Asistenta primara a starii de sanatate
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 94

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE PowerPoint PPT Presentation


  • 67 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE. PRIMARY HEALTH CARE. DETERMINANTII SANATATII. Dezvoltare socio-economica. Educatie Agricultura Apa/Sanitatia Locuinta. Asistenta de sanatate Resurse Organizatii si management Accesibilitate/ adresabilitate Calitate. Locul de munca Mediul

Download Presentation

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Asistenta primara a starii de sanatate

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE

PRIMARY HEALTH CARE


Determinantii sanatatii

DETERMINANTII SANATATII

Dezvoltare socio-economica

Educatie

Agricultura

Apa/Sanitatia

Locuinta

Asistenta de sanatate

  • Resurse

  • Organizatii si management

  • Accesibilitate/

    adresabilitate

  • Calitate

Locul de munca

Mediul

Sansa de angajare

Sanatatea

Starea de bine

Varsta

Gen

Factorigenetici

Stil de viata

Social Organizational Conditii de viata

Marimea familiei

(Tarimo and Webster, 1994)


Asistenta primara a starii de sanatate

STRUCTURA ASISTENŢEI MEDICALE

3 = ASISTENŢA TERŢIARĂ

2 = ASISTENŢA SECUNDARĂ

1 = ASISTENŢA PRIMARĂ

= ASISTENŢA SPECIALIZATĂ


Asistenta primara a starii de sanatate

  • Asistenta medicala primara

    • Primul nivel de asistenta medicala profilactica si curativa

    • Asigurat de medicii de familie

    • Deserveste cea mai mare parte a populatiei

    • Adresabilitatea cea mai adecvata si directa

  • Asistenţa medicală secundară= asistenţă medicală acordată de medicii specialişti în spital unui pacient care a primit asistenţă medicală primară de la medicul de familie (care a diagnosticat şi tratat pacientul) şi care a considerat cazul ca fiind de competenţa specialistului.


Asistenta primara a starii de sanatate

  • Asistenţa medicală terţiară= serviciile asigurate de spitale specializate, cu personal înalt specializat plus facilităţi de diagnostic şi tratament pe care nu le au spitalele de nivel secundar, pentru afecţiuni care nu sunt accesibile ca diagnostic / tratament în centrele de asistenţăsecundară.


Cresterea populatiei globului este asigurata mai ales de tarile in curs de dezvoltare

Cresterea populatiei globului este asigurata mai ales de tarile in curs de dezvoltare

Populatia globului (in miliarde): 1950-2050

Sursa: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision.


Tarile dezvoltate au mai putina populatie tanara dar un mare contingent de varstnici

Tarile dezvoltate au mai putina populatie tanara dar un mare contingent de varstnici

Population by Age and Sex, More Developed Countries: 2010

Source: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision.


Tarile in curs de dezvoltare multa populatie tanara si putini varstnici

Tarile in curs de dezvoltare – multa populatie tanara si putini varstnici

Populatia pe varste si sexe, Less Developed Countries: 2010

Sursa: United Nations Population Division, World Population Prospects: The 2010 Revision.


Demografia romaniei

Demografia Romaniei

  • Recensamant 2011- 19 042 936 locuitori (1992 – 22.8milioane locuitori)

www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS2.pdf


Structura demografica

Structura demografica

Speranta de viata UE/Romania

  • EU (2011) 75.9 (F/M: 79,9/72)

  • Romania (2011) 73.83 (F/M 77,6/70,1)

  • Rata de fertilitate EU vs. Romania - 1.56/1.3

  • Rata natalitatii EU vs. Romania – 10.5 / 9.9/1,000

2011 - Romania

  • Varsta medie – 39,5 ani

  • Populatie sub 15 ani -15%

  • Populatie peste 60 de ani– 20%

  • Populatie peste 60 de ani in 2050 - 40%

http://www.revistadestatistica.ro/Revista/2012/sumar%2005_2012.pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-12-001-03/EN/KS-HA-12-001-03-EN.PDF


Rate de mortalitate 2006

Rate de mortalitate - 2006

Source: UNICEF, State of the World’s Children, 2006 (2004 data)


Asistenta primara a starii de sanatate

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.


