Elemente de semiologie respiratorie la copil
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 77

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE RESPIRATORIE LA COPIL PowerPoint PPT Presentation


  • 82 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE RESPIRATORIE LA COPIL. ANAMNEZA. face parte integranta din anamneza generala va trebui sa lamureasca urmatoarele aspecte: - episodul respirator prezent face parte dintr-un proces cronic, recurent sau acut?

Download Presentation

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE RESPIRATORIE LA COPIL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Elemente de semiologie respiratorie la copil

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE RESPIRATORIE LA COPIL


Anamneza

ANAMNEZA

  • face parte integranta din anamneza generala

  • va trebui sa lamureasca urmatoarele aspecte:

    - episodul respirator prezent face parte dintr-un proces cronic, recurent sau acut?

    - elementul infectios este prezent?

    - s-a facut pana in prezent un tratament si ce eficienta a avut?

    - boala are caracter familial?

  • prezenta si caracterul tusei, prezenta si gravitatea dispneei, este prezent stridorul respirator, caracterul sibilant al respiratiei, geamatul si tirajul respirator


Anamneza1

ANAMNEZA

  • daca s-a manifestat cu cianoza:

    - prin anamneza se va deduce daca cianoza se poate incadra in urmatoarele forme etiopatogenetice:

    - suferinta respiratorie cu hipoventilatie alveolara acuta sau cronica (obstructia cailor respiratorii, deprimarea centrilor respiratori, insuficienta musculaturii respiratorii)

    - distributia inegala a aerului si sangelui in plaman cu raportul ventilatie/perfuzie pulmonara modificat (bronhopneumonie, atelectazie)

    - cardiopatii congenitale cu sunt dreapta-stanga (cardiopatii congenitale cianogene)


Anamneza2

ANAMNEZA

- tulburari de difuziune alveolo-capilara (pneumonii interstitiale, fibroza pulmonara)

- daca bolnavului i s-a aplicat oxigenoterapie si ce eficienta a avut (cianoza nu se amelioreaza in caz de cardiopatii congenitale cianogene)

  • daca a fost prezent junghiul toracic, caracterul expectoratiei (aspectul sputei, cantittate, orar), data la care au aparut eventualele modificarile ale degetelor in “bagheta de tambur” , examinari de laborator anterioare (secretii faringiene, hemoculturi, insamantari de alte materiale patologice, idr tuberculina), examinari radiologice anterioare


Anamneza3

ANAMNEZA

  • sa lamureasca unele aspecte ce privesc mediul social, familial si fizic al bolnavului


Examenul obiectiv

Examenul obiectiv

Va cauta sa precizeze cu deosebire:

  • caracterul respiratiei care cuprinde frecventa, amplitudine, efort respirator, eventual prezenta sibilantei, ritmul respirator.

  • Frecventa

    - frecventa respiratiei pe minut la copii


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • este un test deosebit de pretios pentru aprecierea functiei pulmonare, numararea miscarilor respiratorii se efectueaza pe o perioada de mai multe minute in care bolnavul nu este agitat

  • exista tahipnee sau polipnee ce apar in boli care determina cresterea rigiditatii pulmonare sau a cutiei toracice (pneumonia interstitiala sau alveolar exudativa, colectiile pleurale, edemul pulmonar), in starile de anxietate, la efort fizic, in starile febrile, in anemiile severe, in acidoza metabolica, alcaloza respiratorie.

  • bradipneea, apare mai rar in bolile ap respirator, dar se poate intalni in alcaloza metabolica, acidoza respiratorie determinata de deprimarea SNC


Elemente de semiologie respiratorie la copil

b. amplitudinea respiratiei

  • la o anumita frecventa amplitudinea poate fi normala, prea ampla (hiperpnee) sau prea superficiala (hipopnee).

  • hiperpneea apare in boli cu cresterea spatiului mort, in starile febrile, in anemiile severe, in acidoza metabolica, alcaloza respiratorie


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • hipopneea apare in alcaloza metabolica, paraliziile diafragmatice sau suferinte determinate de fenomene depresive

  • se apreciaza la inspectia bolnavului (amplitudinea excursiilor toracice si abdomenului in timpul respiratiei) si se confirma la auscultatie prin cresterea intensitatii respiratiei de baza in hiperpnee si reducerea ei in hipopnee


Elemente de semiologie respiratorie la copil

c. Efortul respirator (dispneea)

Def. - respiratia laborioasa care se efectueaza cu efort mare din partea musculaturii respiratorii traduce incercarea organismului de a asigura o ventilatie alveolara corespunzatoare impotriva unui obstacol de-a lungul cailor respiratorii.

  • este insotita de anumite semne clinice care trebuie cautate:

    * ortopneea – este pozitia pe care o ia in mod spontan copilul, pozitie sezanda, cu toracele ridicat cat mai sus, bolnavul sprijinindu-se pe mainile proprii care sunt aplicate pe pat, inapoia sezutului (edem pulmonar, criza de astm).


Elemente de semiologie respiratorie la copil

* tirajul intercostal – consta din deprimarea partilor moi ale cutiei toracice in timpul inspiratiei (efort inspirator crescut) sau in timpul expiratiei(efort expirator crescut).

- explicatii: diferenta dintre presiunea intratoracica in inspiratie fata de presiunea atmosferica (efort inspirator crescut) sau presiunea intratoracica (din spatiul pleural) ramane la valori mai mici decat presiunea atmosferica (efort expirator crescut).


