Asistenta primara a starii de sanatate
Download
1 / 94

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE - PowerPoint PPT Presentation


  • 107 Views
  • Uploaded on

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE. PRIMARY HEALTH CARE. DETERMINANTII SANATATII. Dezvoltare socio-economica. Educatie Agricultura Apa/Sanitatia Locuinta. Asistenta de sanatate Resurse Organizatii si management Accesibilitate/ adresabilitate Calitate. Locul de munca Mediul

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE' - milla


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
Asistenta primara a starii de sanatate

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE

PRIMARY HEALTH CARE


Determinantii sanatatii
DETERMINANTII SANATATII

Dezvoltare socio-economica

Educatie

Agricultura

Apa/Sanitatia

Locuinta

Asistenta de sanatate

  • Resurse

  • Organizatii si management

  • Accesibilitate/

    adresabilitate

  • Calitate

Locul de munca

Mediul

Sansa de angajare

Sanatatea

Starea de bine

Varsta

Gen

Factorigenetici

Stil de viata

Social Organizational Conditii de viata

Marimea familiei

(Tarimo and Webster, 1994)


STRUCTURA ASISTENŢEI MEDICALE

3 = ASISTENŢA TERŢIARĂ

2 = ASISTENŢA SECUNDARĂ

1 = ASISTENŢA PRIMARĂ

= ASISTENŢA SPECIALIZATĂ


  • Asistenta medicala primara

    • Primul nivel de asistenta medicala profilactica si curativa

    • Asigurat de medicii de familie

    • Deserveste cea mai mare parte a populatiei

    • Adresabilitatea cea mai adecvata si directa

  • Asistenţa medicală secundară= asistenţă medicală acordată de medicii specialişti în spital unui pacient care a primit asistenţă medicală primară de la medicul de familie (care a diagnosticat şi tratat pacientul) şi care a considerat cazul ca fiind de competenţa specialistului.


  • Asistenţa medicală terţiară= serviciile asigurate de spitale specializate, cu personal înalt specializat plus facilităţi de diagnostic şi tratament pe care nu le au spitalele de nivel secundar, pentru afecţiuni care nu sunt accesibile ca diagnostic / tratament în centrele de asistenţăsecundară.


Cresterea populatiei globului este asigurata mai ales de tarile in curs de dezvoltare
Cresterea populatiei globului este asigurata mai ales de tarile in curs de dezvoltare

Populatia globului (in miliarde): 1950-2050

Sursa: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision.


Tarile dezvoltate au mai putina populatie tanara dar un mare contingent de varstnici
Tarile dezvoltate au mai putina populatie tanara dar un mare contingent de varstnici

Population by Age and Sex, More Developed Countries: 2010

Source: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision.


Tarile in curs de dezvoltare multa populatie tanara si putini varstnici
Tarile in curs de dezvoltare – multa populatie tanara si putini varstnici

Populatia pe varste si sexe, Less Developed Countries: 2010

Sursa: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision.


Demografia romaniei
Demografia Romaniei putini varstnici

  • Recensamant 2011- 19 042 936 locuitori (1992 – 22.8milioane locuitori)

www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS2.pdf


Structura demografica
Structura demografica putini varstnici

Speranta de viata UE/Romania

  • EU (2011) 75.9 (F/M: 79,9/72)

  • Romania (2011) 73.83 (F/M 77,6/70,1)

  • Rata de fertilitate EU vs. Romania - 1.56/1.3

  • Rata natalitatii EU vs. Romania – 10.5 / 9.9/1,000

2011 - Romania

  • Varsta medie – 39,5 ani

  • Populatie sub 15 ani -15%

  • Populatie peste 60 de ani– 20%

  • Populatie peste 60 de ani in 2050 - 40%

http://www.revistadestatistica.ro/Revista/2012/sumar%2005_2012.pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-12-001-03/EN/KS-HA-12-001-03-EN.PDF


Rate de mortalitate 2006
Rate de mortalitate - 2006 putini varstnici

Source: UNICEF, State of the World’s Children, 2006 (2004 data)


Source: Carl Haub, putini varstnici 2007 World Population Data Sheet.