Probleme privind sanatatea globala decese imbolnaviri 2011 who

Probleme privind sanatatea globala decese & imbolnaviri 2011 - WHO

  • 6.9 million children under age five died in 2011,

  • nearly 800 every hour


Prin ce boli mor copiii

Prin ce boli mor copiii?

  • Boli diareice

  • Pneumonie

  • Perinatal (la nastere, greutate mica la nastere, sifilis)

  • Malaria

  • AIDS (25% in Africa sub-Sahariana)

    Malnutritia asociata cu >50% din decese

    Apa murdara asociata cu ~ 10% decese

    Aceleasi cauze ca si acum 150 de ani


Asistenta primara a starii de sanatate

Perinatal (22%)

Pneumonia (20%)

Alte cauze (29%)

Malnutritia

ca factor precedent (60%)

Malaria (8%)

HIV / AIDS (4%)

Rujeola (5%)

Diaree (12%)

Cauze principale de deces sub varsta de 5 ani

Rolul malnutritiei- 2001

World Health Organization data 2001 (from Global Health Council http://www.globalhealth.org)


The world malaria report 2011 summarizes data received from 106 malaria endemic

The World Malaria Report 2011 summarizes data received from 106 malaria-endemic

  • There were 216 million cases of malaria in 2010; 81% of these were in the WHO African

  • An estimated 3.3 billion people were at risk of malaria in 2010.

  • An estimated 655 000 persons died of malaria in 2010. 86% of the victims were children

  • Under 5 years of age, and 91% of malaria deaths occurred in the WHO African Region.

  • Nigeria, the Democratic Republic of Congo, Burkina Faso, Mozambique, Cote d'Ivoire and Mali - account for 60%, or 390,000, of malaria deaths.


Determinantii sanatatii globale

Determinantii sanatatii globale

Primordiali

Intermediari

Proximali

Boli

Interesele celor bogati Statul femeii

Detinerea pamantului

Datoria externa

Guverne “slabe”

Militarism

Saracia

Inegalitatea

Accesul la educatie

Conditii de munca

Inegalitati legate de sex

Drept civil

Diarea

Pneumonia

Conditii perinatale

HIV

Accidente

Malaria

Rujeola

Malnutritia

Apa

Sanitatia

Locuinte

Servicii de sanatate

Comportament

Familia

Individual

National - global

Comunitar-national


Care sunt principalii factori asociati cu mortalitatea crescuta

Care sunt principalii factori asociati cu mortalitatea crescuta ?

  • Educatia

  • Nutritia

  • Venitul familiei

  • Apa, sanitatia

  • Asistenta medicala

  • Inegalitatea

    ************

    Elementele comune:

    saracia si inegalitatea


Cat de importanta este educatia

Cat de importanta este educatia?

  • Mai importanta decat venitul familiei si accesul la servicii de sanatate combinat,

  • Contribuie la majoritatea deceselor din zone rural/urbane,

  • Educatia materna este mai importanta decat cea paterna

  • Educatia materna este mai importanta decat efectul legat de reducerea alaptatului si intarcarea precoce.


Asistenta primara a starii de sanatate

Efectul educatiei este independent de cel al saraciei


Copii mamelor educate sunt mai sanatosi

Copii mamelor educate sunt mai sanatosi


Asistenta primara a starii de sanatate

Rata incheierii ciclului primar educational 1995-2001


Egalitatea intre genuri rolul mamei in supravietuirea copiilor

Egalitatea intre genuriRolul mamei in supravietuirea copiilor

  • Femeile sunt cheia sanatatii copiilor lor

  • Sanatatea reproducerii se rasfrange in sanatatea copiilor

  • Educatia femeilor este cel mai important factor pentru sanatate in tarile in curs de dezvoltare

  • Egalitatea intre sexe semnifica conditii de viata mai bune si modificarea statusului femeii in societate.


