Rezidentiat ORTO an I
Download
1 / 58

S uport curs partea I - PowerPoint PPT Presentation


  • 94 Views
  • Uploaded on

Rezidentiat ORTO an I 2013 Modul Metodologia cercetării ştiinţifice medicale (MCSM) Norma didactica: 7 ore curs, 3 ore LP. S uport curs partea I. Metodologia Cercetarii Stiintifice Medicale- suport curs partea I. Rez. ORTO I -2013-. Istoric.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' S uport curs partea I' - parry


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

Rezidentiat ORTO an I 2013Modul Metodologia cercetării ştiinţifice medicale (MCSM)Norma didactica: 7 ore curs, 3 ore LP

Suport curs partea I



Istoric
Istoric partea I

  • cca. 2000 BC – Primele texte antice“indexate”, aparţinând diverselor culturi

  • cca. 320 BC – Aristotel (384 BC – 322 BC) scrie despreîmpărţirea şi subdivizarea cunoaşterii pe diferite domenii (fizică, poezie, logică, retorică, politică, biologie etc.)


Istoric1
Istoric partea I

  • cca. 200 BC – Prima bibliotecă catalogată, în Alexandria

  • cca. 800 AD – O primă metodă experimentală este descrisă în sânul comunităţii de “chimişti” musulmani, începând cu Abu Musa Jābir ibn Hayyān, cunoscut si sub numele său latin- Geber, introduce experimentul “controlat”; alte domenii ale aceleiaşi culturi musulmană (în perioada de început a filosofiei, teologiei şi legislaţiei islamice) introduc metodologii de evaluare şi chiar lansarea de “provocări ştiinţifice”, menite să ducă la consens.


Istoric2
Istoric partea I

  • 1025 – În tratatul, Canon Medicinae (Al-Qanun fi al-Tibb–în arabă), marele medic şi filosof Avicenna (Abū Alī al-Ḥusayn ibn Abd Allāh ibn Sīnā Balkhi) descrie metodele de înţelegere, diferenţiere şi variabilitate a fenomenelor, considerate şi astăzi repere pentru logica inductivă şi metodologia ştiinţifică.


Istoric3
Istoric partea I

  • 1027 - În cartea sa, Sanatio (Al-Shefa – în arabă), Avicenna critică metodele de deducţie aristoteliene, motivând că acestea “nu conduc către premizele absolute, universale şi pertinente către care ar trebui să conducă” şi, ca atare, în locul acestora, a dezvoltat o serie de metode de examinare şi experimentare pentru a răspunde provocărilor ştiinţifice.


Istoric4
Istoric partea I

  • 1327 — William of Ockham, un călugăr franciscan englez, formulează principiul “lemei” lui Ockham, care statuează faptul că pentru explicarea oricărui fenomen trebuie emise presupuneri (teorii) cât mai puţine, în contextul fenomenului studiat, urmate de eliminarea acelora între care nu există nici o diferenţă din punctul de vedere al predicţiilor observate în urma analizării ştiinţifice a ipotezei.


Istoric5
Istoric partea I

  • 1590 - Francis Bacon, filosof şi om de stat englez, realizează primele “experimente controlate”

  • 1665 - Robert Boyle, un om de ştiinţă şi inventator irlandez cu cercetări în domeniul ştiinţelor naturale, fizicii şi chimiei pune bazele principiului repetabilităţii unui experiment.


Istoric6
Istoric partea I

  • 1753 – Prima descriere a unui experiment controlat ce foloseşte două populaţii identice şi o singură variabilă analizată (James Lind1716- 1794)

  • 1937 - Primul studiu clinic controlat prin placebo (Controlled placebo trial)


1. partea IFilozofia științei


1 1 filozofia tiin ei consideratii generale
1.1 partea IFilozofia ştiinţei-consideratii generale

  • abordări variate pentru studiul omului

  • molecule,

  • ţesuturi,

  • organe sau fiinţă vie

  • din punct de vedere social şi psihic


Filozofia tiin ei testarea teoriilor
Filozofia ştiinţei- partea ITestarea teoriilor

  • Hippocrate identifică trei provocări în cercetarea şi tratamentul în medicină:

    • Efectul obţinut poate fi datorat norocului sau unui accident

    • Efectele scontate pot să apară chiar dacă nu există nici o intervenţie

    • Efectele pot să nu apară chiar dacă intervenţia are loc


Filozofia tiin ei
Filozofia ştiinţei partea I

  • Scop

    • analiza logică a premizelor ştiinţei prin evaluarea motivelor metodei, evidenţei şi a scopului

  • Întrebări filozofice:

    • ce? – înseamnă?

