • În unele municipii operatorul nu încasează tariful de la populaţie, ci există o taxă de salubritate aplicată de primărie (ex: Bacău - 6 lei/lună, Slobozia - 6 lei/lună, Botoşani - 5,71 lei/lună).

  18. Performanţa şi costurile serviciului de salubrizare la nivelul actualelor regiuni de dezvoltare

  19. Noua procedură de atribuire a contractelor de delegare de gestiune în serviciile de salubritate - premise Cu câteva excepţii, majoritatea contractelor de concesiune a serviciului de salubritate sunt încheiate pe o durată de 8 ani cu posibilitatea de prelungire cu încă 4 ani. Durata contractului trebuie să ţină cont de durata amortizării mijloacelor achiziţionate (aprox. 8 ani). * Interviu Elena Barabancea, Director Direcţia Management ROMPREST, Money Magazine, nr. 15, 4 - 117 decembrie 2012 Cu investiţii de până la 7,5 milioane euro în echipamente (inclusiv pentru dezăpezire*) firmele de salubritate au nevoie de o minimă previzionare a amortizării pentru a putea lansa asemenea demersuri investiţionale. Preluarea depozitelor de deşeuri, va presupune eforturi şi mai mari pe care operatorii nu şi le pot asuma în absenţa unor contracte cât mai durabile cu autorităţile locale.

  20. Stadiul actual al accesării de bani europeni pentru proiecte în domeniul managementului integrat al deşeurilor

  21. Miza financiară a serviciilor publice în actualul exerciţiu financiar – volumul principalelor investiţii din bani europeni Volumul estimat al pieţei de servicii publice din România: 12 mld euro (investiţii)

  22. Miza financiară a serviciilor publice în actualul exerciţiu financiar – volumul principalelor investiţii din bani europeni * Situaţia la 1 aprilie 2013

  23. Harta investiţiilor în managementul integrat al deşeurilor (milioane lei) * Situaţia la 1 aprilie 2013

  24. Managementul integrat al deşeurilor – priorităţi în viitorul exerciţiu financiar 2014 - 2020

  25. Conform Draftului Acordului de Parteneriat pentru România 2014 – 2020 prezentat de Ministerul Fondurilor Europene Comisiei Europene în data de 6 iunie, a.c. managementul integrat al deşeurilor continuă să fie o prioritate şi în viitorul exerciţiu financiar, documentul făcând referire la principalele probleme existente astăzi în acest domeniu: - Gradul de acoperire al serviciului de colectare a deşeurilor de aprox. 70% (conform Eurostat); - Aspecte de organizare – implicarea operatorilor privaţi în preluarea obligaţiilor de colectare selectivă a deşeurilor, impuse autorităţilor publice locale. Nevoia de extindere a colectării selective în toate judeţele pentru a atinge ţintele stabilite prin Directiva 008/98/E; • Incineratoare cu recuperare de energie – până în prezent, nu există niciun incinerator de deşeuri în România; • depozitarea deşeurilor – România are o perioadă de tranziţie până la 16 iulie 2017 pentru conformarea tuturor depozitelor de deşeuri şi închiderea a 101 gropi neconforme. Aceste măsuri trebuie însoţite de investiţia în depozite ecologice ca parte a sistemelor integrate de management al deşeurilor

  26. Ca direcţii prioritare de investiţii în domeniul managementului integrat al deşeurilor au fost identificate următoarele: • Consolidarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi a beneficiarilor acestora; • sprijinirea tranziţiei spre investiţii low carbon şi promovarea eficienţei energetice; • reducerea consumului de resurse naturale prin creşterea ratei de reciclare a deşeurilor şi promovarea unei utilizări mai judicioase a resurselor; • promovarea utilizării deşeurilor ca materie primă/produse secundare (by products) Promovarea unor investiţii sustenabile de mediu în domeniul managementului integrat al deşeurilor în special prin dezvoltarea planurilor de management al deşeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/EC reprezintă o condiţionalitate ex-ante a Acordului. Investiţiile în domeniul managementului integrat al deşeurilor sunt preconizate a fi încadrate în Programul Operaţional de Mare Infrastructură, care va fi administrat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

  27. Pentru informaţii suplimentare, ne puteţi contacta la: Institutul pentru Politici Publice Tel: 021 212 3126 Fax: 021 212 3108 E-mail: violeta@ipp.ro Persoană de contact: Violeta Alexandru

More Related