Asistenta primara a starii de sanatate

Malnutritia joaca un rol urias in mortalitatea infantila


Asistenta primara a starii de sanatate

(Stunting -Height for age)

Africa si Asia de Sud


Distributia dupa venitul familiei de 2 zi

Distributia dupa venitul familiei de < $2/zi


Mortalitatea infantila si venitul pe membru de familie

Mortalitatea infantila si venitul pe membru de familie


Asistenta primara a starii de sanatate

Familiile sarace au cele mai mari rate de mortalitate a copiilor sub 5 ani


Asistenta primara a starii de sanatate

http://www.childinfo.org/eddb/water/printmap.htm


Bbc news sept 28 2006

BBC News, Sept 28 2006

“Dirty water” omoara 1,5 mil. copii anual


Asistenta primara a starii de sanatate

Asistenta medicala?

“Cel mai bun exemplu:” TBC, imunizari


Asistenta primara a starii de sanatate

Declinul tuberculozei

Impact relativ redus al asistentei medicale

Declinul difteriei

Health interventions and mortality in England & Wales, 1850-1950

Declinul rujeolei

Thomas McKeown

The role of Medicine: Dream, Mirage, or Nemesis. 1980


Asistenta medicala face totusi diferenta

Asistenta medicala face totusi diferenta


Asistenta primara a starii de sanatate

The treatment gap…..


Cum se poate imbunatati supravietuirea copiilor

Cum se poate imbunatati supravietuirea copiilor ?

  • Reducerea saraciei (cresterea venitului pe familie)

  • Educatia (mai ales fetele)

  • Imbunatatirea nutritiei, calitatii apei, sanitatiei si habitatului

  • Egalitate intre genuri

  • Cresterea accesibilitatii la asistenta medicala

  • Prevenirea bolilor frecvente si tratament asigurat

  • Tratament SIDA/tuberculoza/malarie.


Momente de succes

Momente de succes

  • Health for All 2000 (1975)

  • Primary Health Care (Alma Ata-1978)

  • Millennium Development Goals 2000


Definitia apss

Definitia APSS

  • Asistenta fundamentala a starii de sanatate bazata pe metode practice, fundamentate stiintific si acceptabile social, realizabila printr-o tehnologie universal accesibila, cu participarea tuturor la un pret de cost pe care societatea si-l poate permite, in spiritul autodeterminarii si al autogospodaririi.


Declaratia de la alma ata 1978

Declaratia de la Alma-Ata (1978)

  • Sanatatea este un drept fundamental al omului & necesita actiuni intersectoriale

  • Existenta unor diferente uriase in starea de sanatate intre tarile lumii si in aceeasi tara

  • Imbunatatirea starii de sanatate si pacea necesita dezvoltare economica si sociala bazat pe noua ordine economica internationala

  • Sanatatea ca drept fundamental si obligatie la nivel individual si colectiv

  • Guvernele au responsabilitatea de a asigura sanatatea prin masuri sociale si sanitare pentru sustinerea acesteia

  • APSS este accesibila, acceptabila, fundamentata stiintific la un pret pe care comunitatea si tarile si-l permit cu participarea acestora

  • Guvernele trebuie sa formuleze politici de sustinere a APSS ca parte a sistemului national global

  • Cooperare internationala in interesul tuturor

  • Nivel acceptabil al sanatatii pentru toti locuitorii planetei

  • Redirectionarea resurselor de la costuri militare la cele sociale (inclusiv sanatatea )

Sursa: WHO, 1978


Componentele esentiale ale apss

“Componentele esentiale ale APSS”

  • Educatia pentru sanatate

  • Sanatatea mediului, in special apa si alimentele

  • Programe de asistenta mama-copil

  • Planificare familiala

  • Asigurarea imunizarilor active

  • Profilaxia bolilor endemice

  • Asigurarea tratamentului bolilor frecvente

  • Aprovizionarea cu medicamentele de baza

  • Incurajarea medicinei traditionale

Sursa: Alma-Ata Conference documents.