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • In efortul respirator care survine prin obstructie bronsica si bronsiolara extionsa se cere un efort expirator suplimentar pentru a determnia expulzarea aerului in afara plamanului cand presiunea intratoracica poate depasi presiunea atmosferica si conform gradientului de presiune exista o BOMBARE a tesuturilor moi intercostale

  • Deprimarea inspiratorie a partilor moi ale cutiei toracice si bombarea lor respiratorie pot coexista la acelasi bolnav traducand atat un efort inspirator cat si un efort expirator datorita unei obstructii a cailor aeriene


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Bataia aripioarelor nazale- semn de dispnee in care se realizeaza o largire ritmica inspiratorie a narinelor; se datoreaza apelarii la muschii respiratori accesorii (muschii dilatatori ai narinelor).

  • propulsarea ritmica a capului – semn evident de dispnee prin miscari propulsive ale capului inspre inainte, sincron cu fiecare inspiratie prin flexiunea gatului (contractia muschilor accesorii pentru inspiratie)


Sibilanta

Sibilanta

  • este un zgomot de sibilanta care intereseaza bronsiile mai mari (segmentare sau lobare) fiind necesara o anumita viteza critica a coloanei de aer unde exista o obstructie a cailor respiratorii dar nu este caracteristica pentru bronsiolita capilara (cai aeriene mici).

  • Se intalneste la bolnavii cu astm sau cu corpi straini traheobronsici.


Ritmul respirator

Ritmul respirator

  • respiratia periodica: apare la prematuri prin instalarea unei apnei acianotice cu durata de 5-10 secunde dupa care urmeaza o perioada de ventilatie obisnuita cu o durata de aprox 15 secunde; este explicata prin lipsa de maturizare a cailor de conducere din SNC.

  • crizele de apnee – cianoza – ritm respirator cu semnificatie net patologica prin perioade apneice cu o durata mai mare de 20 secunde in care timp se instaleaza bradicardia si cianoza; se intalneste la copiii prematuri la care au o semnificatie prognostica grava


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Respiratie Cheyne- Stokes – cresterea si descresterea amplitudinilor miscarilor respiratorii cu perioade de apnee dupa asemenea secvente; aritmie respiratorie; se intalneste la copii cu insuficienta cardiaca congestiva, cu traumatisme cerebrale si boli cu hipertensiune intracraniana

  • Respiratia Kussmaul – respiratie hiperpneica cu ritm rar si pauze aproape egale intre inspiratie si expiratie din starile de acidoza

  • Respiratia Biot – compusa din unul sau mai multe cicluri respiratorii de profunzime neregulata intrerupte de perioade apneice de durata variabila; semnificatie de lezare cerebrala severa


2 eficienta schimburilor gazoase

2. Eficienta schimburilor gazoase

  • plamanii realizeaza schimbul de gaze permitand intrarea oxigenului in organism pentru a satisface nevoile metabolice si eliminarea CO2 rezultat din reactiile metabolice.

  • Insuficienta functionala pulmonara care intereseaza aprovizionarea cu oxigen determina HIPOXIA, iar insuficienta functionala pulmonara care intereseaza eliminarea CO2 determina HIPERCAPNIA

  • In anumite imbolnaviri pot fi deficitare ambele functii

  • Depistarea hipoxiei si hipercapniei prin examenul fizic obiectiv ar avea o valoare clinica inestimabila; recunoasterea ambelor tipuri de tulburari este dificila din cauza lipsei de specificitate a manifestarilor clinice pe care le provoaca acestea


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Simptomele clinice ale hipoxiei de gravitate medie: modificarea dispozitiei (euforie sau stare de depresie), tulb de gandire si judecata, cefalee, hipertensiune, dispnee de efort, cianoza, tahicardie, iar la o expunere mai indelungata la hipoxie poate aparea policitemia

  • In hipoxia grava hipertensiunea sau transformarea ei in hipotensiune,apare somnolenta, stupoarea, coma,insa tot timpul cu cianoza importanta.

  • Cand hipoxia se asociaza cu hipercapnie apare dispneea de repaus.

  • Descoperirea cianozei: unii medici o depisteaza cand saturarea sangelui arterial cu oxigen a scazut la 85 %(95-96%); unii o evidentiaza numai cand saturarea sangelui arterial cu oxigen a scazut la 80%.


Simptomele clinice ale hipercapniei

Simptomele clinice ale hipercapniei

  • Presiunea partiala a CO2 din sangele venos=46 mmHg

  • Daca este depasita cu 10 mmHg apar: puls rapid, bine batut, extremitati calde, vasodilatatie cutanata, localizata la fata (roseata tegumentelor si hipersudoratie difuza), mioza.

  • Daca depaseste cu 15 mmHg apar: congestia venelor papilare, somnolenta si stare confuzionala, tremuraturi musculare.

  • Daca depaseste cu 30 mmHg apar: deprimarea reflexelor tendinoase, coma cu edem papilar.

    Aceste simptome apar atunci cand presiunea CO2 se face relativ rapid.


3 localizarea procesului patologic

3. Localizarea procesului patologic

  • Se face prin examenul obiectiv al bolnavului unde putem descoperi:

  • Trepopneea = culcat in pozitie laterala si indica existenta unei leziuni severe predominant unilaterale

  • Palparea traheei = poate fi comparata cu acul unui manometru; prin modificarile ei de pozitie se pot detecta diferentele de presiune sau de volum existente intre cele doua jumatati ale cutiei toracice.


3 localizarea procesului patologic1

3. Localizarea procesului patologic

  • Configuratia toracelui = medicul va da atentie simetriei toracelui in timpul inspiratiei deoarece suferintele respiratorii ce se manifesta cu ventilatie inegala intre cei doi plamani produc diminuarea sau accentuarea expansiunii inspiratorii a hemitoracelui afectat.


