1 / 59

Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare

Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare. Traian Mihaescu. Stiaţi că.

meda
Download Presentation

Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare Traian Mihaescu

  2. Stiaţi că.... În 2002 în Statele Unite ale Americii existau circa 10.000 de procese pe rol legate de soluţionarea problemelor de sănătate şi de disconfortul creat de prezenţa şi amplificarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit (1). În acelaşi an firmele de asigurări au plătit despăgubiri în valoare de peste 2 miliarde de dolari ca urmare a revendicărilor contractuale legate de poluarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit şi ca urmare a problemelor de sănătate sau disconfort reclamate de ocupanţii spaţiilor respective (1, 2). Cercetătorii ruşi de la Institutul pentru problemele Medico-Biologice şi cei de la Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică (CSRI) au descoperit recent că aliajele de aluminiu din construcţia cabinelor presurizate ale avioanelor şi navetelor spaţiale cu pilotaj uman prezintă un grad mai mare de deteriorare, datorat dezvoltării fungice în substraturi, decât a celor dotate cu pilot automat (3). Aliajele de aluminiu sunt materialele cele mai rezistente la coroziune, biocoroziune şi degradare electrochimică chiar în condiţiile unui microclimat foarte ostil. Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii 1980-1992. Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, 30 000 de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

  3. Stiaţi că.... În 2002 în Statele Unite ale Americii existau circa 10.000 de procese pe rol legate de soluţionarea problemelor de sănătate şi de disconfortul creat de prezenţa şi amplificarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit (1). În acelaşi an firmele de asigurări au plătit despăgubiri în valoare de peste 2 miliarde de dolari ca urmare a revendicărilor contractuale legate de poluarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit şi ca urmare a problemelor de sănătate sau disconfort reclamate de ocupanţii spaţiilor respective (1, 2). Cercetătorii ruşi de la Institutul pentru problemele Medico-Biologice şi cei de la Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică (CSRI) au descoperit recent că aliajele de aluminiu din construcţia cabinelor presurizate ale avioanelor şi navetelor spaţiale cu pilotaj uman prezintă un grad mai mare de deteriorare, datorat dezvoltării fungice în substraturi, decât a celor dotate cu pilot automat (3). Aliajele de aluminiu sunt materialele cele mai rezistente la coroziune, biocoroziune şi degradare electrochimică chiar în condiţiile unui microclimat foarte ostil. Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii 1980-1992. Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, 30 000 de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

  4. Stiaţi că.... Cercetătorii ruşi de la Institutul pentru problemele Medico-Biologice şi cei de la Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică (CSRI) au descoperit recent că aliajele de aluminiu din construcţia cabinelor presurizate ale avioanelor şi navetelor spaţiale cu pilotaj uman prezintă un grad mai mare de deteriorare, datorat dezvoltării fungice în substraturi, decât a celor dotate cu pilot automat (3). Aliajele de aluminiu sunt materialele cele mai rezistente la coroziune, biocoroziune şi degradare electrochimică chiar în condiţiile unui microclimat foarte ostil. Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii 1980-1992. Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, 30 000 de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

  5. Stiaţi că.... Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii 1980-1992. Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, 30 000 de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

  6. Stiaţi că.... …..infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii 1980-1992. Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, 30 000 de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

  7. Respiration. 2007;74(1):88-104. Epub 2006 Jul 20. • Endobronchial fungal disease: an under-recognized entity. • Karnak D, Avery RK, Gildea TR, Sahoo D, Mehta AC

  8. Karnak D et al. Respiration. 2007;74(1):88-104 • “Bronchoscopic findings in EBFI vary from mild mucosal inflammation to central airway obstruction. We searched English literature related to the topic and found 228 total cases of EBFI: Aspergillus species (121), Coccidioides immitis (38), Zygomycetes (31), Candida species (14) Cryptococcus neoformans (13), and Histoplasma capsulatum (11).”

  9. The Annals of Thoracic SurgeryVolume 78, Issue 1, July 2004, Pages 277-281 • Endobronchial histoplasmosis: a masquerade of primary endobronchial neoplasia—a clinical study of four cases

  10. Endobronchial histoplasmosis may mimic primary bronchogenic carcinoma, presenting as a fixed obstructing endobronchial lesion associated with hemoptysis; the latter potentially necessitating surgical intervention. • Endobronchial histoplasmosis should be considered in the differential diagnosis of obstructing endobronchial lesions associated with hemoptysis, especially when prior and(or) concurrent biopsies fail to disclose malignancy.

