Sistemul de editare a c r ilor
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 27

Sistemul de editare a cărţilor PowerPoint PPT Presentation


  • 52 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Sistemul de editare a cărţilor. Surse de informare. Regăsire informaţii. Banci de date. Cerere de informaţii. Sistem de informare. SISTEM DE INFORMARE. Informatice. Formale. Neformale. Publicate. Nepublicate. Discuţii, cursuri, conferinţe. Edituri, redacţii.

Download Presentation

Sistemul de editare a cărţilor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Sistemul de editare a c r ilor

Sistemul de editare a cărţilor


Sistem de informare

Surse de informare

Regăsire informaţii

Banci

de date

Cerere de informaţii

Sistem de informare

SISTEM DE INFORMARE

Informatice

Formale

Neformale

Publicate

Nepublicate

Discuţii,

cursuri,

conferinţe

Edituri,

redacţii

Documentaţii tehnice, teze şi referate de doctorat

Carţi,

reviste

Biblioteci, centre de informare

Servicii de referate şi indexare

Centre de creatie: facultăţi, catedre

Bibliografii specializate, traduceri

Baze de date

Reviste de referate şi indexuri

Cataloage, ghiduri, servicii de orientare

Sinteze

Fig.1. Sistem de informare

BENEFICIARI DE INFORMAŢII:

cercetători, doctoranzi, autori de tratate etc.


Publica ii primare

PUBLICAŢII

PRIMARE

SECUNDARE

TERŢIARE

Periodice

Neperiodice

Speciale

Generale

Standarde

Normative tehnice

Cataloage tehnice

Rapoarte de cercetare

Teze de doctorat

Cărţi

Monografii

Tratate,

Manuale

Enciclopedii

Publicaţii ale manifestărilor ştiinţifice

Reviste

Ziare

Publicaţii uzuale

Anuare

Seriale editoriale

Publicaţii primare

Fig.2. Publicaţii


Publica ii

Publicații

Publicaţie

Ceea ce se publică, tipăritură (care apare cu o anumită periodicitate).

A publica

A tipări, a face să apară (o carte, un articol, o informaţie etc.).

Lucrare

Scriere, studiu referitor la un subiect, operă artistică, ştiinţifică.

Operă

Lucrare (originală) în domeniul arte, al ştiinţei etc.

Totalitatea lucrărilor unui scriitor, cercetător etc.

Subiect

Totalitate evenimentelor care alcătuiesc conţinutul epic sau dramatic al unei opere literare, cinematografice, științifice şi care, prin episoadele concrete, întruchipează tema operei şi-i exprimă ideea.


Editur

Editură

A edita

A efectua operaţii legate de pregătirea pentru tipar, de tipărire şi răspândire a unei cărţi sau publicaţie.

Editură

Întreprindere specializată în editarea de cărţi, publicaţii periodice, afişe etc.

Editorial

Privitor la editură sau la editare.

Editor, oare

Persoană (fizică sau juridică) care se ocupă cu editarea cărţilor, a revistelor etc.

Ediţie

Totalitatea exemplarelor unei tipărituri (carte, ziar etc.) dintr-unul sau mai multe tiraje pentru care s-a folosit acelaşi zaţ tipografic.


Tip ritur

Tipăritură

Tipăritură

Lucrare tipărită.

Tipar

Ansamblul proceselor de obţinere a unor copii identice, cuprinzând texte, ilustraţii sau combinaţii de texte şi ilustraţii, prin punerea pe hârtie, carton etc. a formelor de imprimare acoperite cu cerneală.

Tipografie

Atelier sau întreprindere în care se execută lucrări de tipărire de carte, ziare etc.


Tip rirea c r ilor

Tipărirea cărţilor

105 Demnitarul chinez Tsai-Lun (Dzing-djung) inventează hârtia.

200 În China se fabrică, după procedeul atribuit lui Wei-Tan, tuşul.

385 Chinezul Gu-Khung fabrică, pentru prima dată, „litere” dintr-un aliaj de plumb şi argint, cu ajutorul cărora, în anul 400, imprimă un ziar.

1150 Începe fabricarea hârtiei în Europa, la Jativa, Spania, unde se înfiinţează prima fabrică de hârtie.

1441 Tipograful german Johannes Gensfleisch – Gutenberg prepară, pentru prima dată, o cerneală de imprimat.

1445 Johannes Gensfleisch – Gutenberg – inventează turnarea literelor din metal şi tiparul cu litere metalice. Învenţia lui Gutenberg stă la baza dezvoltării tipografii moderne.

1508 Din iniţiativa lui Radu cel Mare (1495-1508), călugărul Macarie tipăreşte prima carte în limba slavonă în Ţara Românească: Liturghierul.

 1852 Lexicograful francez Pierre Larousse înfiinţează, la Paris, editura care-i poartă numele „LAROUSSE”

[Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979]


Carte

Carte

Carte

Scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată sau broşată în volum.

 Distingem:

  • Manual,

  • Tratat,

  • Monografie,

  • Enciclopedie,

  • Dicţionar.


