Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 41

ANTIBIOTICELE ÎN INFECŢIILE BACTERIENE DE TRACT RESPIRATOR PowerPoint PPT Presentation


  • 190 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

ANTIBIOTICELE ÎN INFECŢIILE BACTERIENE DE TRACT RESPIRATOR. INFECŢII COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR. SINUZITELE BACTERIENE ACUTE. EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE BRONŞITELOR CRONICE. PNEUMONIA COMUNITARĂ. FARINGITELE ACUTE. OTITELE BACTERIENE ACUTE.

Download Presentation

ANTIBIOTICELE ÎN INFECŢIILE BACTERIENE DE TRACT RESPIRATOR

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

ANTIBIOTICELE ÎN INFECŢIILE BACTERIENE DE TRACT RESPIRATOR


Infec ii comunitare de tract respirator

INFECŢII COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR

SINUZITELE BACTERIENE ACUTE

EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE BRONŞITELOR CRONICE

PNEUMONIA COMUNITARĂ

FARINGITELE ACUTE

OTITELE BACTERIENE ACUTE

INFECŢIILE COMUNITARE DE TRACT RESPIRATOR

- MICI PROVOCĂRI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ¹-

¹ The Journal of Familiy PracticeApril 2005 · Vol. 54, No. 4


Infec iile comunitare respiratorii

INFECŢIILE COMUNITARE RESPIRATORII

PNEUMONIA COMUNITARĂ

  • Necesită iniţierea promptă a terapiei antibiotice

  • Diagnosticul şi alegerea terapieiantibacteriene se realizează în absenţa testelor diagnostice.

  • În condiţiile rezistenţei bacteriene în continuă creştere, alegerea terapiei antibacteriene adecvate reprezintă unul dintre factorii cei mai importanţi în managementul bolii, de care depindeevoluţia clinică a pacientului.

OTITELE BACTERIENE ACUTE

EXACERBĂRILE BACTERIENE ACUTE ALE BRONŞITELOR CRONICE

FARINGITELE ACUTE

SINUZITELE BACTERIENE ACUTE


Calit ile antibioticului ideal

CALITĂŢILE ANTIBIOTICULUI IDEAL

toxicitateselectivăpentrucelulabacteriană

spectrularg de acţiune

timp lung

de înjumătăţire

AB

ideal

penetraţieoptimăînţesuturi

absenţa toxicităţiipentruorganismuluman

activitatebactericidă


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

Etiologia infecţiilor de tract respirator

Germenii cel mai frecvent întâlniţi

Rinosinuzita:

S.pneumoniae, H. Influenzae,

M. Catarrhalis1

Faringoamigdalita:

SBGA, S. pneumoniae,

Staphylococus spp.3

Otita medie acuta:

S. pneumoniae, H. Influenzae2

Traheobronsite acute

Virusuri, Mycoplasma, Chlamydia

+ S.pneumoniae, H. Influenzae (vârstnici, taraţi)

Acutizarile bronsitei cronice / BPOC:

H. influenzae, S. pneumoniae, M. catarrhalis5

Pneumonia comunitara:

S. pneumoniae, H. Influenzae, 4

1 Jacobs, Am J Med. 2004;117(3A):3S–15S.

2 Dagan, Int J Infect Dis 2003; 7: S21-S26

3. Dowell et al, Ped Infect J (1999), 18, 1-9

4. Woodhead et al, Eur Resp J, (2005), 26, 1138-1180

5. Guthrie, CHEST 120/6/2001


Principii de antibioterapie

Principii de antibioterapie

- Selectareaantiboticuluiadecvatîn funcţie de :

  • microorganismulcauzator al infecţiei( în funcţiede identitateaşisensibilitateaacestuiala un anumitantibiotic )

  • factoriparticulariaipacientului :

    • afecţiunicolaterale

    • medicaţieconcomitentă

    • terapieanterioară cu antibiotice

    • sarcină

    • calea de administrareceamaiadecvată

  • localizareainfecţiei

  • profilul de siguranţă al fiecaruiantibiotic adaptatfiecaruipacient

  • costulterapiei


Principii de antibioterapie1

Principii de antibioterapie

  • Mecanism de actiune al antibioticelor :

    A. Bacteriostatice

    -stopează creşterea şi replicarea bacteriană (inhibarea

    temporară a multiplicării germenilor)