    • De ce? – spunem că....

    • Cum? – demonstrăm ...

    • Până unde? – valabilitate – limitele ştiinţei?!


Filozofia tiin ei cauzalitatea
Filozofia ştiinţei- partea Icauzalitatea

  • Determinismul (R. Koch)

    • Organismul trebuie să se afle în toate animale care suferă de boală, dar nu şi în animalele sănătoase

    • Organismul trebuie să poată fi izolat de la animal bolnav şi trebuie sa crească în cultură pură

    • Organismul de cultură trebuie să producă boală dacă este inoculat la un animal sănătos

    • Organismul trebuie să poată fi reizolat din animalul infectat experimental


Filozofia tiin ei cauzalitatea1
Filozofia ştiinţei - partea Icauzalitatea

  • “determinismul”

  • “Condiţie necesară şi suficientă”

    • Agent la bolnavi nu la sănătoşi

    • Agent – cultură pură

    • Agent cultură pură duce la boală

    • Agent reizolat


Filozofia tiin ei cauzalitatea2
Filozofia ştiinţei - partea Icauzalitatea

  • Ghid de cauzalitate (Austin Bradford Hill)

    • Puterea asocierii (șansă, confuzii)

    • Consistență (mai multe observații)

    • Specificitate (asociere între factor și boală)

    • Temporalitate (cauză - efect)

    • Gradient biologic (relație doză - răspuns)

    • Plauzabilitate

    • Coerență

    • Experiment

    • Analogie


Filozofia tiin ei determinism
Filozofia ştiinţei partea I - Determinism

  • Evoluție

  • Determinism-

    ”condiție necesară și suficientă”

    DAR

    R. KOCH (holera)


Filozofia tiin ei determinism1
Filozofia ştiinţei partea I- Determinism

  • Evoluție

    ”condiție necesară, dar nu suficientă”

    My. Tuberculosis vs. TBC

    Infecție virală vs. Răceală


Filozofia tiin ei determinism2
Filozofia ştiinţei partea I- Determinism

  • Evoluție

    ”condiție suficientă, dar nu necesară”

    DAR

    Iradiere vs. cancer


Filozofia tiin ei determinism3

  • Evoluție partea I

    “Condiții necesare și suficiente

    (insecta + hipersensibilitate)”

    Două condiții necesare, dar insuficiente

Filozofia ştiinţei- Determinism


Filozofia tiin ei determinism4

Lipsa interventiei

determinant

Inexistenta/Neadministrare tratament

Filozofia ştiinţei- Determinism


Filozofia tiin ei determinism5
Filozofia ştiinţei partea I- Determinism

  • Evoluție

  • Ingestia de toxic devine:

    • Insuficientă, dar Non-redundantă

    • nu necesară dar Suficientă

  • MACKIE – INUS

    • Fumatul vs. Cancer pulmonar (cauzalitatea pozitivă)


Filozofia tiin ei determinism privit probabilistic
Filozofia ştiinţei partea I-Determinism privit probabilistic

  • Evoluție

  • Cauzalitatea privită probabilistic:

    • Cauzele cresc probabilitatea efectului

    • ARISTOTEL – abordări filozofice oponente științei

    • ”se asociază” vs. ”de ce se asociază”

    • ”observație” vs. ”explicație”


Filozofia tiin ei determinism abordat probabilistic
Filozofia ştiinţei partea I-Determinism abordat probabilistic

  • HEMPEL– model deductiv nomologic (MDN)

    • Condiții inițiale + legi universale

    • Altitudine + eritrocitoză


Filozofia tiin ei abordare probabilistic
Filozofia ştiinţei partea I- abordare probabilistică

  • Similar (nomologic statistic)

    • Condiții inițiale + legi statistice

      - Sinuzită + Ab cresc probabilitatea de revenire

  • Modelul deductiv statistic (MDS)


Filozofia tiin ei abordare probabilistic1
Filozofia ştiinţei partea I- abordare probabilistică

  • Modelul inductiv statistic (inferențial) (MIS)

    ”X are abces dentar și ia Atb”

    Probabilitatea de însănătoșire  1

    X se însănătoșește


Filozofia tiin ei abordarea probabilistic
Filozofia ştiinţei partea I- abordarea probabilistică

  • Concluzia:


Filozofia tiin ei abordarea probabilistic1
Filozofia ştiinţei partea I- abordarea probabilistică

Discuții:

  • Bertrand Russell – „cauzalitatea provine din ere de mult apuse, ca regalitatea, considerată că nu produce nici un rău„

