Tema:
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 115

Tema: PowerPoint PPT Presentation


  • 84 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Tema:. Curs de drept - generalit ăţi- SUPORT DE CURS Lector: Kanyaró Iván Expert Contabil - 2008 -. Generalităţi:. În dezvoltarea ştiinţei dreptului constatăm : tendinţă de specializare noi subdiviziuni Necesitate: reflectarea noilor realităţi sociale.

Download Presentation

Tema:

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Tema

Tema:

Curs de drept

- generalităţi-

SUPORT DE CURS

Lector: Kanyaró Iván

Expert Contabil

- 2008 -


Generalit i

Generalităţi:

  • În dezvoltarea ştiinţei dreptului constatăm :

    • tendinţă de specializare

    • noi subdiviziuni

  • Necesitate: reflectarea noilor realităţi sociale.


Tema

  • Justificarea abordării unor teme juridice :

    • în perioada totalitarismului criză a juridicului

    • prevalenţa economicului asupra juridicului

    • s-a creat un vid în segmentul juridic în pregătirea economiştilor

      În prezent: umplerea acestui gol


Tema

  • Necesitatea de a integra specialiştii din domeniul economic si contabil în contextul mai larg al juridicului.

  • Scopul:

    • imbinarea cunostinţelor economice contabile cu cele juridice

    • înlăturarea tezei că economicul determină juridicul


Tema

  • Profesionistul contabil trebuie să:

    • cunoască reglementările juridice

    • să aplice reglementările juridice

    • să imbine cerinţele juridice cu cele economice

    • să analizeze fenomenele atât sub aspect juridic cât şi economic.

  • Este absolut necesar că atenţie:

    • nu tot ce este justificat economic are şi justificări juridice şi invers

  • Contabilii mai au nevoie de cunostinţe juridice pentru a imbina cunoştinţele juridice cu technici contabile


Tema

  • Am spus că dreptul se specializează.

  • O divizare a dreptului cu caracter patrimonial este:

    • dreptul privat

    • dreptul financiar fiscal

    • dreptul bancar.

  • Dreptul privat:

    • dreptul civil

    • dreptul comercial

    • dreptul contabil


Dreptul civil

Dreptul civil:

  • Reglementează relaţiile juridice dintre particular.

  • O să abordăm :

    • teoria contractelor

    • formele de răspundere

  • O caracteristică a dreptului civil faţă de alte discipline juridice cu conţinut patrimonial este faptul că reglementează relaţii juridice între părţi egale.

  • În toate cazurile diferendele se rezolvă prin :

    • înţelegere comună amiabilă

    • pe cale judecătorească


Dreptul comercial dreptul afacerilor

Dreptul comercial(dreptul afacerilor)

  • Reglementează faptele de comerţ

  • conţine totalitatea normelor juridice aferente:

    • faptelor de comerţ

    • comercianţilor

  • Are două laturi:

    • drept subiectiv - comercianţii

    • drept obiectiv - faptele de comeţ

  • Derivă din codul civil. Reglementează activităţile economice definite de lege ca fapte de comerţ

  • deosebirea între comerţ şi speculă


Dreptul contabil

Dreptul contabil

  • Umplerea vidului de cunoştinţe

  • dreptul economic din teoria Marxistă

  • derivă din codul civil


Obiectul dreptului contabil

Obiectul dreptului contabil:

  • Principiile contabile specifice

  • Regurile privind intocmirea documentelor justificative, înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor patrimoniale

  • Inventarierea şi evaluarea patrimoniului

  • Intocmirea situaţiilor financiare

  • publicarea şi păstrarea informaţiilor contabile

  • tehnici contabile


Tema

  • De remarcat şi următoarele componente:

    • sfera de aplicare a reglementărilor juridice în :

      • societăţi comerciale

      • instituţii publice

      • alte persoane juridice

  • stabilirea răspunderi pentru organizarea şi conducerea contabilităţii

  • statutul profesioniştilor contabil

    • experţi contabili

    • contabili autorizaţi

  • contravenţiile în domeniul contabilităţii


  • Dreptul financiar fiscal

    Dreptul financiar fiscal

    • Conţine reglementările legale privind banul public:

