1 / 14

Farmaceutice si medicamente

Farmaceutice si medicamente. Istoricul medicamentelor.

may-webster
Download Presentation

Farmaceutice si medicamente

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Farmaceuticesimedicamente

  2. Istoriculmedicamentelor • AgentiaNationala a Medicamentului (ANM), continua o traditie in asigurarea calitatii medicamentelor.        Aceasta traditieincepe din 1929, prin infiintarea Institutului Farmaceutic, cu atributii administrative si organizatorice in domeniul sanatatii publice.Dupareorganizari si restructurari succesive, in anul 1956 s-a infiintat Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetari Farmaceutice (ICSMCF), care a primit atributii in domeniul metodologiei de control si al verificarii medicamentelor folosite in terapeutica, precum si de sprijinire a retelei farmaceutice.        Institutul a reprezentat un moment important in directiaasigurarii controlului medicamentului si a crearii bazei corespunzatoare pentru cercetarea farmaceuticã.         Din 1960 Institutului i s-au atribuit sarcinile Comisiei Medicamentului si ale Comitetului Farmacopeei.        Din 1973 Institutului ii revine si rolul de coordonator al retelei de farmacovigilenta, activitate exercitatã prin Comisia Medicamentului, acesta devenind centru colaborator OMS in problema supravegherii reactiilor adverse la medicamente.         Din 1979 ICSMCF a primit sarcina de a asigura Secretariatul Comisiei Medicamentului.        In 1981 ca urmare a aderarii tarii noastre la Conventia pentru recunoasterea reciproca a inspectiilor farmaceutice (PIC), Institutul a fost desemnat ca autoritate competenta de a efectua inspectiile privind respectarea regulilor de bunã practica de fabricatie si control.        Ca o recunoastere deosebita a activitatii de cercetare in domeniul plantelor medicinale, in anul 1984 ICSMCF a fost desemnat de OrganizatiaMondialã a Sanatatii ca Centru Colaborator OMS pentru medicina traditionala.        Din anul 1991 cele 17 laboratoare teritoriale de control al medicamentelor, care au apartinut fostelor oficii farmaceutice, au fost preluate si trecute in structura organizatorica a ICSMCF.        Din 1996 România este reprezentata la Comisia Farmacopeei Europene, din cadrul Consiliului Europei, cu statut de observator, de un specialist din cadrul ICSMCF/ANM. in 2003 România a aderat la Conventia privind elaborarea Farmacopeei Europene, din cadrul Consiliului Europei si a devenit membru cu drepturi depline incepând din 24.09.2003.        Conform Ordonantei Guvernului României nr. 125/1998, la 1 ianuarie 1999 s-a infiintatAgentiaNationala a Medicamentului (ANM), institutie publica, in subordinea Ministerului Sanatatii, prin reorganizarea ICSMCF “Petre Ionescu – Stoian”, care s-a desfiintat.        La 01.01.2000 in structura ANM a fost inclus, in baza Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 802/1999 si Centrul pentru Controlul de Stat al Produselor Biologice de Uz Uman.

  3. Definitie • Substanţă naturală sau de sinteză utilizată pentru a vindeca, a ameliora sau a preveni o boală; doctorie, leac, medicină

  4. Abuzul de medicamente • Abuzul de medicamente conduce la dependenta de anumite substante aflate in componenta acestora sau la dezechilibre metabolice grave, de aceea medicii atentioneaza ca automedicatiareprezinta un real pericol pentru orice persoana care doreste tratament. Medicamentele destinate controlului durerii, cele pentru calmare si somn, dar si medicamentele care ar trebui sa fortifice organismul, cum sunt mineralele si vitaminele, au potrivit specialistilor, potentialul sa dezechilibreze organismul daca dozele recomandate de medic sunt depasite sau, mai rau, daca sunt administrate fara supraveghere si recomandare medicala. Medicul rezident psihiatru Augustin Cupsa de la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Alexandru Obregia" a explicat astazi ca opiaceele, adicasubstantele pentru tratarea durerii cum este codeina sau morfina, precum si sedativele din categoria fenobarbitale si diazepam sunt medicamente ce creeaza dependenta. "Abuzul de astfel de medicamente creeaza dependente grave care necesita tratament de specialitate si cure complete de dezintoxicare". Medicul a precizat insa ca aceste medicamente nu se pot procura faraprescriptie medicala si ca accesul la ele este dificil.

