Citologie i histologie practic
Sponsored Links
This presentation is the property of its rightful owner.
1 / 32

Citologie şi Histologie Practică PowerPoint PPT Presentation


  • 166 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Citologie şi Histologie Practică. LP 3. Tratamentul leziunilor precanceroase. Mult timp a fost utilizată histerectomia şi rezecţia unei părţi din peretele vaginal. În unele cazuri a fost utilizată şi radioterapia.

Download Presentation

Citologie şi Histologie Practică

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Citologie şi Histologie Practică

LP 3


Tratamentul leziunilor precanceroase

Mult timp a fost utilizată histerectomia şi rezecţia unei părţi din peretele vaginal.

În unele cazuri a fost utilizată şi radioterapia.

Deoarece nici una din leziunile precursoare nu pun în pericol viaţa pacientei, se indică efectuarea terapiei chirurgicale cu prezervarea funcţiei reproductive.

Metodele utilizate: conizatie, cauterizare, criochirurgie, excizia chirurgicală cu ansa electrică

Nu se utilizează radioterapia în leziunile CIN

Urmărirea pacientelor tratate (pentru leziuni CIN):

Colposcopic şi citologic; până la 6 săptămâni apar modificări induse de terapie şi regenerare care pot mima celulele neoplazice

Dacă citologia obţinută la 6 săptămâni sau mai mult de la tratament arată prezenţa celulelor neoplazice, acest lucru trebuie considerat ca persistenţă sau recurenţa leziunilor;

Sunt necesare trei frotiuri post-tratament care să excludă prezenţa leziunilor;

Testarea HPV cu risc crescut este utilă pentru evaluarea riscului recurenţelor;


Cancerul de col uterin

Colposcopia

Colposcopul – instrument stereoscopic care permite inspecţia colului uterin utilizând măriri între 4 şi 20 ori.

Inspecţia cervixului este ajutată de aplicarea unei soluţii slabe de acid acetic (2-3%) care dizolvă mucusul.

Zonele cu modificări de tip LSIL sau HSIL prezintă modificări ale vascularizaţie vizibile la examenul colposcopic.

Poate identifica şi zonele cu leucoplazie.

Se poate efectua biopsia sub control colposcopic care în mod obişnuit nu necesită anestezie.

Proceduri care cresc acurateţea biopsiilor cervicale

Testul Schiller : în absenţa leziunilor vizibile macroscopic se badijonează colul cu o soluţie de iod, zonele normale se colorează în brun maroniu, iar cele anormale rămân necolorate sau sunt slab colorate

numeroase cazuri fals pozitive şi fals negative

testul se efectuează doar dacă nu este disponibil colposcopul

Coloraţia cu albastru de toluidină :

soluţia apoasă 1% albastru toluidină

Epiteliul non-neoplazic este decolorat sau slab colorat; cel neoplazic colorat în albastru


Testul Schiller


Colposcopie - leucoplazie (hiperkeratoza)


Aspectul punctat (grosolan ) în HSIL

(înainte şi după aplicarea acidului acetic)


Cancerul de col uterin-conizaţia-

Prelevarea chirurgicală a unui segment conic din colul uterin.

Procedura necesită anestezia.

Fragmentul trebuie să aibă lungimea de 6mm

Se realizează atunci când:

Nu este vizibilă nici o leziune la examenul colposcopic dar citologia este pozitivă.

Doar o parte din leziune este vizibilă la examenul colposcopic.

Biopsia anterioară ridică suspiciunea de invazie.

Complicaţii: hemoragie (13%), stenoza canalului cervical (17%) şi infertilitate (4%)


Cancerul de col uterin-conizaţia-

Orientarea piesei de conizaţie se face prin identificarea exocervixului şi endocervixului

Se realizează colorarea (cerneală specială) a marginii endocervicale precum şi a stromei/ marginii exocervicale cu cerneală diferită

Pentru preparate cilindrice se secţioneză în două jumătăţi şi apoi secţiuni longitudinale


Cancerul de col uterin-conizaţia-

Orientarea piesei de conizaţie se face prin identificarea exocervixului şi endocervixului.

Se realizează colorarea (cerneală specială) marginii endocervicale precum şi a stromei/ marginii exocervicale cu cerneală diferită.

Pentru preparate cilindrice se secţioneză în două jumătăţi şi apoi secţiuni longitudinale.

Pentru fragmente mici (lenticulare) se fac secţiuni radiare.


Cancerul de col uterin-conizaţia-

Orientarea piesei de conizaţie se face prin identificarea exocervixului şi endocervixului.

Se realizează colorarea (cerneală specială) marginii endocervicale precum şi a stromei/ marginii exocervicale cu cerneală diferită.

