Interven ii specifice administrarea anticoagulantelor
Sponsored Links
This presentation is the property of its rightful owner.
1 / 21

Intervenţii specifice Administrarea anticoagulantelor PowerPoint PPT Presentation


  • 329 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Competenţa specifică 4. Aplică intervenţii proprii şi delegate. Intervenţii specifice Administrarea anticoagulantelor. Unitatea de competenţă Modulul 24. Cardiologie şi nursing în cardiologie. Prof. nursing gr. I Mihaela Bucătaru. PRESCURTĂRI. AC – anticoagulant

Download Presentation

Intervenţii specifice Administrarea anticoagulantelor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Competenţa specifică

4. Aplică intervenţii proprii şi delegate

Intervenţii specificeAdministrarea anticoagulantelor

Unitatea de competenţă

Modulul 24. Cardiologie şi nursing în cardiologie

Prof. nursing gr. I Mihaela Bucătaru


PRESCURTĂRI

AC – anticoagulant

ACO – anticoagulante orale

PT/TQ – timpul Quick, timpul de protrombină

INR – International Normalized Ratio

TT – timpul de trombină

aPTT – timpul de tromboplastină parţial activată

LMWH – low molecular weight heparins

TEV – tromboembolism venos

EP – embolie pulmonară

IMA – infarct miocardic acut


MEDICAŢIA SÂNGELUI

  • Antianemice

    • Fier, vitamina B12, acid folic

  • Hemostatice generale şi locale

    • Generale : Vitaminele K, Adrenostazin, Venoruton

    • Locale : adrenalina, noradrenalina, clorura ferică, tromboplastina, trombina, bureţii de colagen, gelatina – Gelaspon etc.

  • Antitrombotice

    • Antiagregate plachetare

      • Acid acetil salicilic – EUPERIN

      • Ticlopidina - TICLID

    • ANTICOAGULANTE

      • Anticoagulante directe – HEPARINĂ

      • Heparine cu greutatea moleculară mică – Fraxiparine, Clexane etc.

      • Anticoagulante indirecte - TROMBOSTOP

    • Fibrinolitice

      • Streptokinaza, urokinaza


Realizarea coagulării plasmatice se facepe două căi:


Realizarea coagulării plasmatice


Cascada coagulării plasmatice


Trombogeneza

  • Trombi arteriali – plachetari „trombus alb” → se formează într-o zonă de leziune endotelială în condiţii de flux sanguin crescut; sunt formaţi din agregate plachetare legate printr-o reţea fină de fibrină

    • Se formează prin fisurarea – ulcerarea unei plăci aterosclerotice

  • Trombi venoşi – constituiţi din fibrină „trombus roşu” → apar în condiţii de stază locală şi sunt constituiţi din fibrină, hematii şi puţine trombocite

  • Trombi micşti fibrino-plachetari – trombus oclusiv → obstrucţia vasculară produsă de trombi determină staza în axul vascular

  • Trombi intracardiaci – apar în condiţii de leziuni valvulare sau parietale asociate cu stază

  • Tromboza microcirculaţiei – apare în coagularea intravasculară diseminată sau alte suferinţe hematologice grave


Consecinţele clinice ale trombogenezei

  • Aterotromboza

    • Accidente vasculare cerebrale trombotice

    • Ischemia miocardiacă acută şi cronică:

      • Angina pectorală

      • Infarctul de miocard acut

      • Moartea subită cardiacă

      • Cardiomiopatia ischemică

      • Tulburări de ritm şi de conducere

    • Ischemia periferică acută şi cronică

  • Tromboemboliile sistemice de origine intracardiacă:

    • Sindroame ischemice acute grave → cerebrale, miocardice, la nivelul membrelor

  • Boala tromboembolică venoasă:

    • Tromboembolism pulmonar

    • Tromboflebite profunde ale membrelor inferioare


MEDICAŢIA ANTICOAGULANTĂ


HEPARINE STANDARD →nefracţionate

  • Denumire:

    • McLean a descoperit efectul anticoagulant al heparinei. Numele de heparinăeste dat de Howell în 1916 de la cuvântul grec hepar = ficat

  • Acţiuni:

    • Efect anticoagulant prin inhibiţia indirectă a trombinei

    • Efect antiplachetar in vitro - putând inhiba agregarea trombocitelor

    • Creşte permeabilitatea vasculară

    • Inhibă funcţia agregantă trombocitară şi factorii de coagulare V şi VIII

    • Reduce activitatea factorului VII

  • Indicaţii:

    • Prevenirea TEV şi tratamentul EP → 5000 U la 8 ore

    • Tratamentul IMA şi al anginei instabile → 5000 U în bolus + administrare continuă în funcţie de aPTT

    • Chirurgia vasculară şi cardiacă

    • Tromboflebita profundă a membrelor inferioare

    • Tromboembolia pulmonară

    • Angioplastia coronariană

    • Tratamentul perioperator al pacienţilor cu afecţiuni care necesită administrare de ACO.

  • Proceduri care necesită folosirea heparinei:

    • Recoltare probe biologice

    • Anticoagulant pentrucatetere venoase arteriale

    • By pass cardiac, circulaţie extracorporală

    • Hemodializă


HEPARINE STANDARD →nefracţionatemod de administrare şi farmacologie

  • Mod de administrare:

    • INTRAVENOS CONTINUU

      • Administrarea intermitentă este mai puţin eficientă (între 30 şi 90 minute)

      • Seadministrează heparină sodică i.v. în doză de 16-20 UI/kgc/h (400 UI/kgc/zi) → doză între 800 U şi 1500 U pe oră (doză medie 32.000 U /24 ore).