3 localizarea procesului patologic2

3. Localizarea procesului patologic

Delimitarea percutorica a proceselor patologice:

- palparea digito-digitala obtine pe toata suprafata toracelui sonoritate pulmonara avand o nota mai joasa in portiunile bazale ale toracelui. Trecerea de la o nuanta la alta se face pe nesimtite; cand se face brusc ne sugereaza prezenta unui proces patologic.


3 localizarea procesului patologic3

3. Localizarea procesului patologic

- palparea directa unidigitala pe diferentierea unor modicari percepute palpatoric prin intermediul pulpei degetului

- la percutie procesele de condensare ale parenchimului, procesele atelectatice vor determina zone de matitate, iar procesele caracterizate prin emfizem ,pneumotorace, chistele aeriene, determina hipersonoritate pulmonara.


3 localizarea auscultatorie a procesului patologic

3. Localizarea auscultatorie a procesului patologic

Delimitarea auscultatorica a proceselor patologice:

- constituie un moment esential al examenului obiectiv

1. respiratia normala de baza la nou-nascut, la sugar si la copilul mic este murmurul vezicular mai inasprit; nota “mai aspra” a mv se explica prin grosimea redusa a peretului toracic, prin diametrul mai mic a cailor aeriene si prin viteza de circulatie mai mare a aerului

- ea poate fi diminuata sau abolita in colectiile pleurale cu lichid sau aer, in atelectazii si in orice suferinta care diminua sau suprima ventilatia alveolara


3 localizarea auscultatorie a procesului patologic1

3. Localizarea auscultatorie a procesului patologic

- daca stetoscopul se aplica pe zona de proiectie a traheei pe torace se va percepe o respiratie cu caracter de suflu tubar (fiziologic); zonele de condensare pulmonara pneumonica ofera o respiratie cu caracter de suflu tubar (patologica).


3 localizarea ascultatorie a procesului patologic

3. Localizarea ascultatorie a procesului patologic

2. zgomotele respiratorii supraadaugate

- sunt de o mare importanta semiologica

- ralurile crepitante: zgomote respiratorii fine se produc la nivelul alveolelor, de obicei in inspiratie prin deplisarea peretilor alveolari ce imita presararea unui nisip constituit din particule foarte mici pe o bucata de hartie; sunt semnificative pentru procesul de condensare alveolara in care exudatul are multa fibrina (raluri alveolare uscate).


3 localizarea ascultatorie a procesului patologic1

3. Localizarea ascultatorie a procesului patologic

- ralurile subcrepitante: caracter umed, iau nastere in alveole si in ductele alveolare prin barboatrea exudatului de catre coloana de aer care intra in alveole in inspiratie si care paraseste alveolele expiratie; in patologia sugarului si copilului mic au o mare importanta semiologica deoarece sugereaza procesele exudative din bronhopneumonie sau edem pulmonar

  • - ralurile sibilante: zgomote respiratorii continue cu caracter muzical, de obicei expiratorii, produse prin deplasarea cu viteza sporita, gatuiri ale bronsiilor mici sau mijlocii detrminate de spasm bronsial, secretii mucopurulente uscate si aderente la peretii bronsiilor.

    - ralurile ronflante: acelasi mecanism insa in bronsie de calibru mai mare


Principalele procedee diagnostice in afectiunile respiratorii

Principalele procedee diagnostice in afectiunile respiratorii

  • Examenul radiologic: cel mai eficient procedeu de investigatie; la copil ne folosim de radiografia toracica, atat din postero-anterior, cat si din lateral; trebuie interpretate de radiolog in prezenta clinicianului

    - tomografia in scopul unei mai bune delimitari ale unor leziuni chistice cavitare sau ale unor opacifieri; se pot studia in special relatia dintre sistemul bronsic si unele formatiuni cavitare, defectele intrabronsice, relatia dintre vase si formatiunile chistice, diferentierea dintre structurile ganglionare si alte formatiuni mediastinale sau hilare


Principalele procedee diagnostice in afectiunile respiratorii1

Principalele procedee diagnostice in afectiunile respiratorii

  • radioscopia importanta pentru urmarirea dinamicii respiratorii, miscarile diafragmului si ventilatia unor anumite regiuni ale plamanului

  • bronhografia utila pentru studiul si diagnosticul leziunilor bronsice (bronsiectazie)

  • Bronhoscopia – pentru lamurirea mecanismelor de obstructie bronsica sau traheala, pentru identificarea anomaliilor traheobronsice, pentru aspiratia corpilor straini, pentru aspiratia secretiilor si produselor patologice; bronhoscopia si bronhoaspiratia sunt utile pentru rezolvarea diagnostica a proceselor de atelectazie care dureaza mai mult de 2 saptamani in conditiile unui tratament medical adecvat


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Punctia pulmonara destinata obtinerii unui aspirat pulmonar fie pentru studii histologice, fie pentru culturi; tehnica care nu este lipsita de pericole (hemoragie pulmonara, pneumotorace)

  • Biopsia pulmonara indicatie restransa, care se impune pentru lamurirea naturii unor afectiuni pulmonare care nu pot fi elucidate prin alte mijloace

  • Testele functionale respiratorii

    - capacitatea vitala (CV) – la copiii care coopereaza cu medicul si are indicatie in aprecierea severitatii bolilor pulmonare restrictive

    - volumul expirator maxim pe secunda (VEMS) – apreciaza severitatea in afectiunile respiratorii obstructive


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Studiul gazelor sangvinein scopul diagnosticarii hipoxiei si hipercapniei si ca apreciere a dezechilibrului acido-bazic; apreciaza severitatea insuficientei respiratorii

  • Punctia pleuralaobligatorie in orice colectie pleurala in scop diagnostic

  • Investigatii diagnostice obligatorii in suferintele aparatului respirator cu indicatii variabile de la caz la caz:

    - culturi pentru flora bacteriana din secretia nazala, faringiana, aspirat bronsic, sputa, exudat pleural, sange

    - frotiuri colorate pentru evidentierea eozinofiliei, celulelor tumorale, parazitilor, bacteriilor, ciupercilor din aceleasi produse patologice

    - reactii serologice pentru dinamica titrului anticorpilor in infectiile virale ca si evidentierea directa a virusurilor pe medii celulare de cultura

    - teste cutanate pentru determinarea alergiei, I.D.R.