    -succesulterapeuticdepindede participarea mecanismelor

    imuneale organismului

    - se pot mentinecantităţisuficientede agenţi patogeni

    pentrua iniţiaun aldoileaciclude infecţie

    - bacteriostaticetipice: sulfamidele şitetraciclinele


Principii de antibioterapie2

Principii de antibioterapie

B. Bactericide

- distrugerea (omorârea) germenilormicrobieni la CMI de

chimioterapic

-numărultotal demicroorganismeviabilescade

  • acţiunebactericidă absolută - interesează toţigermenii, atât în

    repauscât şi în multiplicare(aminiglicozide şipolimixine)

  • acţiune degenerativ-bactericidă- interesează doargermeniiaflaţi

    în multiplicare, cu metabolism activ(peniciline şicefalosporine)


Principii de antibioterapie3

Principii de antibioterapie

Măsurareaeficienţeiantibiotice:

  • CMI: concentraţia minimăde antibiotic necesarăpentru a inhibacreştereabacteriană

    • CMI 50

    • CMI 90

  • CMB:concentraţia minimă deantibiotic care produce moartebacteriană

    - selecţiaantibioticului se bazeazăpedeterminarea CMI, cu excepţiaunorsituaţii clinicebinealese (endocardită, meningită) cândse aplicădeterminareaCMB

    - pentruAB din categoria B-lactaminelor, macrolidelor, tetraciclinelorestenecesar ca timpul de menţinereal unorconcentraţii plasmatice la valori de 4 ori > CMI săfie de celpuţin 50 % din valoareaintervalului de timpdintredoze


Principii de antibioterapie4

Principii de antibioterapie

Factori importanţi ce influenţează eficienţa unui antibiotic :

  • penetrareaantibioticului la loculinfecţiei

  • distribuţiaîn organism a antibioticului;

  • instalarearezistenţeibacterienesaupotenţialulde inducere a rezistenţeibacteriene


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

M

M

M

M

M

M

M

βL

M

βL

βL

M

βL

M

M

M

M

M

Bacteria, such as Streptococcus pneumoniae,form in clusters in the interstitial space

M

βL

βL

βL

M

βL

βL

b-lactam antibiotics are located largelyin the interstitial space

M

βL

M

βL

M

M

M

M

M

Macrolide antibiotics accumulatelargely inside cells

M

Penetrareaantibioticului la loculinfecţiei (β-lactamivsmacrolide)

β-lactamii se localizează predominant în spaţiulinterstitial, acoloundesuntlocalizaţimajoritateagermenilorimplicaţi în ITR


Distribu i a n organism a antibioticelor afecteaz eficien a bacteriologic

Distribuţia în organism aantibioticelorafecteazăeficienţa bacteriologică

Concentraţiaserică (µg/ml)

Concentraţiatisulară (µg/ml)

Spaţiul intracelular

Spatiulinterstiţial

0.5

0.5

>40

Macrolide

12

12

<1.0

-lactami

S. pneumoniae

H. Influenzae

M. catarrhalis

L. pneumoniae

M. pneumoniae

β-lactamii se distribuieîn spaţiulextracelularîn aceleaşiconcentraţii ca şiîn sânge


Macrolidele ating concentra ii mici n spa iul extracelular

Macrolideleatingconcentraţii miciîn spaţiulextracelular

Concentraţiileatinse de macrolideîn spaţiulextracelular nu ating CMI pentruH.influenzaeşiS.pneumoniaemacrolido-rezistent. DoarS.pneumoniaesusceptibil la penicilină estecompletacoperit.


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

Principii de alegere a terapiei antibiotice adecvate

1. Utilizaţi antibiotice cu spectru larg.

2. Re-evaluaţi zilnic regimul antimicrobian pentru:

♦optimizarea eficacităţii

♦ prevenirea rezistenţei

♦ evitarea toxicităţii

♦ scăderea costurilor

3. Limitaţi durata tratamentului la 7-10 zile.

4. Opriţi terapia antibiotică dacă sursa este ne-infecţioasă.

R.P. Dellinger şi colab., Surviving Sepsis Campaign: International Guidelines for Menegement of Severe Sepsis and Septic Shock: 2008, Crit Care Med 2008; 36(1): 296-327.


Antibiotice utilizate n tratamentul infec iilor respiratorii comunitare

ANTIBIOTICEUTILIZATE ÎN TRATAMENTULINFECŢIILOR RESPIRATORII COMUNITARE

  • BETA-LACTAMINE - PENICILINE

    - CEFALOSPORINE

  • MACROLIDE

  • FLUOROCHINOLONE


Penicilinele

PENICILINELE

  • eficiente, spectru larg, utilizate în tratamentul empiric al infecţiilor uşoare-moderate de tract respirator.