Manual

Manual

Manual

Carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei ştiinţe, ale unei arte, ale unei îndeletniciri practice, folosită mai ales în instituţiile de învăţământ (MDE- Micul dicţionar enciclopedic).


Tratat

Tratat

Tratat

Lucrare de specialitate, în care sunt expuse principiile fundamentale ale unei discipline, ale unei arte, ale unei ştiinţe (MDE).


Tratat exemple

Tratat - exemple

Mihul, A., Construcţii de beton armat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.

Buzdugan, Gh., Rezistenţa Materialelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970

Gheorghiu, Al., Statica, Stabilitatea şi Dinamica Construcţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974

Ifrim, M., Dinamica Structurilor şi Inginerie Seismică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.

Negoiţă, Al., Pop, I., Ionescu, C. ş.a., Inginerie Seismică,. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.


Monografie

Monografie

Monografie

Studiu ştiinţific amplu asupra unui subiect (personalităţi, ţări, unităţi geografice, economice, culturale), tratat detaliat , din toate puncte de vedere (MDE).


Enciclopedie

Enciclopedie

Enciclopedie

Tip de lucrare lexicografică, de mare întindere, care tratează sistematic termeni, noţiuni din toate domeniile de activitate sau dintr-un singur domeniu, fie în ordine alfabetică, fie pe probleme, sau pe ramuri (MDE).


Enciclopedie exemple

Enciclopedie - exemple

Mică enciclopedie tehnică ilustrată, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1973

Mică enciclopedie matematică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.

Matei, H.C., Neguţ, Ş., Nicolae, I., Şteflea, N., Enciclopedia statelor lumii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.


Dic ionar

Dicţionar

Dicţionar

Lucrarea care cuprinde cuvintele unei limbi aranjate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) şi explicate în aceeaşi limbă sau traduse în altă limbă.

Culegere alfabetică de termeni aparţinând unei anumite ştiinţe, arte, etc., însoţiţi de explicaţii asupra sensului lor.


Dic ionar exemple

Dicţionar - exemple

Marcu, Florin, Maneca, Constant, Dicţionar de neologisme, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1978.

Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.

Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972.


Bro ura

Broșura

Tipăritură cu puţine foi, legată într-o copertă moale.

Bibliotecarii consideră ca fiind broşură o carte cu cel mult 49 de pagini.


Sistemul de identificare a c r ilor editate isbn

Sistemul de identificare a cărţilor editate (ISBN)

Standardul Internaţional de Numerotare a Cărţilor (ISBN - International Standard Book Number) reprezintă un cod de bare folosit în vedereaidentificării comerciale a cărţilor.

Sistemul ISBN a fost creat în Regatul Unit, în 1966, de către vânzătorul de carte şi papetărie W.H. Smith. La început a existat un cod standard de numărare a cărţilor format din 9 cifre (Standard Book Numbering - SBN), care a fost folosit până în 1974; Sistemul a fost adoptat, ca standard internaţional, în 1970.

Din anul 1970, Numărul Standard Internaţional al Cărţii-ISBN a fost recunoscut internaţional ca un sistem de identificare în domeniul cărţii(ISO 2108). Un cod ISBN însoţeşte o publicaţie monografică de la editarea sa şi mai departe, în tot lanţul de distribuţie.


Sistemul de editare a c r ilor

ISBN

Agenţia Internaţională ISBN cu sediul la Londra coordonează toate centrele naţionale ISBN. Aceasta are rolul de a stabili regulile cadru de acordare a codurilor ISBN, protocolul de înfiinţare şi regulamentul de funcţionare a centrelor naţionale, de a promova şi coordona sistemul ISBN la nivel mondial.

Agenţia Internaţională ISBN este asistată la nivel de consultanţă de reprezentanţi ai ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare, IPS – Asociaţia Internaţională a Editurilor, IFLA – Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Biblioteci.

În România, sistemul de numerotare standardizată a cărţilor – ISBN a fost introdus în anul 1989.


Sistemul de editare a c r ilor

ISBN

Codul se foloseşte ca element cheie al sistemelor de înregistrare şi inventar pentru editori, distribuitori, comercianţi, biblioteci şi alte organizaţii. Acesta reprezintă baza pentru colectarea de date în ceea ce priveşte ediţiile noi şi în curs de apariţie ale publicaţiilor monografice. Codul ISBN facilitează şi monitorizarea datelor privind vânzările pentru industria de carte.

Standardul ISO 2108 revizuit a fost publicat la începutul anului 2005 şi reprezintă prima schimbare apărută în structura ISBN de la înfiinţarea acestui sistem. Noile prevederi ale standardului au fost aplicate începând cu 1 ianuarie 2007. Până la această dată a existat o perioadă de tranziţie, în care s-au folosit în paralel ambele variante ale codului ISBN, atât ISBN-10 (ISBN format din 10 cifre) cât şi ISBN-13 (ISBN format din 13 cifre).