Elemente de semiologie respiratorie la copil

Afectiuni dispneizante

2 categorii largi:- afectiuni cu si fara caracter predominant expirator al dispneei

  • Fara caracter predominant expirator al dispneei

  • grupa dispneelor obstructive inalte

    • afectiunile acute ale laringelui: laringitele acute subglotice, epiglotita acuta, laringita acuta glotica (in esenta difterica)

    • edemul acut de glota

    • corpii straini laringieni

    • papilomatoza laringiana

    • malformatiile laringiene, etc.


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • caracter inspirator al dispneei, cornajul, tirajul suprasternal, coborarea inspiratorie a laringelui, tusea „latratoare”, disfonia.

  • demonstrarea obstacolului laringian se face prin laringoscopie(directa sau indirecta), Rx parti moi cervicale, etiologic investigatii virusologice, bacteriologice, biopsie, etc.

    2. Laringotraheobronsita acuta maligna (imparte si corpii straini inclavati in trahee) caracterizata prin dispnee mixta (inspiratorie si expiratorie), tuse „metalica”, cianoza intensa (mare sindrom de insuficienta respiratorie), tiraj, cornaj. Diagnosticul final se face prin traheoscopie.


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Pneumoniile bacteriene

    (bronhopneumonia, pneumonia pneumococica, stafilococia pleuropulmonara, etc.)

  • Afectiuni dispneizante in care nu domina nici unul din cei doi timpi respiratori

  • Bronhopneumonia se caracterizeaza din punct de vedere functional prin expir scurt insotit de geamat (spre deosebire de astm in care expirul este prelungit insotit de wheezing).


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Obiectiv semne pulmonare de condensare spre deosebire de astm traduse prin zone de submatitate sau matitate, respiratie suflanta, bronhofonie, accentuarea teritoriala a vibratiilor vocale, prezenta de raluri crepitante sau prezenta sdr. pleuritic (in stafilococia pleuropulmonara, dar si in cursul pleureziilor meta sau parapneumonice) tradus prin matitate franca, abolirea murmurului vezicular, suflu pleuritic, eventual deplasare mediastinala.

  • Radiologic, dupa caz opacitati nodulare (micro sau macro nodulare), segmentare sau lobare, stafiloame, abcese, bule de emfizem, reactie pleurala sau plurezie franca (stafilococie)


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Pneumoniile interstitiale

  • De origine virala

  • Caracterizate prin intens sindrom functional respirator cu examen fizic pulmonar foarte sarac sau negativ

  • Examen radiologic accentuarea desenului hilar si a celui interstitial in special hiliobazal, eventual tulburari localizate de ventilatie

  • Intra in aceasta categorie pneumonia cu pneumocistis carinii, frecventa in ultimul an (de fapt o pneumonie alveolointerstitiala care se distinge prin aparitia ei la un teren handicapat (prematuritate, distrofie, varsta mica, boli cronice debilitante), deficite imunologice cunoscute, terapie imunosupresiva.


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • are toate caracterele unei pneumonii interstitiale exceptand debutul de obiceiu insidios si posibilitatea aparitiei semnelor de condensare (alveolite proprie bolii, sau prin suprainfectie bacteriana)

  • radiologic aspectele devin in evolutie evocatoare (aspect de geam mat)

  • criteriul final al diagnosticului intravitam este evidentierea parazitului in secretia laringotraheala (forme vegetative; formele chistice pot semnala starea de purtator)


Elemente de semiologie respiratorie la copil

Grupa afectiunilor caracterizate prin dispnee expiratorie

  • dispnee „astmatiforma”, mimand clinic uneori pana la identitate o criza de astm bronsic

  • pune in general probleme mai dificile de diagnostic diferential

  • paroxismul de dispnee expiratorie poate fi acut si nerepetitiv sau cronic si/sau repetitiv al acesteia


Elemente de semiologie respiratorie la copil

Diagnosticul diferential al dispneilor expiratorii


Elemente de semiologie respiratorie la copil

  • Afectiuni acute nerepetitive

    a. Bronsiolita acuta emfizematoasa

  • tipul de boala acuta in esenta nerepetitiva caracterizata prin dispnee expiratorie

  • cea mai frecventa cauza de dispnee astmatiforma in primul an de viata

  • etiologic in imensa majoritate este de origine virala

  • tabloul clinic si radiologic sunt intru totul superpozabile unei prime crize de astm bronsic survenite la sugar

  • nimic inafara evolutiei ulterioare a bolnavului nu permite distinctia pe baza criteriilor clinice a unei bronsiolite acute emfizematoase de o criza de astm bronsic survenita la sugar. Aparitia a mai mult de 2 paroxisme de dispnee expiratorie in primii 2 ani de viata constituie un argument clinic in favoarea diagnosticului de astm bronsic.