  • penicilinele cu spectru îngust (benzilpenicilina) sunt utilizate în infecţii specifice.

  • variate forme de prezentare (orale/parenterale, copii/adulţi).

  • ating rapid concentraţii terapeutice tisulare.

  • rezistenţă bacteriană importantă (prin producere de beta-lactamaze şi prin modificarea PBP).

  • absorbţia este influenţată de alimente.

  • pot determina alergie la peniciline.


Cefalosporine le

CEFALOSPORINELE

  • 4 generaţii, diferite prin spectru de acţiune

  • Generaţia I(cefalexin, cefazolin, cefadroxil)

    • acţiune bună faţă de germenii Gram pozitivi,

    • acţiune modestă faţă de germenii Gram negativi

  • Generaţia a II-a (cefuroxim, cefprozil, cefaclor)

    • spectru de acţiune pe germenii Gram pozitivi

    • acţiune superioară pe germenii Gram negativifaţă de gen. I, dar mai scăzută faţă de gen. III

  • Generaţia a III-a (cefotaxime, ceftibuten, ceftriaxon)

    • acţiune slabă pe germenii Gram pozitivi

    • active pe germenii Gram negativi

  • Generaţia a IV-a (cefepima)

    • spectru de acţiune al gen. III extins, stabilitate faţă de hidroliza indusă de beta-lactamaze

    • utilizate pentru infecţii nosocomiale


Cefalosporine le1

CEFALOSPORINELE

Clasificarenouă :

  • Cefalosporinevechi:

    • cefalexin

    • cefazolin

    • cefadroxil

    • Cefaclor

  • Cefalosporinenoi:

    • cefuroxim

    • cefprozil

    • ceftibuten


Cefalosporine le2

CEFALOSPORINELE

Bactericide, inhibă sinteza peretelui celulei bacteriene, prin legarea de PBP.

Conţin un nucleu beta-lactamic, la care se adaugă

un inel dihidrotiazinic.

Stabilitateintrinsecăcrescută la acţiunea-lactamazelor, conferită de structura moleculară


Macrolidele

MACROLIDELE

  • au în structură un inellactonic

  • spectruantimicrobianlarg

  • difuzietisulară bună- utile în infecţiile cu germeniintracelulari: Chlamidia, Mycoplasma, Legionella

  • profil de siguranţă bun, cu toxicitate scăzută

  • complianţăterapeutică bună(“noilemacrolide”)

  • rezistenţă bacteriană crescută: S. Pneumoniae– 30-31% în 2000-2002¹

  • rezistenţă bacteriană încrucişată în cadrul clasei

¹Expert Rev. Anti Infect. Ther. 4(6), 973-980 (2006)


Macrolidele1

MACROLIDELE

ERITROMICINA

  • prima macrolidă descoperită (1952)

  • spectrul de acţiune : bacteriiGram pozitive: cocisibacili (Cl.perfrigens, Corynebacteriumdyphteriae, Listeriamonocytogenes))

  • acţiune moderată împotriva bacteriilor Gram negative : H. Influenzae, N. meningitidis, N. gonorrhoeae, darsipeatipici: Legionellapneumophila, Mycoplasmapneumoniae, etc.

  • rezistenţă bacteriană crescută: S. Pneumoniae, S. pyogenesşi mulţi stafilococi, inclusiv S. Aureus

  • se acumulează în ficat (determină hepatită colestatică) şi se elimină prin bilă


Macrolidele2

MACROLIDELE

CLARITOMICINA

  • spectrudeacţiune îmbunătăţit comparativ cu eritromicina (faţă de Gram pozitivi)

  • acţiune puternică faţă de : Moraxellacatarrhalis, Chlamydia spp.,L. pneumophila, Mycoplasmapneumoniae.

  • absorbţia este influenţată de alimente (scăzută)

  • deoarece se elimină în proporţie mare pe cale renală, dozele trebuie ajustate în funcţie de afectarea renală

  • interacţiuni cu clase de medicamente uzuale, incluzând antivirale, antihistaminice, antiaritmice, etc.

  • contraindicată la vârstnici (peste 65 ani)

  • rezistenţa bacteriană în creştere (S. pneumoniaeşi S. pyogenes).