Principiile apss

Principiile APSS

Adecvata

Accesibilitate

Intersectorial / Interdisciplinar

Sanatate populationala

Continuitatea asistentei

Participarea comunitatii

Eficienta

Accesibila & sustenabila


Conferinta de la riga 1988 de la alma ata pana in anul 2000

Conferinta de la Riga 1988“De la Alma Ata pana in anul 2000”

  • Sanatate pentru toti pana in anul 2000

  • Intarirea actiunilor sociale si politice pentru asigurarea sanatatii tuturor

  • Cresterea responsabilizarii populatiei pentru propria sanatate

  • Colaborare intersectoriala mai buna

  • Pregatirea sustinuta material si moral a personalului medical si sanitar

  • Consolidarea sistemelor teritoriale de asistenta a sanatatii

  • Folosirea stiintei si tehnologiei pentru rezolvarea problemelor critice de sanatate populationala

  • Depasirea problemelor nerezolvate: mortalitatea infantila, pediatrica, materna.


Millennium development goals natiunile unite 2000

Millennium Development GoalsNatiunile Unite 2000

  • Eradicarea saraciei extreme si a foametei

  • Educatie universala de nivel primar

  • Promovarea egalitatii intre sexe si promovarea femeii in societate

  • Reducerea mortalitatii infantile

  • Imbunatatirea sanatatii maternale

  • Combaterea HIV/AIDS, malaria, boli diareice si respiratorii

  • Sustinerea sanatatii mediului

  • Parteneriat intre statele lumii


Apss noi componente in secolul 21

APSS: Noi componente in secolul 21

  • Programe largite de imunizare

  • Sanatatea reproducerii

  • Asigurarea cu tehnologii esentiale pentru sanatate

  • Promovarea sanatatii

  • Profilaxia si controlul bolilor netransmisibile

  • Siguranta alimentelor si provizii de anumite alimente


Tendinte ce vor influenta sanatatea in secolul 21

Tendinte ce vor influenta sanatatea in secolul 21

  • Saracia absoluta sau relativa raspandita

  • Schimbari demografice: imbatranirea si cresterea oraselor

  • Schimbari epidemiologice : incidenta mare a bolilor infectioase, incidenta in crestere a celor netransmisibile, violenta

  • Pericole din mediu

  • Noi tehnologii: informatia si telemedicina

  • Achizitii in biotehnologie

  • Globalizarea


Obezitatea in crestere in tarile dezvoltate dar si in cele in curs de dezvoltare

Obezitatea in crestere in tarile dezvoltate dar si in cele in curs de dezvoltare

Percent of Adults Who Are Obese, Selected Countries: 2005

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.


Populatia de varstnici in tarile dezvoltate

Populatia de varstnici in tarile dezvoltate

Population Age 65 and Older, by Country

Source: Carl Haub, 2007 World Population Data Sheet.


Reforma apss

Reforma APSS

Asistenta medicalaAPSS

 Tratament  promovarea sanatatii

 Boala  Sanatatea

 Vindecare Profilaxie, ingrijiri, vindecare

 Anumite probleme  Asistenta completa

 Asistenta episodica Asistenta continua

 Medici  Echipe

 Sectorul medical  Colaborareintersectoriala

 Dominanta profesionala  Participarea comunitatii

 Pasiv  Responsabilitate comuna

Barbara Starfield, Johns Hopkins University


Asistenta primara a starii de sanatate

APSS

  • Declaratia de la Alma-Ata promoveazatreinotiunicheie:

    • Tehnologieadecvata

      • Tehnologia in sanatate a iesit de sub “controlul social” (Mahler)

    • Opozitie la elitismul medical

      • Supraspecializare, de “varf-inferior”, focalizarepe urban

    • Sanatateacamijloc de dezvoltareeconomica

      Efortmultisectorial

      • Sanatateaprivita nu numaicaefect al dezvoltariisociale ci este o premizaimportanta