  • Elemente de semiologie respiratorie la copil

    b. Corpi straini bronsici

    • - atunci cand realizeaza un mecanism de supapa deschisa in inspir

    • - anamnestic exista uneori notiunea de sdr. de penetratie (asfixia acuta tranzitorie insotita de dispnee intensa, cianoza, tuse paroxistica). Obiectiv se constata deseori semne de emfizem obstructiv unilateral sau dimpotriva semne de atelectazie. Radiologic se pot pune in evidenta tulburari localizate de ventilatie determinate de prezenta corpului strain intrabronsic, eventual deplasarea mediastinala.

    • - cand inhalarea corpului strain ramane necunoscut, diagnosticul intarzie facand posibile in timp aparitia unei supuratii bronsice, eventual a unor infectii de vecinatate (pneumonie posibil recidivanta in acelasi teritoriu, pleurezie, abces pulmonar). Odata cu trecerea la cronicizare evolutie la bronsiectazie, tabloul clinic sugereaza tot mai putin etiologia reala si atunci este necesar un examen bronhoscopic care constituie gestul terapeutic esential prin extragerea corpului strain.


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    2. Boli cronice si/sau recidivate

    a) clasica „bronsita astmatiforma”

    • - trebuie considerata in prezent ca fiind forma clinica particulara de astm bronsic. „Boala” apare in primii doi ani de viata in special in sezonul rece la copiii care au frecvent antecedente alergice. Debuteaza ca o rinofaringita acuta urmata de catar bronsic cu caracter spastic, cu tuse uscata si de durata (7-14 zile), cu febra (80% din cazuri) si moderata dar neta dispnee expiratorie fara paroxisme tipice. In evolutie se pot produce recidive. Obiectiv se constata prezenta de raluri bronsice. Examenul radiologic evidentiaza accentuarea desenului hilar si interstitial si semne de emfizem obstructiv (hiperclaritate bazala sau retrosternala)

    • Patogenia obstructiei bronsice explicate partia de bronhospasm este dominata de elementul inflamator (congestie, edem, hipersecretie).


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    Antispasticele au eficienta redusa, tratamentul fiind in esenta antibiotic, mucolitic, simptomatic.

    b) mucoviscidoza

    • formele cu manifestari exclusiv respiratorii tabloul clinic poate sugera un astm bronsic

    • evolutia este cronica cu repetate acutizari legate de infectie care duce spre insuficienta cronica respiratorie (dispnee permanenta, cianoza, hipocratism si diformitate toracica)

    • in puseul evolutiv dispneea are un caracter astmatiform si obiectiv si se constata semne de emfizem obstructiv in cadrul unui tablou infectios insotit de febra

    • radiologic semnul cel mai pretios este emfizemul (in absenta sa diagnosticul este dubitabil)

    • testul sudorii este argumentul decisiv al diagnosticului


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    c. deficitul de α1 –AT

    • boala genetica cu evolutie cronica ce afecteaza in special adolescentul si adultul tanar

    • deficit congenital in eliberarea de la nivel hepatocitar a unei proteine plasmatice cu migrare electroforetica α1 si efect antitriptic

    • la nivel pulmonar rolul acestei proteine antitriptice este de a proteja plamanul impotriva activitatii litice a unor proteaza leucocitare si bacteriene

    • aspecte clinice – 2 tablouri clinice: unul de hepatita cronica cirogena si altul de pneumonie cronica obstructiva cu dispnee astmatiforma

    • diagnosticul este asigurat prin punerea in evidenta a deficitului


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    d. dischinezia traheobronsica hipotona

    • este o anomalie congenitala anatomofunctionala traheobronsica

    • traheea anormal de larga in diametrul sau transversal avand o pars membranacea laxa, hipotona si o armatura fibrocartilaginoasa flasca, care se asociaza frecvent cu bronhomalacia

    • traheea devine usor de colabat in expir (determinand prein aceasta dispneea expiratorie) ori de cate ori presiunea intratoracica creste (de obicei in cursul unor afectiuni respiratorii acute cu componenta obstructiva)

    • tabloul este de pneumonie cronica obstructiva (dispnee astmatiforma)

    • diagnosticul este sugerat de examenul clinic si confirmat bronhoscopic si spirografic. Bronhoscopia evidentiaza in expir prolabarea in lumenul traheal a partii membranoase traheala in treimea sa inferioara.


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    e. bronsiolita cronica obliteranta

    • pneumonie cronica obstructiva grava cu evolutie aproape invariabil fatala intr-un interval variat de timp

    • se datoreaza unei infectii virale (adenovirusuri, virus rujeolus) si rar inhalarii de gaze toxice

    • vindecarea leziunii bronsiolare se face prin proliferarea tesutului submucos de granulatie in lumenul bronsiolar

    • evolutia se face in trei timpi: primul corespunde afectiunii cauzale si este urmat de o perioada de falsa acalmie careia ii succede stadiul ultim care corespunde unei mari insuficiente respiratorii caracterizata prin dispnee expiratorie, semne de emfizem obstructiv, iar radiologic hiperclaritatea campurilor pulmonare

    • intravitam diagnosticul nu poate fi decat probabil, exceptand biopsia pulmonara


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    f. compresii mediastinale prin arcuri vasculare anormale, tumorile mediastinale determina dispnee expiratorie cu evolutie cronica

    • diagnosticul de certitudine se bazeaza pe pasajul baritat esofagian, angiocardiografie, tomografii, bronhoscopie.

      g. malpozitii cardiotuberozitare

    • 20-25% dintre copii prezinta episoade repetate de dispnee astmatiforma

    • sunt legate de producerea (deseori in somn) a unui reflux gastroesofagian cu aspirare intrabronsica consecutiva


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    h. bronsiectazie

    • copii cu dispnee obstructiva cronica neexplicata etiologic

    • prin bronhografie sau anatomopatologic pot fi purtatorii unei ectazii bronsice extinse urmata de o supuratie bronsica cronica cu distructia structurilor armaturii parietale bronsice

    • intravitam diagnosticul este asigurat prin bronhografie


    Consideratii generale asupra infectiilor respiratorii la sugari si copii

    Consideratii generale asupra infectiilor respiratorii la sugari si copii

    • CR impartite de clinicieni in mod conventional in:

      - cai respiratorii superioare (fose nazale si faringe)

      - cai respiratorii inferioare (laringe, trahee, bronsii, bronsiole, ducte alveolare, alveole)

      Alti autori includ in CRS nasul, farigele, laringele si traheea extratoracica.