      • veniturile bugetare

      • cheltuielile bugetare

    • Politica financiară a statului:

      • nivelul impozitelot şi taxelor

      • baza de impunere

      • destinaţiile şi priorităţile creditelor bugetare


    Tema

    • Conţine şi reglementări privind:

      • instituţiile de stat cu atribuţii în domeniul banului public:

        • MFP

        • Organele de control

        • Curtea de Conturi

      • organele locale privind instituţiile financiare judeţene, municipale, orăşănesc şi comunale

    • caracteristic pentru relaţiile juridice de drept financiar: în toate cazurile una din părţi este statul. Deci nu există egalitate intre părţi. Statul are mijaloace de a-şi impune voinţa

    • diferendele se rezolvă pe cale administrativă, justiţia nu are competenţă. Justiţia judecă numai contestaţiile.


    Dreptul bancar

    Dreptul bancar

    • Se ocupă de reglementările legale privind:

      • depozitarea

      • politici de dobândă

      • creditarea

      • funcţionarea organelor bancare

      • competenţele de reglementare proprie

      • autoreglementare


    Conceptul juridico economic al patrimoniului

    Conceptul juridico economic al patrimoniului

    • Interesant că :urmărim definirea conceptului juridico economic al patrimoniului şi implicaţiile acestuia în organizarea metodologică a contabilităţii

    • De reţinut: diferă conceptul economic de conceptul juridic

    • Din punct de vedere economic : patrimoniul are semnificaţia de ansablul bonurilor care aparţine unei persoane Averea persoanei

    • ATENŢIE: în concepţia economică este obligatorică să se acorde patrimoniului un conţinut economic


    Tema

    • Din punct de vedere juridic: nu există o definiţie nici în :

      • dreptul roman

      • codul civil francez

      • codul civil român

    • Insist asupra acestei probleme că :

      • în contabilitate trebuie acordată atenţie atât conceptului economic cât şi juridic al patrimoniului

    • De remarcat : aceste doua semnificaţii nu sunt egale există numai o ordine de prioritate: PREVALENŢA JURIDICOLUI ASUPRA ECONOMICULUI


    Tema

    • Această prioritate derivă din :

      • înţelegerea noţiuni de bunuri ca:

        • bunuri materiale

        • dreptul persoanei asupra bunurilor

    • Aceste drepturi se confundă cu dreptul de proprietate.

    • Asfel fiind patrimoniul urmează a fii determinată ca ansamblul drepturilor care aparţine de persoană proprietară.

    • ATENŢIE:numai drepturile ce se pot transmite capătă caracter de drepturi patrimoniale şi pot constitui conţinutul patrimoniului persoanei


    Tema

    • Codul civil nu defineşte conceptul juridic al patrimoniului.

    • Dar în Art. din codul civil 781,784,1743 etc. unde este utilizat noţiunea de patrimoniu ne duce la concluzia că noţiunea de patrimoniu este o interpretare mai largă a noţiunii de proprietate.

    • Întâlnim noţiunea de patrimoniu şi în:

      • decretul 51 / 1954 referitor la persoane fizice şi juridice Art. 26

      • legea 15 / 1990 privind reorganizarea unităţiilor economice de stat şi regii autonome Art. 4

      • legea 31 / 1990 privind scietăţile comerciale : patrimoniu social


    Tema

    • Apsenţa unei definiţii legale a patrimoniului din punct de vedere juridic a determinat doctrina juridică să abordeze această problemă definind patrimoniul :

      • ca ansamblul drepturilor civile ale unei persoane asupra unor obiecte care constituie bunuri

    • Deci patrimoniul este :

      • o universalitate de drepturi

      • este legată de o persoană fizică sau juridică


    Tema

    • În acest sens se exprimă şi legea 82 / 1991 legea Contabilităţii Art. 12 care defineşte patrimoniul ca obiect al contabilităţii fiind „ …reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile persoanelor prevăzute la Art. 1 precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de acestea.”