  • Psillos - „definind explicația în termeni de cauzalitate, vom crește abilitatea de a prezice, dar vom scădea abilitatea de a înțelege fenomenul„


Modelul inferen ial
Modelul inferențial partea I

  • CHARLES SANDERS PIERCE (1839-1914)

    • Deducția – implică relaționarea dinspre reguli generale (axiome, legi) spre cazuri particulare

      • (DZ tipI – deficit de producție de insulină)

  • Inferența (inducția) – implică relaționarea dinspre cazuri multiple spre o regulă generală

    • (toți subiectii studiați dintr-o populație cu deficit de producție de insulină au simptome de DZ TipI – toți cu deficit de producție de insulină au simptome de DZ TipI)

(1904)


Modelul inferen ial1
Modelul inferențial partea I

  • Abducția – implică o observație care duce la o ipoteză posibilă de dovedit.

  • (x are deficit de producție de insulină și toți subiectii cu deficit au DZ TipI – are DZ TipI)


1 2 testarea ipotezelor teoriilor
1.2 partea ITestarea ipotezelor (teoriilor)

  • Hippocrate „The art„ în privința tratamentului:

    • Efectul obținut este datorat șansei ?

    • Efectul poate apărea fără intrevenție ?

    • Efectul poate să nu apară chiar fără intervenție ?

       Model deductiv


Testarea ipotezelor teoriilor
Testarea ipotezelor (teoriilor) partea I

  • Etapele modelului deductiv:

    • Elaborarea ipotezei de testat

    • Deducerea empirică a consecințelor ipotezei

    • Elaborarea unui experiment

    • Compararea concluziilor experimentului cu consecințele deduse empiric


2 etica n cercetarea medical

2. partea IEtica în cercetarea medicală

2.1. Consencvențialism

2.2. Etică si deontologie

2.3. Norme de cercetare

2.4. Plagiatul

2.5. Aspectele legislative


Etica n cercetarea medical generalitati
Etica în cercetarea medicală partea I- generalitati

  • Abordarea etică a unei cercetări

  • Provocări etice în cercetare

  • Erori în cercetarea ştiinţifică (misconduct)


Etica n cercetarea medical
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Morala (conduita socială) => religie

    vs.

  • Etica (cercetării) => ştiinţa


Etica n cercetarea medical1
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Morală (evaluare generală)

    • Nihilism

    • Relativism

      • Individ

      • Etnie

      • Judecată improprie (exterior)


2 1 etica n cercetarea medical c adr u etic
2.1 partea IEtica în cercetarea medicală- cadru etic

  • Cadru etic:

    • Consencvențialism (totul pentru binele omului) (consecinţialism)

    • Etică deontologică (acțiune corectă)

    • Teoria virtuții (axată pe persoana cercetătorului)


Etica n cercetarea medical consecven ialism
Etica în cercetarea medicală- partea Iconsecvenţialism

  • Prima teorie dpdv. istoric

  • Simplă

    “Alegerea metodei care produce

    cele mai bune rezultate”


Etica n cercetarea medical consecven ialism1
Etica în cercetarea medicală - partea Iconsecvenţialism

  • Consencvenţialismul

    • Concluzii utile

    • Participanţi la studiu (animale, oameni)

    • Eventual sacrificiu pentru un scop nobil

    • Experiment

      Consecinţa (concluzia) este esenţa


2 2 etica n cercetarea medical deo n tologia
2.2 partea IEtica în cercetarea medicală - deontologia

  • Deontologia în cercetarea medicala

    • Teorie opusă consecvenţialismului

      “Alegerea metodei care produce

      cele mai bune rezultate”


Etica n cercetarea medical deo n tologia
Etica în cercetarea medicală - partea Ideontologia

  • O metodă cu implicaţii nocive predictibile nu poate fi utilizată

  • Dezavantaj – definirea bine/rău (metode nocive per se .....)