    • Interpretarea noastra: infectii ale CRS - care sunt manifestari inflamatorii determinate de infectiile cu localizare pe caile respiratorii situate deasupra laringelui (fose nazale, faringe); infectii ale CRI – aceleasi procese insa cu localizare pe arborele respirator inferior, de la laringe inclusiv in jos


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • Delimitarea extinderii exacte a procesului inflamator infectios este greu de apreciat numai dupa simptomele clinice; unele infectii pot interesa in mod preponderent numai anumite segmente ale cailor respiratorii manifestandu-se numai cu o simptomatologie clinica evocatoare pentru segmentul respectiv, dar de cele mai multe ori clasificarea numai dupa criteriul anatomic este arbitrara


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • Clasificarea etiologica bazata numai pe simptomatologia clinica intampina dificultati deoarece in fata multor agenti infectiosi aparatul respirator prezinta manifestari clinice uniforme comune.

      Pentru precizarea etiologiei infectiilor respiratorii (virala, microbiana) sunt necesare investigatii de laborator cu posibilitati de diagnostic bacteriologic, virusologic si micologic.


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • Din punct de vedere practic clinicianul este obligat ca in prima faza sa formuleze un diagnostic de localizare anatomica preponderenta (laringita, bronsita, pneumonie, etc)

    • In cea de a doua faza va incerca sa completeze diagnosticul cu componenta etiologica pe baza datelor epidemiologice si mai ales pe baza iunvestigatiilor de laborator

    • Majoritatea infectiilor respiratorii la copii sunt determinate de virusuri si numai un numar relativ redus au o etiologie primitiv bacteriana (bacilul difteric si streptococul beta hemolitic din grupa A por realiza infectii primitive ale CRS


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • Daca se izoleaza frecvent si alte bacterii din secretia faringiana sau nazala in decursul infectiilor (stafilococi, pneumococi, hemophilus, influentae) acest fapt trebuie interpretat ca un fenomen de infectie secundara, survenit peste un proces inflamator primitiv viral

    • infectia primitiv bacteriana a CRS cu stafilococ, pneumococ, etc , este posibila in boli grave de sistem in care mecanismele de aparare sunt cu totul ineficiente (SIDA, copii debilitati, convalescenti).


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • Localizarea primitiv bacteriana pe CRI este relativ frecventa pentru anumite segmante (epiglota si ducte alveolare-alveole).

      Etiologia virala implicata frecvent in patologia CR este data de:

      - mixovirusurile (virusurile gripale, virusurile paragripale, virusul sincitial respirator)

      - adenovirusurile

      - picornavirusurile (virusurile Coxsackie A si B, rinovirusurile)

    • Aceste virusuri pot produce infectii respiratorii cu localizare diferita de la bolnav la bolnav si de o gravitate diferita, de la infectii inaparente dpdv clinic pana la infectii respiratorii severe mortale.

      Simptomele clinice din partea aparatului respirator sunt nediferentiate si pot fi aceleasi pentru cele mai multe dintre virusuri.


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • Observatiile minutioase arata urmatoarele:

      - virusul sincitial respirator este cel care determina infectii respiratorii cu deosebire in perioada primului an de viata; principalul virus care determina bronsiolita capilara; agentul etiologic cel mai frecvent al pneumoniilor, bronsiolitelor si laringitelor la sugar

      - virusurile paragripale figureaza ca agenti etiologici pentru marea majoritate a laringitelor cu fenomene de crup (tipul 1 determina cu preferinta laringitele severe cu fenomene de crup, iar tipul 3 poate determina atat laringite cat si alte infectii respiratorii

      - virusurile gripale nu ocupa un loc prea important in structura infectiilor respiratorii la copil

      - adenovirusurile si rinovirusurile produc infectii respiratorii superioare cu simptomatologie clinica redusa


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    • virusurile Coxsackie A si B produc infectii primitive ale faringelui care se pot manifesta si sub forma unei faringoamigdalite microveziculare sau a unei faringoamigdalite exudative

    • Micoplasma pneumonie este implicat frecvent in etiologie, mai frecvent in imbolnavirile respiratorii ale copilului mai mare


    Elemente de semiologie respiratorie la copil

    Mijloacele de profilaxie ale infectiilor respiratorii virusale sunt descurajante pentru ca:

    - imunizarea antivirus exista dar eficienta ei este modesta

    - aparitia reactiei febrile intense postvaccinale

    - multitudinea virusurilor si a tipului de virus face imposibila elaborarea unui vaccin cu spectru larg de imunizare

    - efectul protector al gammaglobulinelor umane in profilaxia infectiilor respiratorii virusale recidivante este modest


    Semiologia generala de ansamblu in pneumoniile acute la copil

    Semiologia generala de ansamblu in pneumoniile acute la copil


    Sindromul infectios

    SINDROMUL INFECTIOS

    • Febra

      -aproape in todeuna prezenta

      -lipseste uneori la nou-nascut sau la prematur

      -are valori mari: 38-39-40 C in infectiile pneumonice; in pneumonia stafilococica este extrem de neregulata cu variatii mari de tip septicemic

    • Starea generala

      -de obicei alterata, uneori alarmant de alterata = stare toxica caracteristica pentru tulburarile metabolice severe date de hipoxie, deshidratare si eventual acidoza sau alcaloza

    • VSH si leucocitoza


    Sindromul functional respirator

    SINDROMUL FUNCTIONAL RESPIRATOR

    • In pneumoniile sugarului apare o crestere a frecventei respiratorii (polipnee)- 60-80-100 respiratii/minut.