    • De aici concluzia :

      • patrimoniul sens de universalitate

      • petrimoniul indivizibil


    Tema

    • ESTE INPORTANT:

      • patrimoniul trebuie considerat ca făcând obiectul unui drept:

        • de proprietate

        • real asupra lucrulilor

    • DE REŢINUT: exclude terţele părţi de beneficiul acestui drept

    • Patrimoniul ca drept se naşte odată cu persoana.

    • Drept înnăscut.

    • Această teorie generală are şi capcane şi contradicţii deoarece:

      • personalitatea este o noţiune abstractă

      • patrimoniul este real concret şi palpabil


    Tema

    • Pentru a elimina această contradicţie :

      • patrimoniul se defineşte ca totalitatea drepturilor şi obligaţiilor unei persoane exprimate valoric şi care pot fii generalizate prin etalonul bănesc

    • ATENŢIE: sunt şi drepturi ale persoanelor care nu pot fii incluse în sfera patrimoniului, nefiind susceptibile de exprimare valorică

    • EXEMPLU:

      • drepturi publice, politice, familiale etc.


    Clasificarea drepturilor patrimoniale

    Clasificarea drepturilor patrimoniale

    • Drepturi reale - exercitarea a unui drept asupra bunurilor. Proprietate, posesie, uzufruct etc.

    • Drepturi de creanţă - acelea pe care o persoană exercită înpotriva altora pentru a fii obligată să dea, să facă sau să nu facă ceva.

    • De reţinut:

      • drepturile reale stabilesc un raport între o persoană şi un lucru

      • drepturile de creanţă stabilesc un raport între două persoane


    Caracteristicile generale ale patrimoniului

    Caracteristicile generale ale patrimoniului

    • 1. Patrimoniul ca ansamblu de drepturi şi obligaţii este caracteristic persoanelor

      • este o emanaţie a personalităţii

      • constituie o parte integrantă a personalităţii

    • 2. Patrimoniul aparţine numai persoanelor fizice sau juridice

    • 3. Orice persoană are un patrimoniu în măsura în care dispune de drepturi şi obligaţii estimabile în unităţi monetare


    Tema

    • 4. O persoană poate avea numai un patrimoniu care derivă din ansamblul de drepturi şi obligaţii estimabile băneşti.

      • În acest sens trebuie interpretată exptresia din contabilitate de unitate patrimonială

      • Totuş: se acceptă în contabilitate ca în lăuntrul patrimoniului pot exista subdiviziuni. Planul de conturi are subdiviziuni în acest sens

      • Exemplu: Cont 101 Capital Social subcont 1018 Patrimoniu propriu

      • Subdiviziuni pot fii considerate şi părţile asociaţiilor sau acţiunile la societăţile de capitaluri.


    Tema

    • 5. Patrimoniul nu poate fii separat de persoana fizică sau juridică.

      • Orice persoană poate proceda la instrăinarea tuturor bunurilor sale nominalizându-le

      • în schimb nu se poate înstrăina pe timpul vieţi patrimoniul ca totalitate juridică. Aceasta decurge din faptul că o persoană nu poate recurge la alienarea totală sau parţială a personalităţii

      • este inportant: în dreptul actual patrimoniul, considerat nu în elementele sale individuale ci în totalitatea sa este inalienabil şi netransmisibil cât timp trăieşte titularul său.

      • Poţi vinde bucăţi dar nici odată dreptul de a avea un patrimoniu.


    Tema

    • Concluzia:

      • PATRIMONIUL ÎN SENS JURIDIC CONSTITUIE O UNIVERSALITATE JURIDICĂ CU O AUTONOMIE DISTINCTĂ, INDEPENDENTĂ DE ELEMENTELE MATERIALE CONPONENTE.

      • Bunurile: sunt supuse subrogării

      • Dreptul: nici oadată nu se pierde.


    Despre bunuri

    Despre bunuri

    • Distincţia dintre semnificaţia:

      • economică

      • juridică

    • În sens juridic bunurile reprezintă lucruri care pot face obiectul unei tranzacţii.