Probleme privind sanatatea globala decese imbolnaviri 2011 who
Probleme privind sanatatea globala decese & imbolnaviri 2011 - WHO

  • 6.9 million children under age five died in 2011,

  • nearly 800 every hour


Prin ce boli mor copiii
Prin ce boli mor copiii? - WHO

  • Boli diareice

  • Pneumonie

  • Perinatal (la nastere, greutate mica la nastere, sifilis)

  • Malaria

  • AIDS (25% in Africa sub-Sahariana)

    Malnutritia asociata cu >50% din decese

    Apa murdara asociata cu ~ 10% decese

    Aceleasi cauze ca si acum 150 de ani


Perinatal (22%) - WHO

Pneumonia (20%)

Alte cauze (29%)

Malnutritia

ca factor precedent (60%)

Malaria (8%)

HIV / AIDS (4%)

Rujeola (5%)

Diaree (12%)

Cauze principale de deces sub varsta de 5 ani

Rolul malnutritiei- 2001

World Health Organization data 2001 (from Global Health Council http://www.globalhealth.org)


The world malaria report 2011 summarizes data received from 106 malaria endemic
The - WHOWorld Malaria Report 2011 summarizes data received from 106 malaria-endemic

  • There were 216 million cases of malaria in 2010; 81% of these were in the WHO African

  • An estimated 3.3 billion people were at risk of malaria in 2010.

  • An estimated 655 000 persons died of malaria in 2010. 86% of the victims were children

  • Under 5 years of age, and 91% of malaria deaths occurred in the WHO African Region.

  • Nigeria, the Democratic Republic of Congo, Burkina Faso, Mozambique, Cote d'Ivoire and Mali - account for 60%, or 390,000, of malaria deaths.


Determinantii sanatatii globale
Determinantii sanatatii globale - WHO

Primordiali

Intermediari

Proximali

Boli

Interesele celor bogati Statul femeii

Detinerea pamantului

Datoria externa

Guverne “slabe”

Militarism

Saracia

Inegalitatea

Accesul la educatie

Conditii de munca

Inegalitati legate de sex

Drept civil

Diarea

Pneumonia

Conditii perinatale

HIV

Accidente

Malaria

Rujeola

Malnutritia

Apa

Sanitatia

Locuinte

Servicii de sanatate

Comportament

Familia

Individual

National - global

Comunitar-national


Care sunt principalii factori asociati cu mortalitatea crescuta
Care sunt principalii factori asociati cu mortalitatea crescuta ?

  • Educatia

  • Nutritia

  • Venitul familiei

  • Apa, sanitatia

  • Asistenta medicala

  • Inegalitatea

    ************

    Elementele comune:

    saracia si inegalitatea


Cat de importanta este educatia
Cat de importanta este educatia? crescuta ?

  • Mai importanta decat venitul familiei si accesul la servicii de sanatate combinat,

  • Contribuie la majoritatea deceselor din zone rural/urbane,

  • Educatia materna este mai importanta decat cea paterna

  • Educatia materna este mai importanta decat efectul legat de reducerea alaptatului si intarcarea precoce.





Egalitatea intre genuri rolul mamei in supravietuirea copiilor
Egalitatea intre genuri crescuta ? Rolul mamei in supravietuirea copiilor

  • Femeile sunt cheia sanatatii copiilor lor

  • Sanatatea reproducerii se rasfrange in sanatatea copiilor

  • Educatia femeilor este cel mai important factor pentru sanatate in tarile in curs de dezvoltare

  • Egalitatea intre sexe semnifica conditii de viata mai bune si modificarea statusului femeii in societate.



(Stunting -Height for age) crescuta ?

Africa si Asia de Sud






Bbc news sept 28 2006
BBC News, copiilor sub 5 aniSept 28 2006

“Dirty water” omoara 1,5 mil. copii anual


Asistenta medicala? copiilor sub 5 ani

“Cel mai bun exemplu:” TBC, imunizari


Declinul tuberculozei copiilor sub 5 ani

Impact relativ redus al asistentei medicale

Declinul difteriei

Health interventions and mortality in England & Wales, 1850-1950

Declinul rujeolei

Thomas McKeown

The role of Medicine: Dream, Mirage, or Nemesis. 1980



The treatment gap….. copiilor sub 5 ani


Cum se poate imbunatati supravietuirea copiilor
Cum se poate imbunatati supravietuirea copiilor ? copiilor sub 5 ani

  • Reducerea saraciei (cresterea venitului pe familie)

  • Educatia (mai ales fetele)

  • Imbunatatirea nutritiei, calitatii apei, sanitatiei si habitatului

  • Egalitate intre genuri

  • Cresterea accesibilitatii la asistenta medicala

  • Prevenirea bolilor frecvente si tratament asigurat

  • Tratament SIDA/tuberculoza/malarie.