    • Amploarea polipneei este direct proportionala cu severitatea tabloului clinic.

    • Uneori chiar de la inceputul bolii apare dispneea manifestata prin tiraj intercostal, uneori si prin tiraj supraclavicular, suprasternal si substernal, prin bataia aripioarelor nazale si propulsia ritmica a capului in inspiratie.

    • In pneumonii poate apare asincronismul respirator toraco-abdominal (bombarea abdomenului in inspir insotita de retractia concomitenta a regiunii anterioare a sternului).


    Sindromul functional respirator1

    SINDROMUL FUNCTIONAL RESPIRATOR

    • Prognosticul cel mai sever al infectiilor repiratorii este dat de modificarea concomitenta a ritmului si amplitudinii respiratorii (crizele de apnee-cianoza ale respiratiei Kussmaul sau a respiratiei de tip Cheyene Stokes).

    • Concluzie: In pneumoniile severe la sugar si copilul mic intalnim o respiratie polipneica, superficiala (respiratie hipopneica, cu tiraj intercostal si bataia aripioarelor nazale cu propulsia ritmica a capului in inspiratie, cu miscari inspiratorii scurte cu o mica pauza, dupa care urmeaza o expiratie adesea dificila, prelungita insotita de geamat).


    Sindromul functional respirator2

    SINDROMUL FUNCTIONAL RESPIRATOR

    • Tusea

      -tuse continua, neintrerupta, repetandu-se cu fiecare respiratie

      -tusea in accese

    • Cianoza

      -de cate ori in sangele venos periferic hemoglobina redusa atinge o concentratie de cel putin 5g %

      -aparitia cianozei este in functie de hematoza si hematocrit;

      -in pneumonie cianoza este mai mult sau mai putin intensa si exprima in primul rand gradul de hipoxie aparand initial la extremitati si peribucal, apoi se poate generaliza.

      -gradul de cianoza trebuie obiectivizat prin studiul gazelor sangvine.


    Sindromul functional respirator3

    SINDROMUL FUNCTIONAL RESPIRATOR

    • Concluzie: Semnele functionale fundamentale ale pneumoniilor severe ale sugarului sunt: modificarea ritmului si amplitudinii respiratorii, aparitia efortului respirator crescut (dispneea cu toate manifestarile ei) alaturi de tuse si cianoza.


    Sindromul fizic respirator

    SINDROMUL FIZIC RESPIRATOR

    • Percutia nu ne da relatii semnificative.

    • Auscultatia ofera semne variate si extram de importante pentru diagnosticul bolii.

      -in pneumoniile segmentare sau lobare respiratia de baza poate lua caracterul unui suflu tubar

      -in pneumoniile sugarului si copilului mic insotite de fenomene spastice bronsiale, respiratia de baza poate lua un caracter astmatiform

      -focarele de condensare pneumonica cu exudat bronsiolo-alveolar sunt evidentiate prin raluri subcrepitante si crepitante


    Sindromul fizic respirator1

    SINDROMUL FIZIC RESPIRATOR

    • in pneumoniile segmentare sau lobare ralurile crepitante sau subcrepitante sunt localizate pe zona de proiectie toracica a lobului sau segmentului afectat, dar in bronhopneumoniile sugarului sau copilului mic ele pot fi diseminate pe zone mai intinse, pe ambele campuri pulmonare

    • -deoarece procesul inflamator cuprinde si mucoasa bronsiilor, la auscultatie vor apare si ralurile bronsice (ronchusuri sau sibilante)

    • -in pneumoniile interstitiale, auscultatia este dezamagitor de normala

    • -in complicatiile pleurale survenite in evolutia pneumoniilor se vor insoti de diminuarea respiratiei de baza, de aparitia eventuala a unei respiratii suflante sau de abolirea completa a respiratiei; diminuarea sau abolirea respiratiei poate surveni in pneumotoracele care complica pneomoniile stafilococice.


    Sindromul cardio vascular

    SINDROMUL CARDIO-VASCULAR

    • Exita interrelatii functionale intre aparatul respirator si aparatul cardio-vascular; In cazuri severe de pneumonii la sugari si copii apar modificari patologice cardiocirculatorii

    • Avem doua feluri de manifestari patologice:

    • 1. Cand hipoxia se instaleaza brusc si este intensa, ea antreneaza o vasoconstrictie arteriolara reflexa la patul vascular al arterei pulmonare care duce la cresterea brusca si importanta a presiunii in AP. Se poate asocia si o hipercapnie cu acidoza respiratorie sau mixta care amplifica si intretine reflexul de vasoconstrictie arteriolo-pulmonara.

    • Rezulta un obstacol brusc in fata ventricolului drept manifestata clinic si paraclinic prin semne de CORD PULMONAR ACUT.


    Sindromul cardio vascular1

    SINDROMUL CARDIO-VASCULAR

    a) se recunoaste clinic dupa intensificarea polipneii, dispneii, intensificarea cianozei, turgescenta evidenta a venelor jugulare si hepatomegaliie.