  11. Infectie cu Aspergillus spp grefata pe cicatrice bont bronsic – arhiva “Spt. Clinic Pneumologie Iasi”

  12. Aspegiloza pulmonară specii omniprezente ce cresc în vegetaţia aflată în descompunere, în sol şi apă fără nici o predilecţie geografică cei mai comuni colonizatori ai căilor aeriene la gazdele imunocompromise şi principala cauză a micozei invazive

  13. Aspegiloza pulmonară Aspegiloza pulmonară izolaţi de la 57% dintre pacienţii cu fibroză chistică La pacienţii recipienti ai transplantului de plămân, incidenţa infecţiei variază de la 3 la 22%, iar incidenţa traheobronşitei izolate este de peste 5%. Aspegiloza pulmonară invazivă constituie aproape 90% dintre toate prezentările clinice datorate acestui agent. Aproximativ 7 -20% dintre invaziile pulmonare asociază simultan manifestări datorate implicării traheobronşice

  14. Prezentare caz bărbat de 54 de ani tuse cronică şi hemoptizie recidivantă de aproximativ şase luni antecedentele personale silico-tuberculoza diagnosticată şi tratată în urmă cu aproximativ nouă ani

  15. radiografia toracică postero anterioară şi de profil a ridicat suspiciunea prezenţei unui aspergilom intracavitar; examinarea sputei expectorate spontan nu a relevat prezenţa unor elemente fungice aspirat bronşic –examinat rapid prin fluoromarcare (Congo red), relevându-se prezenţa hifelor de Aspergillus flavus,confirmată ulterior prin culturi pe medii special

  16. examinarea computer tomografică toracică efectuată pentru precizarea oportunităţii intervenţiei chirugicale a confirmat prezenţa formaţiunii fungice intracavitare – dar extensia lezională şi rezerva funcţională modestă a contraindicat această abordare

  17. Aspegiloza pulmonară Amfotericina B administrată intravenos (1-1,5 mg/kg/zi) Amfotericina B lipozomală (5 mg/kg/zi) Itraconazol 400mg/zi administrat oral. Voriconazoldoză de atac de 6 mg/kg la fiecare 12 ore; doză de întreţinere de 4 mg/kg la fiecare 12 ore

  18. Aspegiloza pulmonară durata terapiei este ghidată de răspunsul clinic poate fi extinsă de la câteva săptămâni până la un an răspunsul la terapie antifungică în legătură strânsă cu factorii intrinseci (reducerea gradului de imunosupresie). Alterntive terapeutice caspofungina voriconazol +amfotericină B iv sau amfotericină B lipozomală

  19. Infectie cu Aspergillus spp grefata pe cicatrice bont bronsic – arhiva “Spt. Clinic Pneumologie Iasi”

  20. Malar J. 2009 Jul 20;8:167. Invasive Aspergillus fumigatus infection after Plasmodium falciparum malaria in an immuno-competent host: case report and review of literature. Eckerle I, Ebinger D, Gotthardt D, Eberhardt R, Schnabel PA, Stremmel W, Junghanss T, Eisenbach C.

  21. Coccidioidomicoza Tablou clinic Dispneea şi wheezing-ul sau stridorul sunt cele mai frecvent întâlnite simptome consecutive afectării parenchimatoase şi/sau compresiei extrinseci a căilor aeriene prin creşterea de volum a nodulilor limfatici. Aspecte radiologice Variabile –imagini infiltrative, conensări de tip pneumonic şi noduli excavaţi sau miliari

  22. Coccidioidomicoza Endoscopic aspecte inflamatorii ale bronhiilor bronşita şi bronşiolita în asociere cu leziunile parenchimatoase şi ocazional acompaniate de leziuni inflamatorii care obstruează lumenul ulcere ale mucoasei nodulii sesili neuniformi şi submucoşi

  23. Coccidioidomicoza infecţie fungică endemică ce apare după inhalarea artroconidiilor de Coccidioides immitis şi poate fi întâlnită la orice grup de vârstă aproximativ 100,000 de cazuri noi de coccidioidomicoza annual (partea de Sud-Vest a Statelor Unite ale Americii) un caz din 200 avansează spre o formă sistemică

  24. Coccidioidomicoza Diagnostic metode chirurgicale, laringoscopice sau biopsii endobronşice ale leziunilor periajul bronşic efectuat într-o zonă afectată poate asigura un diagnostic cert metodele serologice sunt disponibile (rezultate inconcludente în cazul gazdelor imunocompromise)

  25. Coccidioidomicoza Tratament Amfotericina B administrată intravenos (0,5-0,7mg/kg/zi), ketoconazol oral (400mg/zi), fluconazol oral sau intravenos (400-800mg/zi), itraconazol oral (200mg). o doză totală intravenoasă de Amfotericină B de 1,5-3 g să fie urmată de tratamentul oral cu agenţi azolici cu durată de la 3 la 24 de luni în funcţie de răspuns.

  26. Coccidioidomicoza Tratament tratamentul pe toată durata vieţii posibil in cazul imunocompromisilor rezecţia chirurgicală necesară pentru leziunile refractare localizate sau pentru cele asociate cu hemoptizie semnificativă Amfotericina B administrată intravenos (0,5-0,7mg/kg/zi), ketoconazol oral (400mg/zi), sau fluconazol oral sau intravenos (400-800mg/zi), sau itraconazol oral (200mg) folosite simplu sau combinat.