Momente de succes
Momente de succes copiilor sub 5 ani

  • Health for All 2000 (1975)

  • Primary Health Care (Alma Ata-1978)

  • Millennium Development Goals 2000


Definitia apss
Definitia APSS copiilor sub 5 ani

  • Asistenta fundamentala a starii de sanatate bazata pe metode practice, fundamentate stiintific si acceptabile social, realizabila printr-o tehnologie universal accesibila, cu participarea tuturor la un pret de cost pe care societatea si-l poate permite, in spiritul autodeterminarii si al autogospodaririi.


Declaratia de la alma ata 1978
Declaratia de la Alma-Ata (1978) copiilor sub 5 ani

  • Sanatatea este un drept fundamental al omului & necesita actiuni intersectoriale

  • Existenta unor diferente uriase in starea de sanatate intre tarile lumii si in aceeasi tara

  • Imbunatatirea starii de sanatate si pacea necesita dezvoltare economica si sociala bazat pe noua ordine economica internationala

  • Sanatatea ca drept fundamental si obligatie la nivel individual si colectiv

  • Guvernele au responsabilitatea de a asigura sanatatea prin masuri sociale si sanitare pentru sustinerea acesteia

  • APSS este accesibila, acceptabila, fundamentata stiintific la un pret pe care comunitatea si tarile si-l permit cu participarea acestora

  • Guvernele trebuie sa formuleze politici de sustinere a APSS ca parte a sistemului national global

  • Cooperare internationala in interesul tuturor

  • Nivel acceptabil al sanatatii pentru toti locuitorii planetei

  • Redirectionarea resurselor de la costuri militare la cele sociale (inclusiv sanatatea )

Sursa: WHO, 1978


Componentele esentiale ale apss
“Componentele esentiale ale APSS” copiilor sub 5 ani

  • Educatia pentru sanatate

  • Sanatatea mediului, in special apa si alimentele

  • Programe de asistenta mama-copil

  • Planificare familiala

  • Asigurarea imunizarilor active

  • Profilaxia bolilor endemice

  • Asigurarea tratamentului bolilor frecvente

  • Aprovizionarea cu medicamentele de baza

  • Incurajarea medicinei traditionale

Sursa: Alma-Ata Conference documents.


Principiile apss
Principiile APSS copiilor sub 5 ani

Adecvata

Accesibilitate

Intersectorial / Interdisciplinar

Sanatate populationala

Continuitatea asistentei

Participarea comunitatii

Eficienta

Accesibila & sustenabila


Conferinta de la riga 1988 de la alma ata pana in anul 2000
Conferinta de la Riga 1988 copiilor sub 5 ani“De la Alma Ata pana in anul 2000”

  • Sanatate pentru toti pana in anul 2000

  • Intarirea actiunilor sociale si politice pentru asigurarea sanatatii tuturor

  • Cresterea responsabilizarii populatiei pentru propria sanatate

  • Colaborare intersectoriala mai buna

  • Pregatirea sustinuta material si moral a personalului medical si sanitar

  • Consolidarea sistemelor teritoriale de asistenta a sanatatii

  • Folosirea stiintei si tehnologiei pentru rezolvarea problemelor critice de sanatate populationala

  • Depasirea problemelor nerezolvate: mortalitatea infantila, pediatrica, materna.


Millennium development goals natiunile unite 2000
Millennium Development Goals copiilor sub 5 aniNatiunile Unite 2000

  • Eradicarea saraciei extreme si a foametei

  • Educatie universala de nivel primar

  • Promovarea egalitatii intre sexe si promovarea femeii in societate

  • Reducerea mortalitatii infantile

  • Imbunatatirea sanatatii maternale

  • Combaterea HIV/AIDS, malaria, boli diareice si respiratorii

  • Sustinerea sanatatii mediului

  • Parteneriat intre statele lumii


Apss noi componente in secolul 21
APSS: Noi componente in secolul 21 copiilor sub 5 ani

  • Programe largite de imunizare

  • Sanatatea reproducerii

  • Asigurarea cu tehnologii esentiale pentru sanatate

  • Promovarea sanatatii

  • Profilaxia si controlul bolilor netransmisibile

  • Siguranta alimentelor si provizii de anumite alimente


Tendinte ce vor influenta sanatatea in secolul 21
Tendinte ce vor influenta sanatatea in secolul 21 copiilor sub 5 ani