  • acţiune slabă faţă de H. influenzae


Macrolidele3

MACROLIDELE

AZITROMICINA

  • puţin activă faţă de bacteriile Gram pozitive

  • S. pneumoniae, S. pyogenesşi unii stafilococi – dezvoltă rezistenţă

  • acţiune puternică împotriva germenilor Gram negativi şi bacteriilor care produc pneumoniile atipice: H. influenzae, Campylobacter species, M. catarrhalis, N. gonorrhoeae, Chlamydia species, M. pneumoniae, L. pneumophila.

  • absorbţia este influenţată de alimente (scăzută).

  • absorbţie scăzută de antiacide.

  • rezistenţa bacteriană în creştere (S. pneumoniaeşi S. pyogenes).

  • nu atinge concentraţii mari la locul infecţiei.


Macrolidele4

MACROLIDELE

  • “Studiirecentesusţin căutilizareacrescută de azitromicină esteprincipalul factor care determinărezistenţa la macrolide”

  • “Se presupune cătimpul de înjumătăţire prelungital azitromicineidetermină concentraţiitisularesubinhibitorii,ceeacefavorizeazărezistenţa bacteriană”

Therapy 2006;3(4)527-533


Macrolidele potential de inducere a rezisten ei bacteriene

Macrolidele: potential de inducere a rezistenţeibacteriene

Otolaryngology–Head and Neck SurgeryJanuary 2004 volume 130 number 1

Persistenţa în organism amacrolidelorîn concentraţii subinhibitoriirealizează o,,presiune de selectie” a rezistenţeibacteriene. Acestăpresiuneestemaimare în cazulagenţilorcu timp de înjumatăţire lung (ex:azitromicina, care persistăîn organism 14-20 zile).


Fluorochinolone le

FLUOROCHINOLONELE

  • spectru larg de activitate, active în administrarea orală, eficiente în tratamentul unui număr mare de infecţii (inclusiv ITR,)

  • active pe bacterii : Gram pozitive, Gram negative, intracelulare

  • toleranţă bună

  • tratament cu durată scurtă, o dată pe zi

  • nu sunt afectate de beta-lactamaze

  • ciprofloxacina – activitate slabă asupra S. pneumoniae

  • reacţii adverse serioase (artropatie, tendinite) - nefiind indicate la copii şi adolescenţi

  • interacţiuni medicamentoasefrecvente: anticoagulanteorale

  • fluorochinolonele sunt recomandate ca tratament de rezervă în infecţiile respiratorii comunitare¹

    ¹ Curr Opin Infect Dis. 2002; 15:151-156


Fluorochinolonele a ntibiotice de rezerv

FLUOROCHINOLONELE – antibiotice de rezervă

  • “administrareanoilorfluorochinolonetrebuielimitatala adulţiila care s-a înregistrat eşec cu alteantibiotice, la cei cu alergii la terapiile alternative şiîn cazuluneidocumentateinfecţii cu pneumococ cu rezistenţăînaltă” - concluzie a Drug-Resistant Streptococcus pneumoniae Therapeutic Working Group

  • ciprofloxacinanu este de primăalegereîn cazulpneumoniilorpneumococice - Agenda Medicala2001

  • nu se administrează sub vârsta de 11 ani-acţiuneasupracartilajelordecreştere (artropatii)


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

Pentrupacienţii cu infecţii ...

Antibioticul adecvat poate face diferenţa

p <0,001

Adaptat după M. Tumbarello şi colab., Predictors of Mortality in Patients with Bloodstream Infections Caused by Extended-Spectrum-β-Lactamase-Producing Enterobacteriaceae: Importance of Inadequate Initial Antimicrobial Treatment, Antimicrobial Agents and Chemotherapy, June 2007, p.1987-1994


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

...dacăesteadministrat de la început!

p <0,001

Adaptat după M. Tumbarello şi colab., Predictors of Mortality in Patients with Bloodstream Infections Caused by Extended-Spectrum-β-Lactamase-Producing Enterobacteriaceae: Importance of Inadequate Initial Antimicrobial Treatment, Antimicrobial Agents and Chemotherapy, June 2007, p.1987-1994


Antibioticele n infec iile bacteriene de tract respirator

Pentrupacienţii cu infecţii severe...

Fiecare oră contează!

