Lectura critic ă a articolelor medicale

1. Lectura critică a articolelor medicale ERORI frecvente

2. TITLUL ARTICOLULUI • Foarte important. • Scurt dar şi informativ. • Uneori limitat la 10-15 cuvinte. • Este definitivat când articolul a fost finalizat. • Unele reviste au un „titlu scurt” – din 40 de caractere maximum, care se introduce sus sau jos în fiecare pagină. • Erori: lipsă sau redundanţă informaţie - elemente componente: • intervenţia (factorul studiat) ? • criteriul de judecată ? • planul experimental ? • populaţia ? (exemple - cursul precedent)

3. CUVINTELE CHEIE • După rezumat urmează CUVINTELE CHEIE (engl. key words, fr. mots clés) • De obicei în număr de 3-5, cuvintele cheie servesc la indexarea în baze bibliografice. Aceste cuvinte cheie sunt preluate de pe Internet în MESH (Medical Subject Heading) disponibil la nivel internaţional. Erori: cuvinte cheie prost alese, formă ...

4. REZUMATUL • Foarte important deoarece: • este partea din articol citită, cel mai mult • este accesibil în baze de date MEDLINE – Index Medicus, etc. • se scrie obligatoriu (si) în engleză, chiar dacă articolul este scris în altă limbă • se scrie după ce articolul a fost redactat.

5. Structura rezumatului: IMRAD (Introduction, Methods, Results and Discussion) • Uneori, în cazul studiilor clinice: • scop (Objective), • protocol şi metode de lucru (Design), • loc şi condiţii de realizare a studiului (Setting), • descrierea populaţiei şi criterii de selecţie (Patients), • metode de analiză şi principale rezultate (Measurement and Results), • concluzii şi aplicaţii practice (Key - Conclusions).

6. Conţinutul rezumatului • Scopul formulat într-o singură fraza • Celelalte părţi până la 3 fraze • Partea cu rezultate este mai extinsă, conţinând valori numerice şi teste statistice • Ultima frază reia concluzia principală a articolului • După normele Vancouver, rezumatul este limitat la 150 de cuvinte, dar numeroase reviste acceptă 250 până la 300 cuvinte, adică o pagină A4 cu dublu spaţiu. Erori:fraze prea lungi, greu de urmărit, ambigui, fără logică în succesiunea lor. Atentie la greselile de exprimare!

7. Exemple de erori de redactare • The highest percent of reported side effects occurred in Group B (15%), followed by those reported in Group A (12%) and in Group C. • We had three main goals in this study: the analysis of the relationship between the two variables and to synthesize previous research findings. • We reviewed the patient's past history, diagnostic studies and laboratory reports. • None of the analyses correlates with the preliminary test cores. Alte exemple: http://www.biomedicaleditor.com/medical_editor.html

8. REMARCĂ: • Rezumatele pentru congrese se deosebesc de cele publicate în reviste însoţind fiecare un articol. Astfel, acestea sunt adesea mai lungi (maxim 500 de cuvinte), este autorizată (uneori) introducerea de tabele sau figuri şi/saupot avea 1-2 referinţe bibliografice.

9. AUTORII • De obicei cu numele şi iniţiala (iniţialele) prenumelui. • Primul autor – cel care a realizat esenţialul (lucru, dirijare, redactare). • Ceilalţi autori, în funcţie de participare la lucru şi la redactare. • Numele şefului de clinică sau de laborator se scrie ultimul, el îşi asumă responsabilitatea – autor corespondent. • Revistele importante solicită semnăturile autorilor. • Adresa de corespondenţă (e-mail).

10. INTRODUCERE • Scopul lucrării. • Este adesea alcătuită din trei părţi: • - prima, stadiul actual al cunoaşterii subiectului, scurt, • - a doua, aspectul particular, abordat în cercetare, ipoteza de lucru, • - a treia, obiectivul principal de studiu, cu referire scurtă asupra metodologiei.

11. ERORI ÎNTÂLNITE ÎN INTRODUCERE • Încercarea de a impresiona prin cunoştinţe şi redactarea unei treceri în revistă. • Introducere prea scurtă. • Stabilirea diferenţei dintre un fapt stabilit (raportat la prezent) şi unul menţionat într-un studiu particular (raportat la trecut). • Abuzul de abrevieri sau absenţa definirii acestora.