    • Ascultarea inimii; tahicardie exprimata, estomparea zgomotelor cardiace, instalarea eventuala a ritmului de galop.

      b) examenul radiologic al toracelui; evidentiaza cresterea indicelui cardio-toracic peste 0,55 la sugari si peste 0,50 la copilul mai mare de un an (dilatare cardiaca)

    • Electrocardiografic; semne de incarcare a inimii drepte (deviere accentuata a axei electrice spre dreapta, unda P cu caracter ”pulmomar”, semne de hipertrofie ventrivulara dreapta, pozitivatre undei T in derivatiile precordiale drepte V1 si V2.


    Sindromul cardio vascular2

    SINDROMUL CARDIO-VASCULAR

    • 2. Colapsul: se manifesta clinicprin tahicardie extrema, puls filiform, slab batut, hipotensiune arteriala, tegumente palide, usor cianotice, cu aspect murdar si oligurie.

    • Patologia este complexa:

      a) prin deshidratare si intretinut de polipnee=mecanism oligohemic

      b) mecanism vasoplegic determinat de actiunea toxinelor microbiene sau ale virusurilor asupra centrilor vasculari din SNC.

      c) in pneumoniile virusale poate apare miocardita.


    Manifestari nervoase

    MANIFESTARI NERVOASE

    • - Manifestarile nervoase sunt generate de actiunea hipoxiei si de consecintele tulburarile metabolice insotitoare (acidoza, spoliere hidroelectrolitica) asupra celulei nervoase (oxigenoterapia si corectarea tulburarilor metabolice fac sa dispara manifestarile nervoase).

    • - Pot surveni manifestari patologice nervoase de gravitate si semnificatie variata: agitatie psihomotorie, insomnie sau somnolenta sau alternarea lor, modificarea reflexelor, hipotonie, convulsii, coma.

    • - Hiopxia severa care dureza de mai mult timp declanseaza ENCEFALOPATIA ACUTA HIPOXICA sau un CREIER HEMODINAMIC (vasodilatatie, staza cu hiperpermeabilizarea vaselor cerebrale, diapedeza perivasculara si microhemoragii, edem perivascular si interstitial cerebral cu consecinte secundare hipoxice asupra celulei nervoase).


    Manifestari nervoase1

    MANIFESTARI NERVOASE

    • In unele pneumonii virale poate sa para o encefalita autentica.

    • Diagnosticul dintre cele trei posibilitati de evolutie este greu de facut.

    • Pot apare semne de iritatie meningeala (agitatie, varsaturi, bombarea fontanelei la sugari, cefalee la copii mai mari, rigiditatea cefei, contracturi musculare, convulsii); se efectueaza obligatoriu punctia lombara pentru a vedea daca este un meningism (simptome clinice de iritatie meningeala fara modificari inflamatorii ale LCR) sau o meningita autentica.


    Manifestari digestive

    MANIFESTARI DIGESTIVE

    • Anorexia, greata, varsaturile si scaunele diareice pot fi manifestari digestive obisnuite

    • Ele pot fi insotite insa de fenomene severe de deshidratare care amplificate de polipnee pot ajunge pana la colaps.

    • Ileusul paralitic este manifestarea digestiva cea mai de temut pentru ca are consecinte procnostice intotdeauna ingrijoratoare.

    • Cauzele: reducerea secretiilor digestive, exacerbarea si ascensiunea florei microbiene dar mai ales suferinta peretelui intestinal si a enterocitului insasi datorita hipoxiei si acidozei. Hipoxia, acidoza si hipopotasemia au un rol esential in aparitia ileusului paralitic.


    Manifestari hematologice

    MANIFESTARI HEMATOLOGICE

    • Anemia hipocroma si macrocitara sau anemia hemolitica intrainfectioasa sunt manifestarile hematologice


    Semiologie radiologica

    SEMIOLOGIE RADIOLOGICA

    • Va fi expusa la fiecare forma etiologica de pneumonie la cursurile de pediatrie.


    Modificari biologice

    MODIFICARI BIOLOGICE

    • Sunt consecinta, in primul rand, a insuficientei respiratorii.

    • Hipoxia – reducerea suprafetei respiratorii, tulburari de ventilatie alveolara, schimparea raportului dintre perfuzia pulmonara si ventilatia alveolara inunele zone ale plamanului si eventualele tulburari de difuziune a gazelor prin membrana alveolo-capilara realizeaza in pneoumonie un tip de hipoxie caracterizat atat prin scaderea presiunii partiale a O2din sangele arterial cat si prn reducerea procentului saturarii cu oxigen a hemoglobinei


    Modificari biologice1

    MODIFICARI BIOLOGICE

    • Hipercapnia- in pneomoniile care se manifesta cu hipoventilatie alveolara sau cu tulburari severe de permeabilotate a membranei alveolo capilare expresie a retentiei dioxidului de carbon in sangele arterial, a cresterii concentratiei si a presiunii partiale a acestui gaz in sange. Hipercapnia determina deasemenea o scadere a PH-ului sanguin realizand componenta respiratorie a acidozei din pneumonii.

    • Hipocapnia – survine in pneumoniile manifestate cu hiperventilatie alveolara si se concretizeaza prin scaderea dioxidului de carbon in sangele arterial si determina o crestere a PH-ului sanguin realizand o alcaloza respiratorie.


    Modificari biologice2

    MODIFICARI BIOLOGICE

    • Acidoza – este deobicei acidoza mixta, respiratorie si metabolica. Componenta respioratorie a acidozei din pneumonii este data de retentia patologica a CO2 in sangele arterial (de hipercapnie) iar componenta metabolica este favorizata de hipoxie prin intensificarea metabolismului anaerob si cresterea concentratiei de acizi organici ficsi, rezultati din acest metabolism.


  • Login