Asistenta primara a starii de sanatate

Sistemul de APSS– legaturi intre nivelurile primar, secundar si tertiar


Asistenta primara a starii de sanatate

Alocarea resurselor catre populatie –cei multi cu putin


Sector privat medical pakistan

Sector privat medical- Pakistan


Spital privat

Spital privat


Servicii de santate modest echipate si intretinute

Servicii de santate modest echipate si intretinute


Reducerea saraciei unele progrese dar nu in africa

Reducerea saraciei – unele progrese dar nu in Africa


Educatie de nivel primar dar nu in africa

Educatie de nivel primar dar nu in Africa


Diarei acute infectioase

Diarei acute infectioase

  • 2,2 milioanecopiimor cu diareesiboliasociate

  • 80% mor in primii 2 ani de viata

  • 42.000 pesaptamana

  • 6.000 pezi,

  • 4 in fiecareminut,

  • 1 la 14 secunde.


Diarei acute infectioase1

Diarei acute infectioase

  • Gama larga de microorganisme

  • Igiena precara

  • Lipsa apei potabile

  • Decesul copilului survine prin deshidratare

  • Rehidratarea este cea mai importanta masura: lapte de mama, fiertura de cereale, supe, zeama de orez, saruri de rehidratre orala, apa fiarta si racita

  • Prevenirea deshidratarii dupa fiecare emisie de scaun cu ½- 1 ceasca de SRO

  • Se continua rehidratarea pana la normalizarea scaunului

  • Continuarea alimentatiei cu 5-6 mese pe zi.


Asistenta primara a starii de sanatate

Diareea grava:

  • Semne de gravitate:

    • deshidratare importanta: sete vie, ochi infundati in orbite, mucoase uscate, piele fara elasticitate

    • febra,

    • lipsa apetitului, varsaturi

      Mai multe scaune apoase in 1-2 ore

      Asistenta medicala de urgenta


Asistenta primara a starii de sanatate

  • Convalescenta vizeaza refacerea prompta fara consecinte (malnutritia)

  • Masa suplimentara timp de cel putin o saptamana pana la revenirea la greutatea anterioara

  • Alimentatia naturala

  • Profilaxia:

    • igiena personala, a alimentatiei, a depozitarii si manipularii alimentelor, igiena defecatiei, apa potabila

    • vaccinarea antirujeolica.


Infectii acute respiratorii

Infectii acute respiratorii

  • Imbolnaviri respiratorii cu potential de gravitate (pneumonii)

  • 2-3 milioane de decese anual

  • Tuberculoza pulmonara.


Asistenta primara a starii de sanatate

  • Guturaiul nu necesita tratament

  • Semne de gravitate a unei infectii respiratorii

    • Respiratii frecvente

    • Tiraj – depresarea anormala atesuturilor moi in inspir la nivelul toracelui

    • Febra

  • Profilaxie:

    • Alimentatia naturala/hidratare si alimentare

    • Vitamina A

    • Evitarea supraaglomeratiei

    • Mediu cald

      Vaccinari pentru: tusea convulsiva, tuberculoza, rujeola, infectiile cu H. influenzae.


  • Asistenta primara a starii de sanatate

    Definiţii

     Infecţia cu virusurile imunodeficienţei umane

    (HIV=human immunodeficiency virus)

    este caracterizată printr-o evoluţie de lungă durată în care se produce degradarea progresivă a imunităţii, în special celulară.