  5. Aspirina • Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilaților, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. În plus, aspirina în doze mici are un efect anticoagulant și este folosit pe termen lung ca să diminueze riscul de infarct. • Numele de Aspirin reprezintă denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima dată acest medicament. Astăzi, termenul este folosit în mod curent pentru desemnarea acestui medicament, incluzând chiar variantele care nu sunt produse de Bayer. Există însă țări în care cuvântul Aspirin se referă numai la versiunea produsă de Bayer - orice altă versiune a medicamentului purtând numele de "acid acetilsalicilic". • Pentru că s-a dovedit rolul aspirinei în etiologia Sindromului Reye, medicamentul nu mai este folosit pentru a trata simptomele de gripă la copii. Un alt efect negativ al aspirinei, mai ales în doze mari, este iritarea mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la hemoragii digestive superioare în episoadele acute. Acest neajuns a fost compensat prin folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic și săruri ale calciului (în special carbonat). Cercetările moderne au dat acidului acetilsalicilic noi valențe terapeutice cum ar fi: antitrombotic (acid acetilsalicilic în concentrație de 75 sau 325 mg), antiagregant plachetar în profilaxia infarctului miocardic acut, al anginei pectorale instabile, ischemiei acute, și accidentelor cerebrovasculare ischemice.

  6. Paracetamol • CompozitieComprimate continand 500 mg paracetamol. Paracetamol sinus, comprimate: maleat de clorfeniramina 3 mg; clorhidrat de pseudo-efedrina 30 mg; paracetamol500 mg. Paracetamol 100: comprimate continandparacetamol 100 mg.Paracetamol 120/200 Berlin-Chemie, solutie pentru uz intern 5 ml solutie (1 linguritamasura) contin 120/200 mgparacetamol. Forma de prezentare: Paracetamol 200 Berlin-Chemie: flacon cu 60 ml solutie. Paracetamol 120 Berlin-Chemie: flacon cu 60 ml solutie. Flacon cu 100 ml solutie.Supozitoare continand 125 mg, respectiv 250 mg paracetamol, in cutii a 6 supozitoare.

  7. Actiune terapeuticaparacetamolul este un derivat de para-aminofenol cu actiuneanalgezica si antipiretica. Actiunea analgezica este asemanatoarefenacetinei, cea antipiretica fiind apropiata de a salicilatilor. Efectul antiinflamator este foarte slab,paracetamolulneputand sa inlocuiascaacidul acetilsalicilic sau celelalte ains. Se poate folosi totusi in forme usoare de osteoartrite, pentru calmarea durerilor. paracetamolul poate fi folosit in cazurile candacidul acetilsalicilic este contraindicat: tratament simultan cu anticoagulante sau uricozurice, hemofilie sau alte tulburarihematologice, tulburarigastro-intestinale, inclusiv intoleranta digestiva la acidul acetilsalicilic sau altiderivati ai acidului salicilic. In cazul unui tratament cronic cu doze mari de paracetamol asociat cu anticoagulante, este necesara ajustarea dozelor acestora din urma. Actiunea analgezica se datoreazainhibarii sintezei prostaglandinelor la nivelul SNC. La nivel periferic este posibila inhibarea alaturi de prostaglandine si a sintezei si actiunii altor compusi ce actioneaza pe receptorii durerii, inhibandu-se astfel transmiterea senzatiei dureroase. Efectul antipiretic se explica prin inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul centrului termo-reglator din hipotalamus, rezultand o vasodilatatie periferica, ce va permite o pierdere accentuata de caldura. Paracetamol Sinus asociaza un antihistaminic H1 puternic (maleatul de clorfeniramina) cu un simpatomimetic cu efect decongestionant (pseudoefedrina) si cu paracetamolul, ce prezintaproprietati analgezice si antipiretice. Asocierea confera acestui medicament o actiune decongestionanta la nivelul cailor respiratorii superioare, permitand in acelasi timp si combaterea febrei si a durerii din gripa. Cele trei componente active prezinta o buna absorbtiedupa administrare orala; se metabolizeaza in ficat si se elimina pe cale renala. Pracetamol 125, 250 supozitor: farmacocinetica: bine absorbit oral, cu atingerea concentratieisanguine maxime (Cmax) la 20-30 minute si absorbtie buna pe cale rectala. Difuzeaza rapid si relativ uniform in toate tesuturileorganismului, dupa administrare orala si rectala. Metabolizat in ficat, cu eliminarea metabolitilor prin urina si aproximativ 3% netransformat. T1/2=2 ore.