      • Doza după tratamentul trombolitic este 1000 U/oră (24.000 U/24 ore)

    • INJECTARE SUBCUTANATĂ

      • Pentru efect rapid se începe cu un bolus de 5000 UI heparină sodică i.v.

      • Doza medie 35.000 U/24 ore → fracţionat pe 2 administrări – la 12 ore interval

  • Tratamentul cu heparină standard se continuă variabil pe câteva zile (2-5 , maxim 10 zile).

  • Poate fi urmat sau nu de administrare de anticoagulante orale pe o durată variabilă de timp (3-6 luni, uneori toată viaţa).

    • Tratamentul cu heparină injectabilă se suprapune cu administrare de anticoagulante orale pentru 3-5 zile

    • Se reduce doza de heparină progresiv începând cu a doua zi deadministrare şi se întrerupe când INR ajunge la 2, timp de două zileconsecutiv.

  • Se continuă cu tratamentul anticoagulant oral timp de minim 3 luni.


Monitorizarea tratamentului cu heparina sodică

  • Se verifică valoarea aPTT (timpul de tromboplastină parţial activată) înainte de începerea tratamentului.

    • Se verificăaPTTla 6 oreşi se ajustează dozele în funcţie de valoarea obţinută.

      • Recoltarea eşantioanelor de sânge se va face cu 1 oră înaintea următoarei administrări (injecţii intermitente)

      • Recoltarea se poate face oricând în cazul utilizării injectomatului

    • Limitele terapeutice ale aPTT în tratamentul cu heparină sunt cuprinse între 1,5-2,5 ori faţă de valoarea de referinţă a laboratorului.

      • La o valoare medie normală aPTT =31 secunde se consideră tratament eficient la o valoare cuprinsă între 50-70 secunde

      • Ajustarea se face după un protocol specific

  • Reacţii adverse:

    • Hemoragia

    • Trombocitopenia

    • Necroza cutanată

    • Hipersensibilizare

    • Alopecie


De reţinut!

  • Administrarea continuă a heparinelor utilizând seringa automatăeste superioară terapeutic administrării intermitente prin injecţii.

  • Heparina nu produce liza trombului format însă împiedică creşterea acestuia, reduce complicaţiilesecundaretrombozeivenoasesauemboliei şi permite realizarea mai rapidă a trombolizei de către mecanismele fiziologiceale organismului.


HEPARINE FRACŢIONATE

  • Se mai numesc LMWH (low molecular weight heparins)

  • Modifică foarte puţin sau de loc aPTT

Caracteristicile comparative ale heparinelor nefracţionate şi fracţionate


Principii de realizare a tratamentului curativ cu heparine fracţionate

  • Administrarea obişnuită se face S.C. → 1-2 / zi

  • Administrarea se poate face I.V. → 2 / zi

  • Nu necesită monitorizare de laborator

Regulă generală:

  • Tromboprofilaxia se realizeazăpână la dispariţia factorilor de risc pentru care ea a fost indicată sau până la încadrarea pacientului într-o categorie cu risc minim.

    Dacă tromboprofilaxia anticoagulantă este continuu, după 7-30 zile de tratament heparinic injectabil terapia anticoagulantă se continuă prin alte metode.

    ACO

  • În cazuldeficitelorcongenitale ale factorilor de coagulare cu hiperfuncţieprocoagulantă terapia se face întreagaviaţa

  • Implantul de dispozitiveînscop terapeutic sau profilactic impune tratamentcontinuu(ex. valve cardiace, filtre endovenoase, stent-uri).


Anticoagulante orale

  • Se mai numesc şi antivitamine K → Warfarina, Acenocumarol

  • În România se administrează aproape exclusiv ACENOCUMAROL

  • Acţiuni:

    • Efect anticoagulant prin împiedicarea sintezei de 4 factori ai coagulării care fac parte din complexul protrombinic – factorii II, VII, IX, X

    • Blochează ciclul metabolic al vitaminei K

  • Mod de administrare:

    • La terapia cu anticoagulante orale răspunsul organismului este individual

    • Timpul de înjumătăţire este de 36-48 ore.

      • Doza de atac: 4 mg/zi

      • Doza de întreţinere: 2 mg/zi

      • Efectul apare în 48-72 ore

      • Efect anticoagulant maxim: în 5-7 zile

    • În funcţie de doza administrată iniţial timpul necesar pentru instalarea acţiunii anticoagulante variază între 2 şi 7 zile

    • Tratamentul se începe prin asociere (3-5 zile) cu heparinoterapie

  • Oprirea tratamentului se face progresiv – pe parcursul a 3-4 săptămâni


Monitorizarea tratamentului cu anticoagulante orale

  • Monitorizarea frecventă este obligatorie

  • Cea mai utilizată metode pentru monitorizare este timpul de protrombină (TP sau timpul Quick)

    • Din 1982 O.M.S a introdus sistemul de monitorizare INR (International Normalized Ratio)

      • INR mai poate fi definit ca indice de protrombină obţinut cu tromboplastină standard

      • Se determină TP al pacientului şi TP al unui ser martor utilizând aceiaşi tromboplastină.

  • În perioada de încărcare cu anticoagulante TP sau INR se măsoară zilnic timp de 5 zile

  • După atingerea efectului terapeutic dorit măsurarea se face de 3 ori / săptămână – 4 săptămâni, apoi determinarea se face lunar.

    • Frecvenţa determinărilor creşte când se introduc medicamente noi care pot influenţa eficienţa anticoagulării.


Indicaţiile tratamentului cu ACO


Contraindicaţiile tratamentului cu ACO


Interacţiunile medicamentoase ale tratamentului cu ACO


  • Login