    Sindromul de imunodeficienţă dobândită

    = SIDA (syndrome de l'immunodeficience aquise) sau

    = AIDS (aquired immune deficiency syndrome)

     reprezintă stadiul final al infecţiei HIV caracterizat prin imunodepresie accentuată şi/sau manifestările clinice ale acesteia:

    - infecţiile oportuniste,

    - neoplazii,

    - conditii HIV induse (casexia, encefalopatia HIV)


    Defini ia cazului de sida aids

    DEFINIŢIA CAZULUI DE SIDA (AIDS)

    1. DEFINIŢIA CLINICĂ - BANGUI 1985

    • SEMNE MAJORE

      • SCĂDERE ÎN GREUTATE>10% DIN GREUTATEA CORPORALĂ

      • DIAREE CRONICĂ> 1 LUNĂ

      • FEBRĂ PRELUNGITĂ> 1 LUNĂ

  • SEMNE MINORE

    • TUSE PERSISTENTĂ > 1 LUNĂ

    • LIMFADENOPATIE GENERALIZATĂ PERSISTENTĂ

    • DERMATITĂ PRIRIGINOASĂ GENERALIZATĂ

    • HERPES ZOSTER RECURENT

    • HERPES SIMPLEX DISEMINAT

    • CANDIDOZĂ OROFARINGIANĂ

      2. DEFINIŢIA CDC 1987 - 26 CONDIŢII CLINICE ŞI CRITERII SEROLOGICE

      3. DEFINIŢIA ACTUALĂ (APLICATĂ DIN 1993) - 29 CONDIŢII CLINICE (CELE DIN1987 + TUBERCULOZA PULMONARĂ, PNEUMONIA RECURENTĂ ŞI CANCERUL DE COL UTERIN INVAZIV) ŞI CRITERII SEROLOGICE, VIRUSOLOGICE (NUMĂR COPII VIRIONALE/ML) ŞI IMUNOLOGICE (CD4<200/mm3)


  • Asistenta primara a starii de sanatate

    Epidemiologia infectiei cu HIV

    Izvor de infecţie = exclusiv uman

     bolnavii cu infecţie HIV în orice stadiu al infectiei.

     contagiozitatea unui infectat HIV

     direct proporţională cu incarcatura virală HIV

    =numărul de virusuri / mm3 plasmă


    Riscuri de transmitere ale infec iei cu hiv

    RISCURI DE TRANSMITERE ALE INFECŢIEI CU HIV

    1. Transmiterea sexuală

    • cea mai frecventă modalitate de achiziţie a infecţei la adulţi, rata transmiterii sexuale este redusă <1% (0,3%)

    • Riscul cel mai înalt: contacte neprotejate receptive anale şi vaginale

    • Riscul cel mai redus: contacte protejate cu condom

    • Protecţie mai sigură “safer sex”

      • contacte protejate cu partener seronegativ

      • monogamia mutuală

    • Protecţie absolută: Abstinenţa


    Riscuri de transmitere ale infec iei cu hiv1

    RISCURI DE TRANSMITERE ALE INFECŢIEI CU HIV

    2. Transmiterea prin sânge

    • droguri administrate iv.

      • cel mai înalt risc: partajare de ace

      • mai puţin riscant: ace şi seringi dezinfectate şi spălate ulterior partajate

    • primitorii de produse de sânge inainte de 1990

    • riscul este de ~100% după o unitate de sânge infectantă

    • ţesuturi şi organe- testarea donatorilor potenţiali şi evaluarea lor prin prisma factorilor de risc


    Asistenta primara a starii de sanatate

    3. Transmiterea perinatală:

    • risc global de 12-30% poate ajunge la 45% daca sugarul este alimentat natural

    • Intrauterină- 6%

    • Intrapartum şi postpartum precoce- 18%

    • Postpartum tardiv (alimentaţia naturală)- 4-5%.

      Rata de transmitere cea mai mare este realizată intrapartum în condiţiile unei naşteri fiziologice, prin contactul fătului cu sângele şi secreţiile genitale materne contaminate.

       Postpartum, transmiterea HIV se realizează cel mai frecvent prin alăptare, prin contactul nou-născutului cu mici soluţii de continuitate mamelonare.