    • Clasificarea bunurilor în sens juridic:

      • a. diviziuni generale

      • b. diviziuni parţiale


    Diviziuni generale

    Diviziuni generale:

    • Lucruri materiale si imateriale sau corporale şi necorporale

    • Bunuri private şi publice (domenii)

    • Bunuri în comerţ şi extra comerţ

    • Bunuri singulare şi universalităţi de bunuri

    • Bunuri mobile şi imobile


    Diviziuni par iale

    Diviziuni parţiale

    • Bunuri consumabile şi neconsumabile

    • Bunuri fungibile şi nefungibile

    • Bunuri apropiate şi neapropiate vacante fără stăpân


    Bunuri corporale i necorporale nateriale i imateriale

    Bunuri corporale şi necorporale (nateriale şi imateriale)

    • Corporale: au o existenţă materială, pipăibilă, constatate prin simţuri

    • Necorporale: sunt de esenţă imaterială şi abstractă. Nu pot fii constatate prin simţuri. Ele sunt :

      • drepturile, creditarea, obligaţiile, firma, emblema, clientela, vadul comercial etc.

      • Unele dintre acestea sunt greu de cuantificat.


    Bunuri private i publice sau domeniul public

    Bunuri private şi publice sau domeniul public

    • Precizare prealabilă: bunurile ca aerul, apa şi alţi agenţi naturali care nu sunt rezultatul unui efort omenesc nu sunt bunuri economice. Ele nu se pot exprima valoric.

    • Bunuri private: apaţini numai indivizilor în părţi sau în grupuri

    • Bunuri publice: aparţine statului, judeţului, oraşului etc.

      • Domeniile statului

      • nu pot fii obiectul unor convenţii cu particularii. Excepţii legi speciale - privatizare


    Tema

    • Bunurile domeniale sunt tratate în Art. 475- 478 Cod Civil: ”despre bunuri în raportul lor cu cel ce le posedă.”

    • Constituţia:

      • proprietatea este publică sau privată

      • proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale

      • bunurile proprietate publică sunt inalienabile. Ele pot fii date în

        • administrare

        • concesionare

        • închiriere

      • bunurile proprietate publică sunt inprescriptibile


    Tema

    • Problemă: statul are şi proprietate privată. Constituţia nu are prevederi în acest sens

    • acestea pot fii tranzacţionate

    • Proprietatea publică: necesită cheltuieli dar nu aduce venituri (de regulă)

    • Proprietatea privată necesită cheltuieli dar aduce şi venituri. Ele pot fii vândute.

    • Pentru asta în prealabil se trece din proprietatea publică în proprietatea privată a statului


    Bunuri n comer i extracomer

    Bunuri în comerţ şi extracomerţ

    • În comerţ îndeplinesc următoarele caracteristici:

      • sunt alienabile

      • pot fii urmărite de creditor

      • intră în sfera prescripţiei

    • Extracomerţ :

      • fac parte din domeniul public

      • nu pot fii înstrăinate

      • nu intră sub incidenţa prescripţiei


    Bunurile izolate i universalit i de bunuri

    Bunurile izolate şi universalităţi de bunuri

    • Izolate: se iau în considerare în individualitatea lor.

    • Universalităţile de bunuri:

      • colectivitate de bunuri

      • diverse prin natura lor

      • juridic supuse aceloraş reguli

    • De precizat: patrimoniul unei entităţi reprezintă o universalitate de bunuri care se descompune în subdiviziuni ca:

      • imobilizări corporale şi necorporale

      • imobilizări financiare

      • stocuri

      • producţie în curs şi produse finite Etc.


    Bunuri consumabile i neconsumabile

    Bunuri consumabile şi neconsumabile

    • Consumabile:

      • dispar prin consumare efectivă

      • prin instrăinare

    • Neconsumabile: folosinţă indelungată

    • Utilitatea acestei clasificări iese la iveală din punc de vedere juridic la uzufruct şi imprumut


    Tema

    • Bunurile neconsumabile :

      • la uzufruct se restituie în starea lor naturală fară a le deteriora

      • la imprumut se restituie însăşi bunul luat în imprumut. Acest imprumut juridic este comodat care este o convenţie bilatelară între părţi prin care cineva imprumută altei persoane un lucru spre a servii de el şi care este dator să-l înnapoeze. Art 1560 Cod Civil.