Etica n cercetarea medical virtutea etic
Etica în cercetarea medicală – partea Ivirtutea etică

  • Axată pe persoană

  • Tot ce face/spune/decide cercetătorul este corect

    “CLAUDIUS GALENUS” - (n. 129 - d. 200 sau 216 )


2 3 etica n cercet a r e norme
2.3 partea IEtica în cercetare – norme

  • Scop al cercetării- producerea de rezultate utile (celorlalţi)

    “we see further because we stand on the shoulders of giants”


Etica n cercet are norme
Etica în cercet partea Iare– norme

  • Norme interne

    • Interioare (personale)

      • Căutarea adevărului

      • Testabilitate

      • Consistenţă

      • Coerenţă

      • Simplicitate


Etica n cercet are norme1
Etica în cercet partea Iare– norme

  • Norme interne

    • Sociale (colaborative)

      • Deschidere socială

      • Deschidere intelectuala (open mind)

      • Sinceritate

  • Norme relaţionale

  • Norme externe


2 4 etica n cercet a r e erori
2.4 partea IEtica în cercetare– erori

  • Definiţie

    • “fabricarea, falsificarea, plagierea şi alte practici care sunt important deviate de la standardele acceptate în momentul propunerii, derulării şi raportării rezultatelor cercetării”


Etica n derularea cercet rii exemple
Etica în derularea cercetării– partea Iexemple

  • Ex.1. ERIC T. POEHLMAN (2006)– deturnarea de fonduri destinate cercetării

    • a falsificat date în cel puţin 12 publicaţii şi 19 aplicaţii tip grant

    • 366 zile în închisoare


Etica n derularea cercet rii exemple1
Etica în derularea cercetării – exemple partea I

  • Ex. 2. John Sudbø – a fabricat date privind tratamentul leziunilor precanceroase orale

    (2005 Lancet)“the worst the research world have seen”

    Aplicarea tratamentului suboptimal


Etica n derularea cercet rii plagiatul
Etica în derularea cercetării– partea Iplagiatul

  • Atribuirea muncii altor persoane

    • Totala:

      • Copiere sau traducere ale unor articole

    • Limitata:

      • Copierea unor parti din articole

      • Parafrazare (copie puţin modificată)

  • Furt de idei

  • Internet

    A! exista software dedicat detectării plagiatului


Etica n derularea cercet rii plagiatul1
Etica în derularea cercetării– partea Iplagiatul

  • Exemple:

    Disputa Luc Montagnier vs. Robert Gallo

    • Descoperirea HIV


2 5 etica n cercetarea medical cadru legislativ
2.5 partea IEtica în cercetarea medicală- cadru legislativ

  • Este nevoie de etică în cercetarea medicală pentru a:

    • proteja drepturile individului;

    • respecta intimitatea şi confidenţialitatea datelor;

    • asigura accesul la serviciile pe care o persoană le are de drept;

    • asigura respectul pentru valorile morale, culturale, filozofice şi religioase;

    • proteja persoanele împotriva agresiunilor potenţiale, agresiuni psihologice sau sociologice.


Etica n cercetarea medical2
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Principii ale eticii în cercetarea medicală:

    • principiul interesului şi beneficiul cercetării;

    • principiul inocuităţii cercetării;

    • principiul respectului persoanei;

    • principiul echităţii, repartiţia corectă şi onestă atât a beneficiilor cât şi a riscurilor


Etica n cercetarea medical3
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Evaluarea etică corectă depinde de:

    • validitatea ştiinţifică;

    • competenţa investigatorilor;

    • existenţa facilităţilor tehnice;

    • cântărirea riscurilor şi a beneficiilor pentru subiecţi.


Etica n cercetarea medical4
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Comitetele de etică (condiţii legale de functionare):

    • Constituite adecvat, respectând competenţa şi calităţile membrilor

    • Independente

    • Mandat şi reguli precise de funcţionare


Etica n cercetarea medical5
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Comitetele de etică (atribuţii):

    • Primesc şi analizează documentaţia

    • Verifică la instituirea şi pe parcursul studiului respectarea cerinţelor etice

    • Admit sau resping avizarea studiului


Etica n cercetarea medical6
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Comitetele de etică solicită următoarele documente:

    • Proiectul studiului

    • Dosarul subiectului

    • Consimăţământul informat

    • Informaţiile necesare voluntarilor incluşi în studiu


Etica n cercetarea medical7
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Consimţământul informat

    • Scop: protejarea drepturilor participanţilor la studiu

    • Informaţii necesare:

      • Obiectivul studiului

      • Etapele studiului

      • Examinările ce se vor efectua

      • Beneficiile

      • Riscurile potenţiale

      • Dreptul de a se retrage din studiu

      • Voluntarismul

    • Aprobarea consimţământului informat de către Comisia de Etică


Etica n cercetarea medical8
Etica în cercetarea medicală partea I

  • Etica în prelucrarea statistică a datelor

    • Legătura etică– metodă statistică

    • Utilizarea neadecvată a statisticii se referă la:

      • Numărul insuficient de participanţi la studiu

      • Teste statistice eronat aplicate cu consecinţe asupra rezultatelor şi asupra practicii clinice


ad