    Riscul infec iei cu hiv per tip de expunere n sua

    RISCUL INFECŢIEI CU HIV PER TIP DE EXPUNERE ÎN SUA


    Receptivitatea la infectie

    Receptivitatea la infectie

    • Generala

    • Rezistenta relativa la infectie a unor populatii defective in corecreptori de membrana CCR5 si CCR3 (intre 6% si 20% din populatiile din emisfera nordica)


    Factori secundari

    Factori secundari

    • Factori economico-sociali

      • Liberalizarea sexuala/ Dependenta sexuala

      • Consumul de droguri

      • Populatii care insumeaza mai multi factori de risc

  • Factori naturali

    • Neincriminati- insectele hematofage nu s-au confirmat a fi implicate in transmitere.


  • World aids day 1 december 2012

    World AIDS Day 1 December 2012

    • More than 50% drop in new HIV infections across 25 countries as countries approach the 1000 day deadline to achieve global AIDS targets

    • Declining new HIV infections in childrenThe area where perhaps most progress is being made is in reducing new HIV infections in children. Half of the global reductions in new HIV infections in the last two years have been among newborn children.

    • Fewer AIDS-related deaths The report shows that antiretroviral therapy has emerged as a powerful force for saving lives. In the last 24 months the number of people accessing treatment has increased by 63% globally.

    • More investments The report shows that countries are increasing investments in the AIDS response despite a difficult economic climate. The global gap in resources needed annually by 2015 is now at 30%. In 2011, US$ 16.8 billion was available and the need for 2015 is between US$ 22-24 billion.


    Ten goals for 2015

    Ten goals for 2015

    • Sexual transmission of HIV reduced by half, including among young people, men who have sex with men and transmission in the context of sex work;

    • Vertical transmission of HIV eliminated and AIDS-related maternal deaths reduced by half;

    • All new HIV infections prevented among people who use drugs;

    • Universal access to antiretroviral therapy for people living with HIV who are eligible for treatment;

    • TB deaths among people living with HIV reduced by half;

    • All people living with HIV and households affected by HIV are addressed in all national social protection strategies and have access to essential care and support;

    • Countries with punitive laws and practices around HIV transmission, sex work, drug use or homosexuality that block effective responses reduced by half;

    • HIV-related restrictions on entry, stay and residence eliminated in half of the countries that have such restrictions;

    • HIV-specific needs of women and girls are addressed in at least half of all national HIV responses;

    • Zero tolerance for gender-based violence.


    Sanatatea mamei si copilului

    Sanatatea mamei si copilului

    • Intervalul intre nasteri (prea frecvente, <2 ani)

    • Mamele prea tinere sau prea varstnice sunt responsabile de 1/3 din decesele copiilor (18-35 de ani)

    • Numar sarcini < 4

    • Decese asociate sarcinii si nasteri 500.000 anual

    • Planificare familiala.


    Graviditatea in siguranta

    Graviditatea in siguranta

    • Controale medicale periodice

    • Nastere asistata

    • Factori de risc:

      • Inainte de sarcina

        • Interval sub 2 ani intre sarcini

        • Mama sub 18 ani sau peste 35 de ani

        • Mama cu copii subponderal anterior

        • Nasteri dificile/cezariana

        • Antecedente de disgravidie

        • Mama sub 145 cm si 38 kg


    Graviditatea in siguranta1

    Graviditatea in siguranta

    • Factori de risc in cursul sarcinii

      • Castig ponderal sub 6 kg

      • Paloare

      • Tumefierea fetei si membrelor

    • Mari urgente

      • Sangerarea vaginala

      • Cefalee intensa

      • Varsaturi incoercibile

      • Febra inalta


    Graviditatea in siguranta2

    Graviditatea in siguranta

    • Odihna si hrana corespunzatore

    • Castig ponderal de 10-12 kg

    • Nu: alcool, fumat, medicamente


    Cresterea sugarului si copilului

    Cresterea sugarului si copilului

    • Alimentatia naturala

      • Min. 6 luni, chiar pana la 2 ani

    • Diversificare de la 6 luni

    • Cantarire lunara 6 luni 3 ani

    • Numar mese 5-6

    • Masa suplimentara in convalescenta

    • Dezvoltare fizica, mentala si emotionala


    Asistenta primara a starii de sanatate

    Imunizare activă= protecţie asigurată de răspunsul imun propriu al recipientului de vaccin care depinde de capacitatea acestuia de a dezvolta răspuns imun după expunere la un anumit antigen Scop: dezvoltarea răspunsului imun similar cu infecţia naturală dar fără a dezvolta manifestări clinice