Sistemul de numerotare a c r ilor

Sistemul de numerotare a cărţilor

Rolul unui ISBN este de a stabili şi identifica un titlu sau ediţie a unui titlu a unui anumit editor şi este unic pentru acea ediţie, permitând un marketing mai eficient al produselor prin distribuitori de cărţi, librării, universităţi, engrosişti şi distribuitori.

Fiecare ISBN este format din 10 cifre şi oricând este imprimat este precedat de literele ISBN. Numărul de 10 cifre este împărţit în patru părţi de lungimi variabile, fiecare parte separată de o cratimă:

ISBN 973-7962-60-5.

Cele patru părţi ale unui ISBN sunt după cum urmează:

  • Grupul de identificare a ţării care identifică un grup naţional sau geografic de editori - 973 ;

  • Identificarea unui editor particular în cadrul unui grup - 7962;

  • Identificarea unui titlu particular sau ediţie a unui titlu - 60;

  • Verificarea cifrei unice de la finalul ISBN care îl validează - 5.


Sistemul de numerotare a c r ilor1

Sistemul de numerotare a cărţilor

ISBN cu 13 cifre. Este format din 13 cifregrupateîn 5 segmente de lungimivariabile, separate de cratima:

ISBN 978-973-8955-63-9

  • prefix 978 – indicativulpentruidentificareaproducţieieditoriale de carte la nivelinternaţional;

  • codul de tara – indicagrupul national, lingvisticsaugeografic. Acest segment desemneazagrupullingvistic (limba) editoruluisi nu limbaîn care estepublicatacartea;Codul973identificaeditorii din România.

  • codul de editura – 8955-identification editoruldocumentului. Lungimeasavariazaînfunctie de numarullucrarilorpublicate de editor;

  • numarul de ordine –63- numeroteaza documentulprintrepublicatiileeditorului;

  • cifra de control – 9 - esteultimacifra a codului ISBN. Aceastapermiteverificareavaliditatiicodului ISBN.

    Algoritmul de calcul al cifrei de control apartineAgentieiInternationale ISBN de la Londra.


Avantajele folosirii codului isbn

Avantajele folosirii codului ISBN

Avantajele folosirii codului ISBN sunt:• identificarea documentelor si editurilor în baze de date bibliografice evitând confuzia între titluri asemanatoare; • facilitarea operatiilor de gestiune a stocurilor de carte în biblioteci, edituri, librarii, agentii de difuzare;• crearea bazelor de date pentru edituri si lansarea comenzilor pe calculator;• participarea la programul CIP (Catalogarea înaintea Publicarii).


Centrul national isbn

Centrul National ISBN

Centrul National ISBN a fost înfiintat în anul 1989, iar din 1996 functioneaza în cadrul Bibliotecii Nationale a României.

Centrul National ISBN functioneaza sub asistenta de specialitate oferita de Agentia Internationala ISBN de la Londra.


Centrul national isbn1

Centrul National ISBN

Principalele responsabilitati ale Centrului National ISBN sunt:

• înregistrarea editurilor noi;

• acordarea codurilor ISBN pentru editurile noi şi pentru editurile care îsi continua activitatea;

• acordarea codurilor ISBN pentru persoanele fizice sau juridice care nu reprezinta o editura si editeaza lucrari în regie proprie;

• organizarea si actualizarea bazei de date ISBN – România;

• organizarea şi actualizarea bazei de date a editurilor românesti;

• raportarea la Agentia Internationala ISBN a activitatii editoriale la nivel national (edituri noi, edituri care îsi continua activitatea sau şi-au modificat denumirea) spre a fi inclusă în Catalogul International al Editorilor - Publisher’s International ISBN Directory.

• realizarea şi distribuirea materialelor de promovare si implementare corecta a sistemului ISBN în România, în acord cu politica şi strategia Agentiei Internationale ISBN;

• realizarea instructajelor cu editorii privind modul de folosire a codurilor ISBN.


Categorii de documente care primesc cod isbn

Categorii de documente care primesc cod ISBN

Publicaţii tiparite (Printed Books):

• Cărţi şi brosuri tiparite;

• Cărţi audio pe casete, CD sau DVD;

• Atlase şi hărţi geografice cu text;

• Partituri muzicale cu text;

• Publicaţii cu foi volante, cu text (apariţie unică sub un titlu comun);

• Publicatii Braille;

• Publicaţii microforme;

• Publicatii electronice sau online;

• Copii digitizate ale publicaţiilor monografice tiparite;

• Programe de calculator educaţionale sau didactice;

• Publicaţii multimedia;


Categorii de documente care nu primesc cod isbn

Categorii de documente care nu primesc cod ISBN

Diverse materiale, de tipul:

• documente care conţin exclusiv informaţii publicitare;

• publicaţiile periodice;

• tipăriturile fără pagină de titlu sau text însoţitor;

• documentele personale(precum curriculum vitae şi profilurile personale);

• felicitările;

• înregistrările muzicale;

• partituri muzicale fără text;

• programele de calculator care sunt utilizate în orice alt scop decât unul educaţional sau didactic;

• mesajele electronice şi orice alt tip de corespondenţă electronică;

• jocurile.


  • Login