  • Saracia absoluta sau relativa raspandita

  • Schimbari demografice: imbatranirea si cresterea oraselor

  • Schimbari epidemiologice : incidenta mare a bolilor infectioase, incidenta in crestere a celor netransmisibile, violenta

  • Pericole din mediu

  • Noi tehnologii: informatia si telemedicina

  • Achizitii in biotehnologie

  • Globalizarea


Obezitatea in crestere in tarile dezvoltate dar si in cele in curs de dezvoltare
Obezitatea in crestere in tarile dezvoltate dar si in cele in curs de dezvoltare

Percent of Adults Who Are Obese, Selected Countries: 2005

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.


Populatia de varstnici in tarile dezvoltate
Populatia de varstnici in tarile dezvoltate in curs de dezvoltare

Population Age 65 and Older, by Country

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.


Reforma apss
Reforma APSS in curs de dezvoltare

Asistenta medicala APSS

 Tratament  promovarea sanatatii

 Boala  Sanatatea

 Vindecare  Profilaxie, ingrijiri, vindecare

 Anumite probleme  Asistenta completa

 Asistenta episodica  Asistenta continua

 Medici  Echipe

 Sectorul medical  Colaborareintersectoriala

 Dominanta profesionala  Participarea comunitatii

 Pasiv  Responsabilitate comuna

Barbara Starfield, Johns Hopkins University


APSS in curs de dezvoltare

  • Declaratia de la Alma-Ata promoveazatreinotiunicheie:

    • Tehnologieadecvata

      • Tehnologia in sanatate a iesit de sub “controlul social” (Mahler)

    • Opozitie la elitismul medical

      • Supraspecializare, de “varf-inferior”, focalizarepe urban

    • Sanatateacamijloc de dezvoltareeconomica

      Efortmultisectorial

      • Sanatateaprivita nu numaicaefect al dezvoltariisociale ci este o premizaimportanta


Sistemul de APSS in curs de dezvoltare– legaturi intre nivelurile primar, secundar si tertiar



Sector privat medical pakistan
Sector privat medical- Pakistan in curs de dezvoltare


Spital privat
Spital privat in curs de dezvoltare





Diarei acute infectioase
Diarei acute infectioase in curs de dezvoltare

  • 2,2 milioanecopiimor cu diareesiboliasociate

  • 80% mor in primii 2 ani de viata

  • 42.000 pesaptamana

  • 6.000 pezi,

  • 4 in fiecareminut,

  • 1 la 14 secunde.


Diarei acute infectioase1
Diarei acute infectioase in curs de dezvoltare

  • Gama larga de microorganisme

  • Igiena precara

  • Lipsa apei potabile

  • Decesul copilului survine prin deshidratare

  • Rehidratarea este cea mai importanta masura: lapte de mama, fiertura de cereale, supe, zeama de orez, saruri de rehidratre orala, apa fiarta si racita

  • Prevenirea deshidratarii dupa fiecare emisie de scaun cu ½- 1 ceasca de SRO

  • Se continua rehidratarea pana la normalizarea scaunului

  • Continuarea alimentatiei cu 5-6 mese pe zi.


Diareea grava in curs de dezvoltare:

  • Semne de gravitate:

    • deshidratare importanta: sete vie, ochi infundati in orbite, mucoase uscate, piele fara elasticitate

    • febra,

    • lipsa apetitului, varsaturi

      Mai multe scaune apoase in 1-2 ore

      Asistenta medicala de urgenta


  • Convalescenta vizeaza refacerea prompta fara consecinte (malnutritia)

  • Masa suplimentara timp de cel putin o saptamana pana la revenirea la greutatea anterioara

  • Alimentatia naturala

  • Profilaxia:

    • igiena personala, a alimentatiei, a depozitarii si manipularii alimentelor, igiena defecatiei, apa potabila

    • vaccinarea antirujeolica.


Infectii acute respiratorii
Infectii acute respiratorii (malnutritia)

  • Imbolnaviri respiratorii cu potential de gravitate (pneumonii)

  • 2-3 milioane de decese anual

  • Tuberculoza pulmonara.