  8. Antibiotice • Antibioticele sunt molecule relativ simple produse de mucegaiuri sau bacterii care au capacitatea de a ucide sau de a frâna dezvoltarea deja în doze relativ mici a altor specii concurente. Ulterior au fost produse în medicină și antibiotice sintetice. Grupa de chimioterapice ca sulfonamida au acțiune mai ales bacteriostatică care se manifestă prin frânarea înmulțirii bacteriilor. Antibioticele pot acționa: • bacteriostatic de frânare a înmulțirii bacteriilor • bactericid de eliminare a bacteriilor • bacteriolitic liza membranei bacteriene ce determină de fapt moartea lor.

  9. Substante cu rolasemanator : 1)Chimenul2)Ceapa3)Eucaliptul 4)Extract d citrice 5)Extractul din frunze de maslin6)Mierea de Manuka7)Usturoiul8)Echinacea9)Uleiul de Cocos10)Uleiul de Oregano

  10. Antiinflamatorii • Medicament utilizat in tratamentul local sau general al inflamatiei. antiinflamatoarele se repartizeaza in doua clase: steroidiene si nesteroidiene. Acestea sunt medicamente simptomatice, care nu actioneaza asupra cauzei inflamatiei. Ele sunt indicate atunci candinflamatia, proces normal de aparare fata de agresiuni, devine suparatoare, in special din cauza durerii pe care o provoaca. Ele sunt asociate, in caz de nevoie, cu alte ingrijiriantiinflamatorii, de exemplu simpla imobilizare a regiunii inflamate. antiinflamatoarele se administreaza pe cale orala, injectabila sau locala. Steroidienele si nesteroidienele au unele efecte nedorite comune: agresivitatea fata de mucoasastomacului(mai ales cele nesteroidiene), riscul de gastrita, chiar de ulcer, diminuarea rezistentei la infectii(mai ales in cazul steroidienelor).

  11. Datorită diversității chimice , AINS au o gamă largă de caracteristici farmacocinetice. Poseda in principal următoarele proprietăți comune: • majoritatea sunt acizi organici slabi • sunt bine absorbite de organism, iar alimentelele influențează putin biodisponibilitatea • majoritatea sunt metabolizate în proporție ridicată • se elimină în principal pe cale renală, însă majoritatea intră și in circuitul enterohepatic • majoritatea sunt iritante gastrice, procentul de iritare gastrica fiind proporțional cu cantitatea consumată

  12. DrogurilesitutunulDefinitie • Drog -  Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant • Tutun -Plantăerbaceedinfamiliasolanaceelor, cutulpinaînaltă, cufrunzelemarișimoi, ovale, rotundesaulanceolate, deunverde-închis, cuflorialbe, rozsauroșii, reuniteînbuchete

  13. Clasificare • Primele incercari de abordare unitara la nivel international a domeniului traficului şi consumului de droguri - atat in ceea ce priveşte tenninologia, cât şi politica faţă de aceste fenomene - dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. Astfel, Conferinta de la Shanghai, din 1909, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (SUA, China, Marea Britanie, Franta, Gennania, Italia, Olanda, Portugalia, Austro-Ungaria, Rusia, Japonia, Siam şi Persia) şi a vizat stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. Ulterior, in cadrul Conferintei de la Haga din 1912, au fost stabilite noi reguli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina şi codeina, fiind acreditata şi acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor substante in scop medical.

  14. Referatrealizat de Vrinceanu Antonio Sfarsit

More Related