Pentru preparate cilindrice se secţioneză în două jumătăţi şi apoi secţiuni longitudinale.

Pentru fragmente mici (lenticulare) se fac secţiuni radiare.


Ghid pentru detecţia leziunilor precursoare şi a cancerului de col uterin

Începerea screening-ului se face la aproximativ 3 ani după începerea activităţii sexuale, dar nu mai târziu de 21 ani.

Femeile tinere vor fi evaluate anual.

Pacientele cu vârsta peste 30 ani, cu test negativ pentru HPV de risc înalt, sau pacientele la care trei examene citologice consecutive sunt negative, pot fi evaluate la intervale de 3 ani.

Screening-ul poate fi discontinuu până la 70 ani după ce trei citologii consecutive (efectuate pe o perioadă de 10 ani) au fost negative.

Screening-ul nu este necesar după histerectomie (care include şi cervixul) pentru leziuni benigne.

Persoanele cu istoric lezional de tip HSIL trebuie să continue screening-ul până când trei citologii consecutive (efectuate pe o perioadă de 10 ani) sunt normale.


Aproximativ 80-85% este reprezentat de carcinomul scuamocelular, iar 10-15% de adenocarcinom; există un procent mic şi de alte variante.

Prognosticul depinde de:

stadiul bolii,

invazia limfatică şi vasculară,

metastaze în ganglionii limfatici,

gradul tumoral.

Cu prognostic favorabil este considerată tumora în stadiul I de boală care prezintă infiltrat limfocitar în stromă.

Carcinomul care asociază infecţie cu HPV (tipul 18 şi 33) are un prognostic mai rezervat şi supravieţuirea mai scăzută.

Cancerul de col uterin


Aproximativ 80-85% este reprezentat de carcinomul scuamocelular, iar 10-15% de adenocarcinom; există un procent mic şi de alte variante.

Prognosticul depinde de:

stadiul bolii,

invazia limfatică şi vasculară,

metastaze în ganglionii limfatici,

gradul tumoral.

Cu prognostic favorabil este considerată tumora în stadiul I de boală care prezintă infiltrat limfocitar în stromă.

Carcinomul care asociază infecţie cu HPV (tipul 18 şi 33) are un prognostic mai rezervat şi supravieţuirea mai scăzută.

Cancerul de col uterin


Cancerul de col uterin-stadializare-

Este cancerul diagnosticat doar prin examenul microscopic, cu invazia stromei cu mai puţin de 3 mm şi extensie laterală de maxim 7 mm

Stadiul TNM: T1a1

Stadiul FIGO: IA1


Este cancerul diagnosticat doar prin examenul microscopic, cu invazia stromei cu mai mult de 3 mm dar mai puţin de 5 mm şi extensie laterală de maxim 7 mm.

Cancerul de col uterin-stadializare-

Stadiul TNM: T1a2

Stadiul FIGO: IA2


Este cancerul diagnosticat doar prin examenul microscopic, cu invazia stromei cu mai mult de 5 mm şi/sau extensie laterală de peste 7 mm.

Cancerul de col uterin-stadializare-

Stadiul TNM: T1b

Stadiul FIGO: IB


Este cancerul vizibil clinic cu dimensiunea maximă de 4 cm sau mai puţin în dimensiunea maximă

Cancerul de col uterin-stadializare-

Stadiul TNM: T1b1

Stadiul FIGO: IB1


Este cancerul vizibil clinic cu dimensiunea maximă mai mare de 4 cm în dimensiunea maximă

Cancerul de col uterin-stadializare-

Stadiul TNM: T1b2

Stadiul FIGO: IB2


Cancerul de col uterin-stadializare-

T2 : invazia cancerului dincolo de uter dar nu la peretele pelvin sau 1/3 inferioară a vaginului:

T2a fără invazia parametrelor

T2b cu invazia parametrelor

Stadiul TNM: T2 a şi b

Stadiul FIGO: II A şi B


T3 : tumora se extinde la peretele pelvin sau 1/3 inferioară a peretelui vaginal, sau cauzează hidronefroză

T3a interesează doar 1/3 inf a vaginului fără interesarea peretelui pelvin

T3b extensie şi la peretele pelvin cu hidronefroză


T4 tumora se extinde şi invadează mucoasa vezicală şi sau rectală, precum şi/sau extensia în structurile din afara pelvisului


N1: metastaze în limfonodulii regionali

M1: metastaze la distanţă

  • Supravieţuirea generală (la 5 ani) este de 55%

  • Pentru stadiul

    • I : 85-90%

    • II: 50%

    • III: 35%

    • IV : 10%


  • Login