1 / 22

Rutarea bazată pe vectorul distanţă -Modificări de topologie

Rutarea bazată pe vectorul distanţă -Modificări de topologie. Fiecare ruter va trimite periodic propria tabelă de rutere către ruterele adiacente (vecine) .

Download Presentation

Rutarea bazată pe vectorul distanţă -Modificări de topologie

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Rutarea bazată pe vectorul distanţă-Modificări de topologie • Fiecare ruter va trimite periodicpropria tabelă de rutere către ruterele adiacente (vecine). • În momentul în care apar modificări de topologie, ruterele afectate actualizează propriile tabele de rutare şi apoi direcţionează modificărilecătre ruterele direct conectate.

  2. Cicluri infinite de rutare • Ciclurile infinite de rutare pot apărea în cazul unei slabe convergenţe pe care o poate induce apariţia unei noi configuraţii ce produce informaţii inconsistente în tabelele de rutare

  3. Cicluri infinite de rutare • Înainte de căderea reţelei 1, toate ruterele posedă informaţii corecte de rutare. Reţeaua este convergentă. Presupunem în continuare că ruta preferată a ruterului C către reţeaua 1 se face prin ruterul Biar vectorul distanţă de la ruterul C la reţeaua 1 este 3.

  4. Cicluri infinite de rutare • Atunci când reţeaua 1 cade, ruterul E trimite o actualizare către ruterul A. • În acest moment, ruterul A blochează rutarea pachetelor către reţeaua 1. Totuşi, ruterele B, C şi D pot continua să facă acest lucru deoarece ele nu au fost încă informate despre căderea reţelei. • Atunci când ruterul A trimite actualizarea, ruterele B şi D blochează rutarea către reţeaua 1. • Cu toate acestea, ruterul C nu a recepţionat actualizarea. Pentru ruterul C, reţeaua 1 este încă disponibilă prin intermediul ruterului B.

  5. Cicluri infinite de rutare • Ruterul C trimite o actualizare periodică către ruterul D, indicând o rută către reţeaua 1 prin intermediul ruterului B. • Ruterul D îşi modifică tabela de rutare pentru a reflecta această informaţie incorectă transmiţând-o mai departe către ruterul A. • Ruterul A trimite informaţia către ruterele B şi Eş.a.m.d. Orice pachet destinat reţelei 1 va produce un ciclu infinit de la ruterul C către B către A către D şi înapoi către C.

  6. Cicluri infinite de rutare • Dacă nu se iau alte măsuri, acest proces va continua până în momentul în care un anumit proces va opri această acţiune. • Acest fenomen se numeşte “count to infinity”.

  7. Soluţii pentru ciclurile infinite –Definirea unui maxim • O soluţie pentru ciclurile infinite este aceea de a seta o valoare maximă pentru o metrică (de exemplu numărul de hopuri <16) • Dacă vectorul distanţă depăşeşte acest număr maxim, ruta este înlăturată.

  8. Soluţii pentru ciclurile infinite – “Split horizon” • “Split horizon” specifică faptul că nu este recomandat să se trimită informaţii catre un ruter de la care a provenit înainte o actualizare. • Atunci când ruterul A iniţiază o actualizare în momentul căderii reţelei 1, nici un alt ruter nu poate transmite ruterului A că are o ruta validă către reţeaua 1.

  9. Soluţii pentru ciclurile infinite – “Hold down timers” • Atunci când apare o nouă actualizare datorită căderii unei rute, ruterul porneşte un hold-down timer pentru acea rută. • Rutele actualizate cu metrici mai bune sunt permise iar rutele cu o valoare mai mare a metricii sunt ignorate în timpul acestui “hold-down time”.

  10. Hold-Down Timers

  11. Bazaţi pe algoritmi Se atribuie numere “distance vector” fiecărei rute Periodic se actualizează întreaga tabelă de rutare Ruterele actualizeză doar vecinii direct conectaţi Ciclurile infinite de rutare sunt cauzate de slaba convergenţă Exemplu de ciclu infinit – “count to infinity” Ciclurile infinite sunt rezolvate prin setarea unei valori maxime a metricii iar cele “split horizon” folosesc“hold-down timers” RIP & IGRP sunt exemple de protocoale de rutare “distance vector” Algoritmi “Distance Vector”

  12. Rutarea link-state • Este cel de-al doilea protocol ca popularitate. • Cunoscut şi sub denumirea de Shortest Path First (SPF). • Administrează baze de date complexe legate de topologia completă a inter-reţelei. • Sunt cunoscute informaţii detaliate despre rutere, interfeţe şi legăturile ce conectează aceste interfeţe.

  13. Rutarea link-state • Rutarea link-state utilizează: • Popularizări ale stării legăturilor (LSA - Link-State Advertisements) • Bază de date a topologiei • Algoritmul SPF precumşi arborele SPF rezultat • O tabelă de rutare ce conţine rute şi porturi către fiecare reţea • OSPF este un exemplu de protocol de rutare Link-state.

  14. Rutarea link-state • Ruterele schimbă între ele LSA-uri(se începe cu vecinii). • Fiecare ruter recepţionează LSA-uri din partea tuturor ruterelor, formându-se o bază de date şi un arbore topologic ce conţine drept rădăcină ruterul însuşi. • Arborele este format din toate rutele către fiecare ruter. Din arbore se selectează cele mai bune rute şi se scriu în tabela de rutare, fiecare ruter acţionând în mod independent.

  15. Rutarea link-state Condiţii de convergenţă • Se ţine cont de toţi vecinii • Se construiesc pachetele LSA • Se trimit pachete LSA către toate ruterele • Se înregistrează pachetele LSA primite în baza de date • Se obţine o hartă completă a inter-reţelei

  16. Cerinţe de procesor şi memorie Cerinţele de memorie ale ruterului sunt mai mari decât în cazul Distance Vector Trebuie stocate în memorie baza de date şi informaţiile legate de arbore Algoritmul Dijkstra pentru SPF necesită o capacitate de procesare proporţională cu numărul de legături dintre rutere x numărul de rutere. Cerinţe de bandwidth Lăţimea de bandă consumată în timpul fluxurilor de date iniţiale ale protocolului link-state îneacă reţeaua O dată cu asigurarea convergenţei iniţiale, cerinţele de bandwidth sunt minime. Rutarea link-stateProbleme

  17. Rutarea link-stateProbleme • Cea mai mare problemă apare în cazul în care nu toate ruterele au aceleaşi LSA-uri. • Ruterele conectate la legături mai încete vor primi actualizările mai târziu decât celelalte • Dacă există confuzii în alegerea informaţiilor LSA pot apărea disfuncţionalităţi în reţea.

  18. Compararea rutării link-state cu cea distance vector

  19. Rutarea hibridă (balansată) • Alege avantajele din ambele metode Distance Vector şiLink-State • Alege rute pe baza vectorilor distanţă • Converge rapid prin utilizarea actualizărilor apărute în urma modificărilor topologice • Exemple: EIGRP (Cisco Systems)şi IS-IS (OSI)

  20. Rutarea LAN-LAN

  21. Rutarea LAN-WAN

  22. Selecţia drumului de la sursă la destinaţie şi comutarea între diferite protocoale şi medii de comunicaţie

More Related