  • Guturaiul nu necesita tratament (malnutritia)

  • Semne de gravitate a unei infectii respiratorii

    • Respiratii frecvente

    • Tiraj – depresarea anormala atesuturilor moi in inspir la nivelul toracelui

    • Febra

  • Profilaxie:

    • Alimentatia naturala/hidratare si alimentare

    • Vitamina A

    • Evitarea supraaglomeratiei

    • Mediu cald

      Vaccinari pentru: tusea convulsiva, tuberculoza, rujeola, infectiile cu H. influenzae.


  • Definiţii (malnutritia)

     Infecţia cu virusurile imunodeficienţei umane

    (HIV=human immunodeficiency virus)

    este caracterizată printr-o evoluţie de lungă durată în care se produce degradarea progresivă a imunităţii, în special celulară.

    Sindromul de imunodeficienţă dobândită

    = SIDA (syndrome de l'immunodeficience aquise) sau

    = AIDS (aquired immune deficiency syndrome)

     reprezintă stadiul final al infecţiei HIV caracterizat prin imunodepresie accentuată şi/sau manifestările clinice ale acesteia:

    - infecţiile oportuniste,

    - neoplazii,

    - conditii HIV induse (casexia, encefalopatia HIV)


    Defini ia cazului de sida aids
    DEFINIŢIA CAZULUI DE SIDA (AIDS) (malnutritia)

    1. DEFINIŢIA CLINICĂ - BANGUI 1985

    • SEMNE MAJORE

      • SCĂDERE ÎN GREUTATE>10% DIN GREUTATEA CORPORALĂ

      • DIAREE CRONICĂ> 1 LUNĂ

      • FEBRĂ PRELUNGITĂ> 1 LUNĂ

  • SEMNE MINORE

    • TUSE PERSISTENTĂ > 1 LUNĂ

    • LIMFADENOPATIE GENERALIZATĂ PERSISTENTĂ

    • DERMATITĂ PRIRIGINOASĂ GENERALIZATĂ

    • HERPES ZOSTER RECURENT

    • HERPES SIMPLEX DISEMINAT

    • CANDIDOZĂ OROFARINGIANĂ

      2. DEFINIŢIA CDC 1987 - 26 CONDIŢII CLINICE ŞI CRITERII SEROLOGICE

      3. DEFINIŢIA ACTUALĂ (APLICATĂ DIN 1993) - 29 CONDIŢII CLINICE (CELE DIN1987 + TUBERCULOZA PULMONARĂ, PNEUMONIA RECURENTĂ ŞI CANCERUL DE COL UTERIN INVAZIV) ŞI CRITERII SEROLOGICE, VIRUSOLOGICE (NUMĂR COPII VIRIONALE/ML) ŞI IMUNOLOGICE (CD4<200/mm3)


  • Epidemiologia infectiei cu HIV (malnutritia)

    Izvor de infecţie = exclusiv uman

     bolnavii cu infecţie HIV în orice stadiu al infectiei.

     contagiozitatea unui infectat HIV

     direct proporţională cu incarcatura virală HIV

    =numărul de virusuri / mm3 plasmă


    Riscuri de transmitere ale infec iei cu hiv
    RISCURI DE TRANSMITERE ALE INFECŢIEI CU HIV (malnutritia)

    1. Transmiterea sexuală

    • cea mai frecventă modalitate de achiziţie a infecţei la adulţi, rata transmiterii sexuale este redusă <1% (0,3%)

    • Riscul cel mai înalt: contacte neprotejate receptive anale şi vaginale

    • Riscul cel mai redus: contacte protejate cu condom

    • Protecţie mai sigură “safer sex”

      • contacte protejate cu partener seronegativ

      • monogamia mutuală

    • Protecţie absolută: Abstinenţa


    Riscuri de transmitere ale infec iei cu hiv1
    RISCURI DE TRANSMITERE ALE INFECŢIEI CU HIV (malnutritia)

    2. Transmiterea prin sânge

    • droguri administrate iv.

      • cel mai înalt risc: partajare de ace

      • mai puţin riscant: ace şi seringi dezinfectate şi spălate ulterior partajate

    • primitorii de produse de sânge inainte de 1990

    • riscul este de ~100% după o unitate de sânge infectantă

    • ţesuturi şi organe- testarea donatorilor potenţiali şi evaluarea lor prin prisma factorilor de risc


    3. Transmiterea perinatală: (malnutritia)

    • risc global de 12-30% poate ajunge la 45% daca sugarul este alimentat natural

    • Intrauterină- 6%

    • Intrapartum şi postpartum precoce- 18%

    • Postpartum tardiv (alimentaţia naturală)- 4-5%.