      • Comodatorul este dator:

        • să-l îngrijească ca un bun proprietar

        • să conserve bunul împrumutat

        • să-l utilizeze numai conform contractului de comodat


    Bunuri fungibile i nefungibile

    Bunuri fungibile şi nefungibile

    • Fungibile:

      • bunuri care se pot înlocui reciproc

      • bunurile sunt echivalente

      • au aceaşi valoare

    • Exemple : sume de bani, valută, un sac de grâu etc.

    • Nefungibile: nu se pot înlocui

    • Exemplu: terenuri, casă etc.


    Bunuri apropiate i vacante

    Bunuri apropiate şi vacante

    • Apropiate:

      • Bunuri obţinute pe criteriul muncii

      • pot fii în proprietate

      • pot fii în patrimoniul comunităţii

      • de precizat: bunuri ca aerul, apa, oceanul etc. deşi de mare utilitate ele nu pot devenu proprietate personală. Ele sunt bunuri comune

      • Art. 647 Cod Civil: „ sunt bunuri care nu aparţine nimănui şi al căru uz e comun tuturor”


    Tema

    • Vacante:

      • sunt bunuri care nu au stăpân

      • Art. 646 Cod Civil aceste bunuri sunt ale statului.

      • ATENŢIE: această abordare rezolvă numai apartenenţa juridică a acestor bunuri

      • examinat atent : aplicabilitatea Art. 646 Cod Civil este valabilă numai pentru imobile înspecial pământul neocupat care întodea este a statului.

      • Se aplică şi la succesiuni fără mostenitor

      • Art 477 Cod Civil: „ toate averile vacante şi fără stăpân, precum şi ale persoanelor care mor fără mostenitor sau ale căror moştenitor sunt lepădaţi sunt ale domeniului public”


    Bunuri mobile i imobile

    Bunuri mobile şi imobile

    • Art 461 Cod Civil: toate bunurile sunt mobile şi imobile

    • Mobile(mişcătoare):pot fii mişcaţi din loc nu au o amplasare fixă

    • Imobile: au o amplasare fixă


    Tema

    • Însemnătatea juridică a acestei clasificări:

      • 1.înstrăinarea lor se face diferit

        • la imobile cu forme de publicitate şi transcriere obligatorie

        • la mobile fară publicitate şi transcriere

      • urmărirea silită a imobilelor este mai complicată ca a celor mobile

      • capacitatea de înstrăinare a imobilelor este riguros reglementată în comparaţie cu mobilele

      • la imobile se constituie ipotecă la mobile gajul


    Tema

    • Termenele relative de posesie, prescripţie şi revendicale la imobile este de 10,20 sau 30 de ani. La mobile posesorul de bună credinţă dobândeşte imediat proprietatea şi nu are nevoie să facă dovada.

    • În materie de drept internaţional relativ la imobile se aplică statutul teritorial la mobile statutul personal.


    Preciz ri privind imobilele

    Precizări privind imobilele

    • Art. 462 Cod Civil: bunurile sunt imobile sau prin natura lor sau prin destinaţia lor sau prin obiectul la care se aplică

    • Imobile prin natura lor:

      • se include pământul clădirile recoltele neculese (după cules devin mobile Art 463-465 Cod Civil)

      • ATENŢIE: este de observat că numai pământul este imobil prin natura lui. Clădirile sunt imobile prin incorporare, sunt legate de pământ. Aici se includ toate construcţiile speciale.


    Imobile prin destina ia lor

    Imobile prin destinaţia lor:

    • Ele sunt mobile, dar prin destinaţia de a servii ca accesorii la funcţionarea sau exploatarea imobilelor au fost juridic categorisite ca imobile

    • Raţiunea: care a stat la baza atribuirii de imobiliare acestor bunuri izvoresc din necesităţile practice relative la utilitatea accesoriilor pentru imobilul luat în totalitate cu o funcţionalitate globală

    • Argument juridic: dacă aceste bunuri ar fii considerate mobiliare ele ar putea fii supuse executării silite separate


    Imobile prin obiectul la care se aplic

    Imobile prin obiectul la care se aplică

    • Art. 471 Cod Civil prevede expres că sunt imobile prin obiectul la care se aplică uzufructul lucrurilor imobile, servituţiile, acţiunile care tind a revendica un obiect