    • Factoricare influenţează răspunsul imun

      • Tipul şi doza de antigen

      • Primovaccinare şi rapeluri

      • Intervalul dintre administrări

      • Calea de administrare

      • Prezenţa sau absenţa anticorpilor materni

      • Factori de gazdă.

  • Oportunitatea – momentul adecvat de realizare

    • Înainte de apariţia infecţiei naturale


  • Indica ii de vaccinare

    Indicaţii de vaccinare

    • Calendarul naţional de vaccinări - cu particularităţi la copii şi adulţi infectaţi cu HIV

    • Vaccinări ocazionale

      • Protecţia unor categorii profesionale - vaccinare antihepatită B, RRU, varicelica, antigripala

      • Categorii de persoane cu comorbidităţi care implică risc de boală gravă sau exacerbarea bolii preexistente- vaccinare antipneumococică la cardiopulmonari, vaccinarea antigripală la copii astmatici

      • În regim de urgenţă: antitetanică, antirabică, antihepatită B, antimeningococică în colectivităţi de tineri

      • Calamităţi naturale: antihepatită A, antitifoidică.


    Contraindica ii i precau ii la vaccinare

    Contraindicaţii şi precauţii la vaccinare

    Contraindicaţii generale

    • Reacţia anafilactică la vaccin sau componentele vaccinului contraindică altor doze din acelaşi vaccin

    • Boli cu evoluţie moderată sau severă, cu sau fără febră

      False contraindicaţii

    • Reacţii locale blânde sau moderate

    • Boli acute uşoare sau cu febră joasă

    • Tratament antibacterian

    • Convalescenţa după boală

    • Nou-născut înainte de termen (aceleaşi doze de vaccin)

    • Alergie la penicilină.


    Ordin 1318 19 10 2009 programul national de imunizari din 2009 si in prezent

    Ordin 1318/19.10.2009 Programul National de Imunizari din 2009 si in prezent

    • Primele 24 ore - HEP B – In maternitate

    • 2-7 zile  - BCG

    • 2 luni – DTaP-VPI, Hib, HEP B – Simultan

    • 4 luni  - DTaP, Hib– VPI – Simultan

    • 6 luni – DTaP – VPI, Hib, HEP B – Simultan

    • 12 luni - DTaP – VPI, RRO – Simultan

    • 4 ani - DTaP - simultan

    • 7 ani (clasa I) RRO – Campanie scolara

    • 9 ani (clasa III-a)  - VPI - Campanie scolara

    • 14 ani (clasa VIII-a) – dT - Campanie scolara


    Recommended immunization schedule for persons aged 0 6 years united states 2012

    Recommended immunization schedule for persons aged 0-6 years - United States, 2012


    Schema de imunizare germania din 2009

    Schema de imunizare Germania, din 2009

    • http://www.who.int/immunization_monitoring/en/globalsummary/ScheduleResult.cfm


    Asistenta primara a starii de sanatate

    Principii de management in APSS

    • Studiul starii de sanatate

    • Stabilirea prioritatilor

    • Precizarea schimbarilor

  • Planificarea APSS

    • Analiza situatiei

    • Identificarea prioritatilor

    • Stabilirea obiective

    • Limitele previzibile ale interventiei

  • Implementarea activitatilor

    • Executarea activitatilor conform programarii

    • Desfasurarea personalului in teren

    • Resurse alocate

    • Prelucrarea informatiilor

  • Evaluarea activitatilor

    • Masurarea rezultatelor observate

    • Compararea cu obictivele estimate

    • Analiza cauzelor de insucces


  • Login