Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 21

Intervenţii specifice Administrarea anticoagulantelor PowerPoint PPT Presentation


  • 300 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Competenţa specifică 4. Aplică intervenţii proprii şi delegate. Intervenţii specifice Administrarea anticoagulantelor. Unitatea de competenţă Modulul 24. Cardiologie şi nursing în cardiologie. Prof. nursing gr. I Mihaela Bucătaru. PRESCURTĂRI. AC – anticoagulant

Download Presentation

Intervenţii specifice Administrarea anticoagulantelor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

Competenţa specifică

4. Aplică intervenţii proprii şi delegate

Intervenţii specificeAdministrarea anticoagulantelor

Unitatea de competenţă

Modulul 24. Cardiologie şi nursing în cardiologie

Prof. nursing gr. I Mihaela Bucătaru


Prescurt ri

PRESCURTĂRI

AC – anticoagulant

ACO – anticoagulante orale

PT/TQ – timpul Quick, timpul de protrombină

INR – International Normalized Ratio

TT – timpul de trombină

aPTT – timpul de tromboplastină parţial activată

LMWH – low molecular weight heparins

TEV – tromboembolism venos

EP – embolie pulmonară

IMA – infarct miocardic acut


Medica ia s ngelui

MEDICAŢIA SÂNGELUI

  • Antianemice

    • Fier, vitamina B12, acid folic

  • Hemostatice generale şi locale

    • Generale : Vitaminele K, Adrenostazin, Venoruton

    • Locale : adrenalina, noradrenalina, clorura ferică, tromboplastina, trombina, bureţii de colagen, gelatina – Gelaspon etc.

  • Antitrombotice

    • Antiagregate plachetare

      • Acid acetil salicilic – EUPERIN

      • Ticlopidina - TICLID

    • ANTICOAGULANTE

      • Anticoagulante directe – HEPARINĂ

      • Heparine cu greutatea moleculară mică – Fraxiparine, Clexane etc.

      • Anticoagulante indirecte - TROMBOSTOP

    • Fibrinolitice

      • Streptokinaza, urokinaza


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

Realizarea coagulării plasmatice se facepe două căi:


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

Realizarea coagulării plasmatice


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

Cascada coagulării plasmatice


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

Trombogeneza

  • Trombi arteriali – plachetari „trombus alb” → se formează într-o zonă de leziune endotelială în condiţii de flux sanguin crescut; sunt formaţi din agregate plachetare legate printr-o reţea fină de fibrină

    • Se formează prin fisurarea – ulcerarea unei plăci aterosclerotice

  • Trombi venoşi – constituiţi din fibrină „trombus roşu” → apar în condiţii de stază locală şi sunt constituiţi din fibrină, hematii şi puţine trombocite

  • Trombi micşti fibrino-plachetari – trombus oclusiv → obstrucţia vasculară produsă de trombi determină staza în axul vascular

  • Trombi intracardiaci – apar în condiţii de leziuni valvulare sau parietale asociate cu stază

  • Tromboza microcirculaţiei – apare în coagularea intravasculară diseminată sau alte suferinţe hematologice grave


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

Consecinţele clinice ale trombogenezei

  • Aterotromboza

    • Accidente vasculare cerebrale trombotice

    • Ischemia miocardiacă acută şi cronică:

      • Angina pectorală

      • Infarctul de miocard acut

      • Moartea subită cardiacă

      • Cardiomiopatia ischemică

      • Tulburări de ritm şi de conducere

    • Ischemia periferică acută şi cronică

  • Tromboemboliile sistemice de origine intracardiacă:

    • Sindroame ischemice acute grave → cerebrale, miocardice, la nivelul membrelor

  • Boala tromboembolică venoasă:

    • Tromboembolism pulmonar

    • Tromboflebite profunde ale membrelor inferioare


Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor

MEDICAŢIA ANTICOAGULANTĂ


Heparine standard nefrac ionate

HEPARINE STANDARD →nefracţionate

  • Denumire:

    • McLean a descoperit efectul anticoagulant al heparinei. Numele de heparinăeste dat de Howell în 1916 de la cuvântul grec hepar = ficat

  • Acţiuni:

    • Efect anticoagulant prin inhibiţia indirectă a trombinei

    • Efect antiplachetar in vitro - putând inhiba agregarea trombocitelor

    • Creşte permeabilitatea vasculară

    • Inhibă funcţia agregantă trombocitară şi factorii de coagulare V şi VIII

    • Reduce activitatea factorului VII

  • Indicaţii:

    • Prevenirea TEV şi tratamentul EP → 5000 U la 8 ore

    • Tratamentul IMA şi al anginei instabile → 5000 U în bolus + administrare continuă în funcţie de aPTT

    • Chirurgia vasculară şi cardiacă

    • Tromboflebita profundă a membrelor inferioare

    • Tromboembolia pulmonară

    • Angioplastia coronariană

    • Tratamentul perioperator al pacienţilor cu afecţiuni care necesită administrare de ACO.

  • Proceduri care necesită folosirea heparinei:

    • Recoltare probe biologice

    • Anticoagulant pentrucatetere venoase arteriale

    • By pass cardiac, circulaţie extracorporală

    • Hemodializă


Heparine standard nefrac ionate mod de administrare i farmacologie

HEPARINE STANDARD →nefracţionatemod de administrare şi farmacologie

  • Mod de administrare:

    • INTRAVENOS CONTINUU

      • Administrarea intermitentă este mai puţin eficientă (între 30 şi 90 minute)

      • Seadministrează heparină sodică i.v. în doză de 16-20 UI/kgc/h (400 UI/kgc/zi) → doză între 800 U şi 1500 U pe oră (doză medie 32.000 U /24 ore).

      • Doza după tratamentul trombolitic este 1000 U/oră (24.000 U/24 ore)

    • INJECTARE SUBCUTANATĂ

      • Pentru efect rapid se începe cu un bolus de 5000 UI heparină sodică i.v.

      • Doza medie 35.000 U/24 ore → fracţionat pe 2 administrări – la 12 ore interval

  • Tratamentul cu heparină standard se continuă variabil pe câteva zile (2-5 , maxim 10 zile).

  • Poate fi urmat sau nu de administrare de anticoagulante orale pe o durată variabilă de timp (3-6 luni, uneori toată viaţa).

    • Tratamentul cu heparină injectabilă se suprapune cu administrare de anticoagulante orale pentru 3-5 zile

    • Se reduce doza de heparină progresiv începând cu a doua zi deadministrare şi se întrerupe când INR ajunge la 2, timp de două zileconsecutiv.

  • Se continuă cu tratamentul anticoagulant oral timp de minim 3 luni.


Monitorizarea tratamentului cu heparina sodic

Monitorizarea tratamentului cu heparina sodică

  • Se verifică valoarea aPTT (timpul de tromboplastină parţial activată) înainte de începerea tratamentului.

    • Se verificăaPTTla 6 oreşi se ajustează dozele în funcţie de valoarea obţinută.

      • Recoltarea eşantioanelor de sânge se va face cu 1 oră înaintea următoarei administrări (injecţii intermitente)

      • Recoltarea se poate face oricând în cazul utilizării injectomatului

    • Limitele terapeutice ale aPTT în tratamentul cu heparină sunt cuprinse între 1,5-2,5 ori faţă de valoarea de referinţă a laboratorului.

      • La o valoare medie normală aPTT =31 secunde se consideră tratament eficient la o valoare cuprinsă între 50-70 secunde

      • Ajustarea se face după un protocol specific

  • Reacţii adverse:

    • Hemoragia

    • Trombocitopenia

    • Necroza cutanată

    • Hipersensibilizare

    • Alopecie


De re inut

De reţinut!

  • Administrarea continuă a heparinelor utilizând seringa automatăeste superioară terapeutic administrării intermitente prin injecţii.