12. MATERIAL ŞI METODĂ 1.Populaţie studiată – pacienţi, animale de experienţă, celule. De obicei – eşantion: criterii. Dacă sunt mai multe populaţii – criterii. Lot martor – caracteristici. 2.Tip de studiu – trebuie definit şi explicat dacă este complex: - ancheta de cohortă, anchetă caz – martor, studiu randomizat pe două grupe paralele, evaluarea unui examen diagnostic, studiu prognostic, - studiu transversal, studiu retrospectiv, studiu prospectiv. 3. Schema experimentului, protocol de lucru – se descrie cu precizie, etapă cu etapă.

13. 4. Date culese: • definirea variabilelor, • modalităţi de măsurare, • modalităţi de culegere a datelor 5. Analiza statistică • uneori reprezintă un capitol separat, când se precizează în Instrucţiunile pentru autori; • cele mai cunoscute modalităţi: - teste statistice utilizate pentru compararea variabilelor sau legăturii dintre acestea: testul t Student, testul Chi2-Pearson, compararea a două curbe de supravieţuire (Kaplan-Meїer); - pragul de semnificaţie p = 0,05; - metodologie de analiză multifactorială sau multivariată; • numărul de cazuri incluse sau necesare; • o analiză statistică incorectă este cauza respingerii unor articole.

14. ERORI LA SECŢIUNEA METODE • Nu se dau suficiente detalii pentru a garanta calitatea metodelor. • Se prezintă cu detalii o tehnică foarte cunoscută (standard) în loc de o simplă referinţă bibliografică. • Sunt prezentate rezultate amestecate cu metodele. • Se definesc subiecţii incluşi dar nu şi modul de selecţie al acestora. • Se prezintă modalităţile de selecţie, dar nu şi definiţiile subiecţilor incluşi. • Se prezintă studiul la prezent.

15. REZULTATE • Partea cea mai importantă, care dă credibilitate articolului. • Rezultatele sunt prezentate sub formă de: - text, - figuri, - tabele. • Pentru figuri şi tabele există reguli precise, unele prezentate în Instrucţiunile pentru autori.

16. ERORI ÎN UTILIZAREA TABELELOR ŞI FIGURILOR • Titluri neadecvate studiului. • Repetarea conţinutului lor în text. • Figuri şi tabele cu acelaşi conţinut. • Absenţa menţiunii în text. • Grav: copierea (scanare, xerox) figurilor din alte surse! • Uneori se observă la lucrări în limba română figuri copiate ca atare din lucrări în engleză sau franceză, în care se menţin notaţiile în limba respectivă!. • Figuri neclare, ilizibile. • Nerespectarea regulilor de prezentare.

17. ERORI COMISE LA SECŢIUNEA REZULTATE • ● Amestecarea rezultatelor cu adevărat importante cu rezultate lipsite de interes. • ● Să nu se raporteze rezultatele selecţiei subiecţilor. • ● Absenţa rezultatelor cantitative. • ● Încercarea de a influenţa cititorul prin formule emoţionale sau empatice. • ● Repetarea metodelor la fiecare rezultat. • ● Absenţa sau utilizarea greşită a figurilor şi tabelelor. • ● Descrierea studiului la timpul prezent.

18. DISCUŢII – 3 obiective: • dacă scopul lucrării (menţionat în introducere) a fost îndeplinit, • analiza critică asupra calităţii şi validităţii rezultatelor; • compararea rezultatelor cu cele ale altor autori.

19. ERORI LA SECŢIUNEA DISCUŢII • Repetarea rezultatelor de la secţiunea REZULTATE. • Repetarea validităţii metodelor deja prezentată la secţiunea METODE. • Citarea cu multe detalii a unor studii sau rezultate fără importanţă. • Transformarea discuţiilor într-un catalog de erori. • Nu se ţine seama de publicaţiile cele mai recente pentru punerea în perspectivă a rezultatelor. • Nu se discută punctele slabe.

20. CONCLUZII • uneori este ultimul paragraf de la Discuţii; • text scurt cu menţionarea altor căi de cercetare în viitor, sau consecinţele practice ale rezultatelor obţinute.