      Rata de transmitere cea mai mare este realizată intrapartum în condiţiile unei naşteri fiziologice, prin contactul fătului cu sângele şi secreţiile genitale materne contaminate.

       Postpartum, transmiterea HIV se realizează cel mai frecvent prin alăptare, prin contactul nou-născutului cu mici soluţii de continuitate mamelonare.


    Riscul infec iei cu hiv per tip de expunere n sua
    RISCUL INFEC (malnutritia)ŢIEI CU HIV PER TIP DE EXPUNERE ÎN SUA


    Receptivitatea la infectie
    Receptivitatea la infectie (malnutritia)

    • Generala

    • Rezistenta relativa la infectie a unor populatii defective in corecreptori de membrana CCR5 si CCR3 (intre 6% si 20% din populatiile din emisfera nordica)


    Factori secundari
    Factori secundari (malnutritia)

    • Factori economico-sociali

      • Liberalizarea sexuala/ Dependenta sexuala

      • Consumul de droguri

      • Populatii care insumeaza mai multi factori de risc

  • Factori naturali

    • Neincriminati- insectele hematofage nu s-au confirmat a fi implicate in transmitere.


  • World aids day 1 december 2012
    World AIDS Day (malnutritia)1 December 2012

    • More than 50% drop in new HIV infections across 25 countries as countries approach the 1000 day deadline to achieve global AIDS targets

    • Declining new HIV infections in childrenThe area where perhaps most progress is being made is in reducing new HIV infections in children. Half of the global reductions in new HIV infections in the last two years have been among newborn children.

    • Fewer AIDS-related deaths The report shows that antiretroviral therapy has emerged as a powerful force for saving lives. In the last 24 months the number of people accessing treatment has increased by 63% globally.

    • More investments The report shows that countries are increasing investments in the AIDS response despite a difficult economic climate. The global gap in resources needed annually by 2015 is now at 30%. In 2011, US$ 16.8 billion was available and the need for 2015 is between US$ 22-24 billion.


    Ten goals for 2015
    Ten goals for 2015 (malnutritia)

    • Sexual transmission of HIV reduced by half, including among young people, men who have sex with men and transmission in the context of sex work;

    • Vertical transmission of HIV eliminated and AIDS-related maternal deaths reduced by half;

    • All new HIV infections prevented among people who use drugs;

    • Universal access to antiretroviral therapy for people living with HIV who are eligible for treatment;

    • TB deaths among people living with HIV reduced by half;

    • All people living with HIV and households affected by HIV are addressed in all national social protection strategies and have access to essential care and support;

    • Countries with punitive laws and practices around HIV transmission, sex work, drug use or homosexuality that block effective responses reduced by half;

    • HIV-related restrictions on entry, stay and residence eliminated in half of the countries that have such restrictions;

    • HIV-specific needs of women and girls are addressed in at least half of all national HIV responses;

    • Zero tolerance for gender-based violence.


    Sanatatea mamei si copilului
    Sanatatea mamei si copilului (malnutritia)

    • Intervalul intre nasteri (prea frecvente, <2 ani)

    • Mamele prea tinere sau prea varstnice sunt responsabile de 1/3 din decesele copiilor (18-35 de ani)

    • Numar sarcini < 4

    • Decese asociate sarcinii si nasteri 500.000 anual

    • Planificare familiala.


    Graviditatea in siguranta
    Graviditatea in siguranta (malnutritia)

    • Controale medicale periodice

    • Nastere asistata

    • Factori de risc:

      • Inainte de sarcina

        • Interval sub 2 ani intre sarcini

        • Mama sub 18 ani sau peste 35 de ani

        • Mama cu copii subponderal anterior

        • Nasteri dificile/cezariana

        • Antecedente de disgravidie

        • Mama sub 145 cm si 38 kg


    Graviditatea in siguranta1
    Graviditatea in siguranta (malnutritia)

    • Factori de risc in cursul sarcinii

      • Castig ponderal sub 6 kg

      • Paloare

      • Tumefierea fetei si membrelor

    • Mari urgente

      • Sangerarea vaginala

      • Cefalee intensa

      • Varsaturi incoercibile

      • Febra inalta


    Graviditatea in siguranta2
    Graviditatea in siguranta (malnutritia)