Adaptat dupăKumar şi colab, Duration of hypotension before initiation of effective antimicrobial therapy is the critical determinant of survival in human septic shock, Crit Care Med 2006 vol 34, nr6


Principii de antibioterapie ghiduri

Principii de antibioterapie – ghiduri

ghidurilereprezintă o sumă a studiilorpublicatepentru o afecţiuneîntr-un areal geografic

România nu a publicatstudiiserioase de incidenta, prevalenta, rezistenţă bacterianăsaueficacitate

recomadările ghidurilor trebuie validate prin practica clinică locală


Tratamentul t onsilofaringitei acute ghidul sanford

Tratamentul tonsilofaringiteiacute - ghidul Sanford

În faringiteleexudativesaueritematoasedifuze:

- PRIMA INTENTIE:

  • Penicilina V po x 10 ZILE

  • Benzathinpenicilinaim

    - ALTERNATIVE:

  • Cefalosporineleorale de generaţia a 2-a

    (ZINNAT-cefuroximaxetil)

  • Macrolide


Tratamentul tonsilofaringitei acute ghidul sanford

Tratamentultonsilofaringiteiacute -ghidul Sanford

  • Notă:Pentrucefuroximaxetil (ZINNAT)

    Dozajul la copii: 10 mg/kgcx2 / zi,4 – 10 zile;

    Dozajul la adulţi: 250mg x 2 /zi, 4 - 5 zile

  • Notă: Pentruurmatoarelemedicamente a fostraportatăîn 2002 o creşterea incidenţeitulpinilorrezistente de streptococpyogenes:

    • Azitromicina;

    • Claritomicina;

    • Telitromicina

      - Notă: cefalosporineorale de tip vechi (cefalexin, cefadroxil, cefaclor) nu suntprecizateîn GhidulSanford ca o alternativăla penicilină


Tratamentul sinuzitei acute ghiduri interna ionale

Tratamentulsinuziteiacute – ghiduriinternaţionale

  • Ghidul Sanford de TerapieAntimicrobiană

  • Ghidul Academiei Americane de ORL

  • Ghidul American “ Antibiotic Essential “

  • Consensul Societăţii de ORL Germane

  • recomandă ca tratament de primă intenţie cefalosporinele de

  • generaţia II - cefuroxim axetil ( Zinnat )

  • KLOSSEK et al. Update on treatment guidelines for acute bacterial sinusitis, 2005 Blackwell Publishing Ltd Int J ClinPract, February 2005, 59, 2, 230–238

  • Ghidul Sanford 2005


Tratamentul pneumoniei comunitare dob ndite ghiduri europene

Tratamentul pneumoniei comunitare dobândite – ghiduri europene

Prima intenţie – Betalactamine

Augmentin +/- macrolid

Zinnat – tratamentalternativsau terapie secvenţială


Managementul exacerbarilor bpoc

Managementul Exacerbarilor BPOC

  • Antibioticelesunt indicate la pacientii cu:

  • Simptomecardinale: accentuareadispneei, crestereavolumuluisputei, crestereapurulenteisputei

  • Ventilatiemecanica


Global strategy for diagnosis management and prevention of copd combined a ssessment of copd

Global Strategy for Diagnosis, Management and Prevention of COPDCombinedAssessment of COPD

When assessing risk, choose the highest risk according to GOLD grade or exacerbation history


Tratamentul exacerb ril or infec ioase ale bpoc ghidul gold

Tratamentulexacerbărilorinfecţioase ale BPOC - ghidul GOLD

Rivera-Fernandez R, Six-years mortality and quality of life in critically ill patients with chronic obstructive pulmonary disease. Crit Care Med 2006;34:231724.

Ghidul GOLD – updated 2010


Concluzii

CONCLUZII

Principalii germeniimplicaţi în infecţiile de tract respirator sunt:

Streptococcus pneumoniae

Haemophylus influenzae

Moraxella catarrhalis


Concluzii1

CONCLUZII

  • Cefalosporinele vechi(cefalexin, cefaclor)au o eficacitateslabă împotrivapatogenilorimplicaţi in infecţiile de tract respirator

  • Cefalosporinelenoi(ex. - Zinnat) suntantibioticeeficiente în tratamentulinfecţiilor de tract respirator

  • Macrolidelesuntprincipaliiagenţicare determină apariţiarezistenţeibacterieneatât la penicilină cât şi la macrolide


Concluzii2

CONCLUZII

Rezistenţabacteriană reprezintă principalaîngrijorare în ceeacepriveşteviitorulantibioterapiei


  • Login