  27. Coccidioidomicoza Amfotericina B Este recomandata ca o doză totală intravenoasăde Amfotericină B de 1,5-3 g să fie urmată de tratamentul oral cu agenţi azolici cu durată de la 3 la 24 de luni în funcţie de răspuns. În rândul gazdelor imunocompromise, tratamentul supresiv pe toată durata vieţii poate fi necesar. Rezecţia chirurgicală poate fi de asemenea necesară pentru leziunile refractare localizate sau pentru cele asociate cu hemoptizie semnificativă [52]

  28. Zigomicoza (Mucormicoza) Mucor, Rhizopus, Absidia şi Chlamydoabsidia (prezenta ceton reductazei favorizeaza aparitia la pacienti diabetici) 90 de cazuri de mucormicoză pulmonară, înregistrate în literatură, 31 (34%) cu implicaţii endobronşice. Mucor izolat la 20 (64%), Rhizopus la 4 (13%) şi Chlamydoabsidia la 1 (3%)

  29. Zigomicoza Tablou clinic evoluţia de obicei foarte rapidă, infecţie pulmonară difuză severă şi potenţial fatală organism angioinvaziv, infarctul şi hemoptizia sunt căi de evoluţie frecvente dacă este implicat segmentul endobronhial sunt afectate în principal bronhiile mari şi este remarcată o rată mare a mortalităţii

  30. Zigomicoza Aspecte radiologice forme endobronşice - modificările radiologice nespecifice de la consolidare focală la efect de masă Aspecte sugestive pentru infarct pulmonar, leziuni cavitare. Aspecte endoscopice leziune masivă sau un dop fibros gri-albcios ce poate determina obstrucţie totală. leziuni granulare, ulceratii, stenoză sau formaţiuni pseudomembranoase

  31. Zigomicoza biopsia endobronşică - hifă caracteristică, lată, neseptată ramificându-se în unghi drept la analiza recoltatului prin fluoromarcare. absenţa hifelor nu exclude diagnosticul într-un mediu clinic specific. specimenele de spută sau lavajul bronhoalveolar pot releva prezenţa hifelor specifice.

  32. Zigomicoza Tratamentul recomandat este o doză intravenoasă mare de Amfotericină B sau Amfotericină B lipozomală, precum şi rezecţia chirurgicală sau endobronşică [66]. De remarcat faptul că mucormiceţii sunt rezistenţi la azoli. Având în vedere că Mucor este angioinvaziv şi un fung care creşte extrem de rapid, eventuala intervenţie chirurgicală trebuie demarată cât mai precoce şi mai agresiv. Tratamentul sistemic concomitent este de asemenea necesar [67, 68]

  33. J Med Case Reports. 2007 May 3;1:17. Concurrent pulmonary zygomycosis and Mycobacterium tuberculosis infection: a case report. Patel T, Clifton IJ, Kastelik JA, Peckham DG.

  34. Zigomicoza Tratament Amfotericină B sau Amfotericină B lipozomală, rezecţia chirurgicală sau endobronşică precoce si agresiv Mucormicetele sunt rezistente la derivati azolici.

  35. Candidoza levuri saprofite, comensali normali ai pielii umane şi ai tractului gastro-intestinal cele mai multe infecţii endobronşice sunt cauzate de Candida albicans şi produc implicaţii bronhice unilaterale. Au fost raportate complicaţii traheale cu C. albicans o singură raportare a unei infecţii bronhice cauzate de Candida parapsilosis cu formarea ghemurilor fungice.

  36. Candidoza Diagnostic Criterii propuse culturi pozitive pentru Candida utilizând material recoltat bronhoscopic; culturi micobacteriene negative; absenţa unei alte etiologii probabile a afectării pulmonare, demonstrarea prezenţei Candida în specimenul bioptic

  37. Diagnostic diferential Aspect radiologic si endoscopic de micetom determinat de Actinomyces spp. Thorax. 1996 Feb;51(2):221-2.Pulmonary actinomycosis appearing as a "ball-in-hole" on chest radiography and bronchoscopy.Hsieh MJ, Shieh WB, Chen KS, Yu TJ, Kuo HP, Tsai YH.

  38. Yale J Biol Med. 2007 Sep;80(3):105-11.Pulmonary Schizophyllum commune infection developing mucoid impaction of the bronchi.Ishiguro T, Takayanagi N, Tokunaga D, Kurashima K, Matsushita A, Harasawa K, Yoneda K, Tsuchiya N, Yamaguchi S, Miyahara Y, Yano R, Saito H, Ubukata M, Yanagisawa T, Sugita Y, Kawabata Y.

  39. Dupa tratament cu Itraconazol 200 mg/zi

More Related