    • Odihna si hrana corespunzatore

    • Castig ponderal de 10-12 kg

    • Nu: alcool, fumat, medicamente


    Cresterea sugarului si copilului
    Cresterea sugarului si copilului (malnutritia)

    • Alimentatia naturala

      • Min. 6 luni, chiar pana la 2 ani

    • Diversificare de la 6 luni

    • Cantarire lunara 6 luni 3 ani

    • Numar mese 5-6

    • Masa suplimentara in convalescenta

    • Dezvoltare fizica, mentala si emotionala


    Imunizare activă (malnutritia)= protecţie asigurată de răspunsul imun propriu al recipientului de vaccin care depinde de capacitatea acestuia de a dezvolta răspuns imun după expunere la un anumit antigen Scop: dezvoltarea răspunsului imun similar cu infecţia naturală dar fără a dezvolta manifestări clinice

    • Factoricare influenţează răspunsul imun

      • Tipul şi doza de antigen

      • Primovaccinare şi rapeluri

      • Intervalul dintre administrări

      • Calea de administrare

      • Prezenţa sau absenţa anticorpilor materni

      • Factori de gazdă.

  • Oportunitatea – momentul adecvat de realizare

    • Înainte de apariţia infecţiei naturale


  • Indica ii de vaccinare
    Indicaţii de vaccinare (malnutritia)

    • Calendarul naţional de vaccinări - cu particularităţi la copii şi adulţi infectaţi cu HIV

    • Vaccinări ocazionale

      • Protecţia unor categorii profesionale - vaccinare antihepatită B, RRU, varicelica, antigripala

      • Categorii de persoane cu comorbidităţi care implică risc de boală gravă sau exacerbarea bolii preexistente- vaccinare antipneumococică la cardiopulmonari, vaccinarea antigripală la copii astmatici

      • În regim de urgenţă: antitetanică, antirabică, antihepatită B, antimeningococică în colectivităţi de tineri

      • Calamităţi naturale: antihepatită A, antitifoidică.


    Contraindica ii i precau ii la vaccinare
    Contraindicaţii şi precauţii la vaccinare (malnutritia)

    Contraindicaţii generale

    • Reacţia anafilactică la vaccin sau componentele vaccinului contraindică altor doze din acelaşi vaccin

    • Boli cu evoluţie moderată sau severă, cu sau fără febră

      False contraindicaţii

    • Reacţii locale blânde sau moderate

    • Boli acute uşoare sau cu febră joasă

    • Tratament antibacterian

    • Convalescenţa după boală

    • Nou-născut înainte de termen (aceleaşi doze de vaccin)

    • Alergie la penicilină.


    Ordin 1318 19 10 2009 programul national de imunizari din 2009 si in prezent
    Ordin 1318/19.10.2009 Programul National de Imunizari din 2009 si in prezent

    • Primele 24 ore - HEP B – In maternitate

    • 2-7 zile  - BCG

    • 2 luni – DTaP-VPI, Hib, HEP B – Simultan

    • 4 luni  - DTaP, Hib– VPI – Simultan

    • 6 luni – DTaP – VPI, Hib, HEP B – Simultan

    • 12 luni - DTaP – VPI, RRO – Simultan

    • 4 ani - DTaP - simultan

    • 7 ani (clasa I) RRO – Campanie scolara

    • 9 ani (clasa III-a)  - VPI - Campanie scolara

    • 14 ani (clasa VIII-a) – dT - Campanie scolara


    Recommended immunization schedule for persons aged 0 6 years united states 2012
    Recommended 2009 si in prezentimmunization schedule for persons aged 0-6 years - United States, 2012


    Schema de imunizare germania din 2009
    Schema de imunizare Germania, din 2009 2009 si in prezent

    • http://www.who.int/immunization_monitoring/en/globalsummary/ScheduleResult.cfm


    Principii de management in APSS 2009 si in prezent

    • Studiul starii de sanatate

    • Stabilirea prioritatilor

    • Precizarea schimbarilor

  • Planificarea APSS

    • Analiza situatiei

    • Identificarea prioritatilor

    • Stabilirea obiective

    • Limitele previzibile ale interventiei

  • Implementarea activitatilor

    • Executarea activitatilor conform programarii

    • Desfasurarea personalului in teren

    • Resurse alocate

    • Prelucrarea informatiilor

  • Evaluarea activitatilor

    • Masurarea rezultatelor observate

    • Compararea cu obictivele estimate

    • Analiza cauzelor de insucces


  • ad