Nutritia in lumea vie
Download
1 / 27

NUTRITIA IN LUMEA VIE - PowerPoint PPT Presentation


  • 317 Views
  • Uploaded on

NUTRITIA IN LUMEA VIE. NUTRITIA AUTOTROFA. Consta in capacitatea plantelor si a unor grupe de animale (euglena) de a prelua din mediu apa si sarurile minerale (substante anorganice) si de a le transforma in substante organice Acest proces are loc cu consum de energie

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' NUTRITIA IN LUMEA VIE' - mabli


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

Nutritia autotrofa
NUTRITIA AUTOTROFA

  • Consta in capacitatea plantelor si a unor grupe de animale (euglena) de a prelua din mediu apa si sarurile minerale (substante anorganice) si de a le transforma in substante organice

  • Acest proces are loc cu consum de energie

  • Dupa sursa de energie utilizata exista 2 procese care stau la baza acestui tip de nutritie: fotosinteza si chemosinteza


FRUNZA . . .

BUCĂTĂRIA PLANTEI


Ca să intri în universul frunzei ai nevoie de o pelerină magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop !

Eu am ales MAGIA !Am atins cu baghetaepiderma inferioarăa frunzei, la nivelul stomatei şi …stomata s-a deschis!

Am pătruns odată cu dioxidul de carbon în interiorul frunzei.Simt că mă sufoc !


Pigmen magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscopţii de clorofilă au rolul de a atrage razele soarelui.Numai aşa lumina poate ajuta frunza !

Ce se va întâmpla în continuare ?


FASCICUL LIBERO- LEMNOS magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

Aici a ajuns şi seva brută absorbită de rădăcină şi condusă prin tulpină până în frunză .

CO

2

E întuneric!Să-mi luminez intrarea cu o făclie.


Şi-acum să trecem la treabă ! magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscopO rază de lumină, ce cu siguranţă o să fie atrasă de clorofilă !

Prin vasele lemnoase, seva brută ajunge la nivelul frunzei.

Iar prin stomate pătrunde dioxidul de carbon din aer !


LUMINĂ + DIOXID DE CARBON + SEVĂ BRUTĂ magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

Săruri minerale şi apă

CLOROFILA

( STOMATA )

VASE LEMNOASE

SEVĂ ELABORATĂ + OXIGEN

Substanţe organice

VASE LIBERIENE

STOMATE


FOTOSINTEZA magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

Procesul de transformare a apei cu sărurile minerale şi a dioxidului de carbon în substanţe organice sub acţiunea luminii solare, captată de cloroplaste, eliberându-se oxigen.


Fotosinteza
FOTOSINTEZA magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

  • Proces care are loc in partile verzi ale plantei (frunze, tulpina, ramuri verzi) care contin in celule numeroase cloroplaste cu clorofila

  • Plantele utilizeaza CO2+substante anorganice pe care in prezenta luminii → O2+substante organice+E


DIOXID DE CARBON magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

OXIGEN


Prin procesul de magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscopfotosinteză se prepară hrana plantei, respectiv seva elaborată.Primele substanţe organice care se formează sunt amidonul şi glucoza.

Din ele se vor forma, ulterior, cele mai multe substanţe existente în plantă.

GRANULE DE AMIDON


CIRCULAŢIA magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

SEVEI ELABORATE

FRUNZĂ TULPINĂ RĂDĂCINĂ

Seva elaborată circulă prin vasele liberiene, de la nivelul frunzei spre organele plantei, unde se consumă sau sunt depozitate.


Etapele fotosintezei
ETAPELE FOTOSINTEZEI magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

1. Faza de lumina a fotosintezei

  • Pigmentii clorofilieni sunt organizati in “antene de pigmenti” care formeaza doua fotosisteme: PSI si PSII

  • Fotosinteza se realizeaza la nivelul cloroplastelor in interiorul tilacoidelor

  • Electronii parcurg o schema in “Z”

  • Electronii provin din descompunerea moleculei da apa care se gaseste in interiorul tilacoidului

    H2O → H2 + O2 + ē


FACTORII magică, o baghetă de vrăjitor sau . . .un microscop

FOTOSINTEZEI

RAZELE SOARELUI

DIOXIDUL DE CARBON

SEVA BRUTĂ



Fotosinteza1
FOTOSINTEZA nopţii ?

2. Faza de intuneric a fotosintezei

  • CO2 din atmosfera patrunde in planta si este fixat pe o molecula cu 5 atomi de C → o molec. 6 atomi de C.

  • Aceasta molecula este instabila si se desface in cate 2 molecule cu cat 3 atomi de C

    5C + 1C = 6C → 3C + 3C → glucoza → amidon care se depoziteaza in leucoplaste




REŢINE ! nopţii ?

În procesul de fotosinteză

DIOXID DE CARBON

OXIGENUL


Factorii care influenteaza fotosinteza
FACTORII CARE INFLUENTEAZA FOTOSINTEZA nopţii ?

A. Factori externi:

  • CO2- daca concentratia creste peste 2-5% se reduce fotosinteza

  • Apa- sursa de hidrogen necesara fotosintezei

    - in lipsa apei fotosinteza nu mai are loc

    3. Sarurile minerale- la o anumita concentratie intensifica fotosinteza, la concentratie prea mare o inhiba

    4. Lumina- influenteaza fotosinteza in functie de intensitate si durata (zi lunga, zi scurta, etc.)

    5. Temperatura


B. Factori interni: nopţii ?

  • Hidratarea tesuturilor (uscaciune severa, saturare cu apa)


Chemosinteza
CHEMOSINTEZA nopţii ?

  • Organism sintetizeaza substanta organica rezultata din oxidarea unor substante anorganice

  • Organisme chemosintetizante:

    a). Bacteriile sulfuroase- oxideaza compusii minerali cu sulf, sursa de energie – hidrogenul sulfuros (H2S), se intalnesc pe fundul apelor statatoare


b). Bacterii nitrificatoare nopţii ? – transforma amoniacul (NH3) in acid azotic.

  • cuprind: nitritbacteriile- descompun cadarvele si nitratbacteriile (Azotobacter, Nitrobacter)

    c). Bacterii feruginoase- oxideaza sarurile feroase

    d). Bacteriile metanogene- anaerobe, traiesc in namolul mlastinilor (produc gaz metan), lacuri, stomacul erbivorelor si reduc CO2 la metan (CH4)


ad