1 / 13

PA Ş TELE Î N BUCOVINA

PA Ş TELE Î N BUCOVINA.

Download Presentation

PA Ş TELE Î N BUCOVINA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PAŞTELE ÎN BUCOVINA

  2. Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Isus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.

  3. Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post – 40 zile, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este marcată în satele din împrejurimile Sucevei prin aşezarea unor brazde de pământ cu iarbă şi cu ramuri de răchită înmugurite la porţi. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Isus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare. De Florii, la sfârşitul slujbei, credincioşii primesc ramuri de salcie sfinţite pe care le duc acasă şi le aşează lângă icoane.

  4. Obiceiuri de Paşte Chiar dacă românii participă în număr destul de mic la Sfânta Liturghie din aceasta noapte sfântă, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumină. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineaţă, la biserică, pentru a sfinţi pasca şi bucatele. Ziua Învierii Domnului, cunoscută şi sub numele de Paşti începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea de dinainte; la miezul nopţii, când se spune că mormântul s-a deschis şi a înviat Hristos.

  5. În folclorul românesc există mai multe legendecreștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.

  6. În biserică este obiceiul ca, în această noapte, să se sfinţească pâinea numită paşti sau anafura. În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, o aduc la biserica bătrâne văduve, în Vinerea Mare, când se slujeşte Sfântul Maslu.

  7. În Moldova mai ales, dar şi în alte zone ale ţării, femeile pregătesc din grâu pasca. Ea se frământa din făină curata de grâu, la care se adăuga lapte, uneori şi ouă. Pasca are formă rotundă pentru ca, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune branză sărată sau dulce, frământată cu ou şi stafide. Pasca se împodobeşte cu ornamente din aluat - flori, spirale, frunze, etc. În anumite regiuni ale ţării, ea este un aluat simplu, ornamentat şi cu cruce; aluat de pâine sau de cozonac.

  8. OUĂLE ROŞII Un ou de Paşti este un ou vopsit sau decorat cu desene, în special în roŞu, cu ocazia sărbătorii Paştelui crestin. De obicei este un ou de găină fiert tare, care, conform tradiţiei, este mâncat sau dăruit.

  9. Închistritul ouălelor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie închistritul, folosindu-se ceară. ÎNCONDEIEREA OUĂLELOR Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug.

  10. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul închistritului și care își învaţă cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălelor

  11. La biserică pasca este dusă într-un coş anume pregatit pentru Paști – numit paner. După sfinţirea din dimineaţa primei zile de Paşte, pasca dobândeşte puteri purificatoare, asemeni anafurei. Ea este sfinţită şi se consumă imediat după anafură. Tot în coşul care se duce la sfinţit, femeile pun cârnaţi, ouă roşii şi închistrite, colaci, brânză, slănină, drob, usturoi, sare, prăjituri şi alte alimente. Acestor alimente, sfinţite, li se atribuie puteri vindecatoare.

  12. Puteri deosebite i se atribuie şi lumânării de la Înviere, care este păstrată şi aprinsă în caz de grindină, furtuni sau mari primejdii. Noaptea Învierii este deosebită, ea simbolizând noaptea luminii, a izbăvirii omului din iad, din păcat şi din moarte. Spun sfinţii că întreaga omenire va învia după modelul Învierii lui Hristos

More Related