    Detalii privind mobilele

    Detalii privind mobilele

    • Codul Civil distinge:

      • mobile prin natura lor

      • mobile prin determinarea legii

    • Prin natura lor: Art 473 Cod Civil sunt mobile prin natura lor corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atât acele care se mişcă de sine precum sunt animalele, precum şi cele care nu se pot strămuta din loc decât prin o putere străină precum sunt lucrurile neânsufleţite


    Tema

    • În practică a apărut o nouă categorie de mobile prin anticipare:

      • arbori tăiaţi

      • recoltele culese

      • materiale provenite din demolări etc.

    • Acestia înainte au fost imobiliale primind caracterul mobilial prin anticipaţie

    • Ele sunt mobile chiar dacă vânzarea este înainte de culegere, demolare etc.


    Mobile prin determinarea legii

    Mobile prin determinarea legii

    • Art. 474 Cod Civil: sunt mobile prin determinarea legii obligaţiile şi acţiunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliale, acţiunile sau interesele în companii de finanţe, de comerţ sau de industrie chiar şi când capitalul acestor companii constă în imobiliale

    • aceste mobile se referă la drepturi al căror obiect priveşte un lucru mobil cu excepţia proprietăţii mobiliale.


    Tema

    • Textul Codului Civil citat este vechi de 200 de ani şi a necesitat corecturi din partea doctrinei juridice.

    • Într-o enumerare concretă socotim ca mobile prin determinarea legii următoarele categorii de bunuri incorporale sau drepturi:

      • drepturile reale cu excepţia proprietăţi care au ca obiect un lucru mobil

      • drepturile de creanţă

      • drepturile intelectuale

      • acţiunile în justiţie legate de un drept mobilial

      • fondurile de comeţ

      • acţiunile şi interesele societăţii

      • rentele


    Tema

    • Despre gruparea bunurilor după criterii:

      • juridice

      • ecoomice

    • Tot ce am prezentat au fost clasificări pe criterii juridice

    • trebuie observat că ele nu sunt lipsite de o serie de aspecte de ordin economic

    • criteriile juridice de clasificare:

      • primează faţă de clasificările economice

      • urmăresc şi fundamentează distincţiile de ordin juridic:

        • transmiterea proprietăţii

        • modalităţile de urmărire

        • acţionare în justiţie

  • clasificările economice urmăresc numai gruparea valorică a bunurilor


  • Tema

    • În contabilitate prin planul de conturi avem:

      • conturi de imobilizări

      • conturi de stocuri

      • conturile terţilor, drepturile de creanţă de activ şi pasiv

      • conturile trezoreriei

      • conturi de cheltuiei

      • conturi de venituri


    Concluzie

    Concluzie

    • Toate bunurile enumerate în gruparea economică de mai sus la care se adaugă şi clasa capitalurilor alcătuiesc conţinutul juridico economic al patrimoniului


    Diferite no iuni juridice

    Diferite noţiuni juridice

    • Un bun contabil trebuie să cunoască cel puţin la nivel general conţinutul unor terminologii juridice ca:

      • prescripţia

      • clauza naţiuni celei mai favorizate

      • interpretarea actelor normative


    Clauza na iuni celei mai favorizate

    Clauza naţiuni celei mai favorizate

    • Prevedere contractuală între state

    • unii sau bilaterală

    • se acordă toate facilităţile pe care le acordă unei terţe ţari

    • clauza poate fii:

      • condiţionată

      • necondiţionată

      • bilaterală

      • unilaterală

    • Instrument economic şi poltic


    Interpretarea actelor juridice

    Interpretarea actelor juridice

    • Legea nu se interpretează

    • Legea se aplică

    • Interpretarea este admisă numai pentru iniţiatorul actului:

      • parlament - legile

      • guvern - hotărârile

      • consilii locale

    • Cum se interpretează:

      • criterii gramaticale

      • criterii istorice

      • obiceiul locului

      • tradiţia


    V mul umesc pentru aten ie

    Vă mulţumesc pentru atenţie


  • Login