  • Heparina nu produce liza trombului format însă împiedică creşterea acestuia, reduce complicaţiilesecundaretrombozeivenoasesauemboliei şi permite realizarea mai rapidă a trombolizei de către mecanismele fiziologiceale organismului.


Heparine frac ionate

HEPARINE FRACŢIONATE

  • Se mai numesc LMWH (low molecular weight heparins)

  • Modifică foarte puţin sau de loc aPTT

Caracteristicile comparative ale heparinelor nefracţionate şi fracţionate


Principii de realizare a tratamentului curativ cu heparine frac ionate

Principii de realizare a tratamentului curativ cu heparine fracţionate

  • Administrarea obişnuită se face S.C. → 1-2 / zi

  • Administrarea se poate face I.V. → 2 / zi

  • Nu necesită monitorizare de laborator

Regulă generală:

  • Tromboprofilaxia se realizeazăpână la dispariţia factorilor de risc pentru care ea a fost indicată sau până la încadrarea pacientului într-o categorie cu risc minim.

    Dacă tromboprofilaxia anticoagulantă este continuu, după 7-30 zile de tratament heparinic injectabil terapia anticoagulantă se continuă prin alte metode.

    ACO

  • În cazuldeficitelorcongenitale ale factorilor de coagulare cu hiperfuncţieprocoagulantă terapia se face întreagaviaţa

  • Implantul de dispozitiveînscop terapeutic sau profilactic impune tratamentcontinuu(ex. valve cardiace, filtre endovenoase, stent-uri).


Anticoagulante orale

Anticoagulante orale

  • Se mai numesc şi antivitamine K → Warfarina, Acenocumarol

  • În România se administrează aproape exclusiv ACENOCUMAROL

  • Acţiuni:

    • Efect anticoagulant prin împiedicarea sintezei de 4 factori ai coagulării care fac parte din complexul protrombinic – factorii II, VII, IX, X

    • Blochează ciclul metabolic al vitaminei K

  • Mod de administrare:

    • La terapia cu anticoagulante orale răspunsul organismului este individual

    • Timpul de înjumătăţire este de 36-48 ore.

      • Doza de atac: 4 mg/zi

      • Doza de întreţinere: 2 mg/zi

      • Efectul apare în 48-72 ore

      • Efect anticoagulant maxim: în 5-7 zile

    • În funcţie de doza administrată iniţial timpul necesar pentru instalarea acţiunii anticoagulante variază între 2 şi 7 zile

    • Tratamentul se începe prin asociere (3-5 zile) cu heparinoterapie

  • Oprirea tratamentului se face progresiv – pe parcursul a 3-4 săptămâni


Monitorizarea tratamentului cu anticoagulante orale

Monitorizarea tratamentului cu anticoagulante orale

  • Monitorizarea frecventă este obligatorie

  • Cea mai utilizată metode pentru monitorizare este timpul de protrombină (TP sau timpul Quick)

    • Din 1982 O.M.S a introdus sistemul de monitorizare INR (International Normalized Ratio)

      • INR mai poate fi definit ca indice de protrombină obţinut cu tromboplastină standard

      • Se determină TP al pacientului şi TP al unui ser martor utilizând aceiaşi tromboplastină.

  • În perioada de încărcare cu anticoagulante TP sau INR se măsoară zilnic timp de 5 zile

  • După atingerea efectului terapeutic dorit măsurarea se face de 3 ori / săptămână – 4 săptămâni, apoi determinarea se face lunar.

    • Frecvenţa determinărilor creşte când se introduc medicamente noi care pot influenţa eficienţa anticoagulării.


Indica iile tratamentului cu aco

Indicaţiile tratamentului cu ACO


Contraindica iile tratamentului cu aco

Contraindicaţiile tratamentului cu ACO


Interac iunile medicamentoase ale tratamentului cu aco

Interacţiunile medicamentoase ale tratamentului cu ACO


  • Login