1 / 214

Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală

Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală. Prezentarea generală a sistemului fiscal. Impozitul Prelevare cu titlu obligatoriu Nerambursabil Fără contraprestaţie din partea statului. Prezentarea generală a sistemului fiscal. Elementele impozitului :

ludwig
Download Presentation

Pre zentarea generală a sistemului fiscal. Obligaţia şi creanţa fiscală

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Prezentarea generală a sistemului fiscal.Obligaţia şi creanţa fiscală

  2. Prezentarea generală a sistemului fiscal Impozitul • Prelevare cu titlu obligatoriu • Nerambursabil • Fără contraprestaţie din partea statului

  3. Prezentarea generală a sistemului fiscal Elementele impozitului: • subiectul impozitului (contribuabilul) • suportatorul impozitului • obiectul impunerii • cota sau impozitul unitar • asieta (modul de aşezare al impozitului) • termenul de plată (scadenţa)

  4. Prezentare generală a sistemului fiscal Impozitele: • Impozite directe • Impozite indirecte

  5. Prezentarea generală a sistemului fiscal Principiile impozitării conform CF • neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate • certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor • echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice • eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal

  6. Prezentarea generală a sistemului fiscal Modalităţi de impunere: • Autoimpunerea • Stabilirea impozitului de către un terţ • Stabilirea impozitului de către organul fiscal

  7. Obligaţia şi creanţa fiscală Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal: • dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat denumite creanţe fiscale principale • dreptul la perceperea majorărilor de întârziere, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii

  8. Obligaţia şi creanţa fiscală Prin obligaţii fiscale se înţelege: a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

  9. Obligaţia şi creanţa fiscală d) obligaţia de a plăti majorări de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii; e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă; f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

  10. Obligaţia şi creanţa fiscală În cea mai mare parte a cazurilor, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Creanţele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.

  11. Domiciliul fiscal Prin domiciliu fiscal se înţelege (reguli generale): a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu; b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală; c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat; d) pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.

  12. Majorări de întârziere Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.

  13. Majorări de întârziere Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

  14. Impozitul pe profit

  15. Contribuabilii Persoane juridice române – pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate; – împreună cu persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cât îşi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice; Persoane juridice străine - care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent; – care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; Persoane juridice şi fizice nerezidente – care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane.

  16. Scutiri de la plata impozitului pe profit În general: Instituţiile publice Instituţiile de învăţământ particular acreditate Asociaţiile de proprietari Culte religioase Organizaţiile non profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale Alte entităţi

  17. Anul fiscal 01 Ianuarie – 31 Decembrie De când s-a înfiinţat – 31 Decembrie 01 Ianuarie – Până când s-a desfiinţat

  18. Cote Generala: 16% Pentru activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive: max (5%x Venituri, 16% Profit)

  19. Determinarea impozitului pe profit Impozit pe profit = Cotă x Profit impozabil (stabilit supă deducerea pierderilor din anii anteriori, dacă este cazul)

  20. Calculul profitului impozabil Profit impozabil aferent unui an = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale +Elemente asimilabile veniturilor -Elemente asimilabile cheltuielilor Profit impozabil asupra căruia se calculează impozitul pe profit = Profitul impozabil aferent unui an - Pierderea fiscală de reportat

  21. Calculul profitului impozabil Preluarea pierderii: In următorii 5 ani consecutivi; Începând cu pierderea fiscală a anului 2009 recuperarea se face în următorii 7 ani consecutivi; 2005 Imp profit 2006 Imp venit 2007 Imp venit 2008 Imp profit 2009 Imp profit 2010 Imp profit pierdere profit profit profit

  22. Venituri neimpozabile Dividende primite de la persoană juridică română Dividende primite de la persoană juridică din UE, dacă: Participaţia este de minim 15% (10% din 2009) Participaţia se deţine de minim 2 ani neîntrerupţi la data plăţii dividendului Venituri provenite din anularea cheltuielilor nedeductibile Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile Venituri neimpozabile ca urmare a unor memorandumuri În 2009: veniturile din tranzactionarea titlurilor la bursă

  23. Cheltuieli nedeductibile In scopul realizării veniturilor impozabile Nededutibile integral, conform precizărilor exprese din lege Deductibile limitat, conform precizărilor exprese din lege Cheltuieli Deductibile Nu sunt aferente veniturilor impozabile Nedeductibile

  24. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind integral nedeductibile (selectiv): Cheltuieli cu impozitul pe profit; Cheltuieli cu amenzi, majorări de întârziere etc. datorate către statul Român/alte state Cheltuieli cu stocuri/mijloace fixe lipsă în gestiune, neimputabile şi care nu au fost asigurate Cheltuieli cu prestări servicii pentru care nu s-a încheiat contract sau nu s-a dovedit necesitatea lor. Nu e obligatoriu contract pentru prestări servicii cu caracter ocazional

  25. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind integral nedeductibile: Cheltuieli cu sponsorizarea; Ele se pot scădea din impozitul pe profit în limita a 3 la mie din CA 20% din impozitul pe profit Cheltuieli care nu au la bază un document justificativ Cheltuieli realizate în favoarea acţionarului sau asociatului În 2009: cheltuielile cu valoarea de intrare şi de tranzacţionare în cazul tranzacţionării titlurilor la bursă Alte cheltuieli

  26. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată (selectiv): Cheltuieli cu protocolul: Limita: 2%(Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cu protocolul) Cheltuieli sociale: Limita: 2% x Cheltuieli cu salariile

  27. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată: Diurna acordată salariaţilor şi administratorilor: Limita: 2,5 x limita de la instituţii publice Limita de la instituţii publice Diurna internă: 13 lei/zi (HG 1860/2006) Diurna externă: Conform H.G. 518/1995

  28. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată: Perisabilităţi: Limita: HG 831/2004 Tichete de masă: Limita: 1/zi lucrătoare în care angajatul a stat în unitate (Legea 142/1998)

  29. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată: Funcţionare, întreţinere, reparaţii autoturisme: Limita: 1 autoturism/persoană cu atribuţii de conducere şi administrare Funcţionare, întreţinere, reparaţii locuinţă de serviciu: Limita: Suprafaţa prevăzută de legea locuinţei (Legea 144/1996), majorată cu 10% (Legea 142/1998)

  30. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată: Cheltuielile cu cotizaţii şi taxe către ONG şi asociaţii profesionale sunt deductibile în limita a 4000 Euro Nu se includ aici cotizaţiile achitate impuse prin lege pentru practicarea unor profesii: expert contabil, contabil autorizat etc

  31. Cheltuieli Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată: Cheltuielile cu asigurările suportate de angajator: 400 euro/an/angajat pentru asigurările de pensii facultative, în condiţiile Legii 204/2006. 250 euro/an/angajat pentru asigurările voluntare de sănătate, în condiţiile legii 95/2006.

  32. Cheltuieli Dobânzi: De la persoane specializate, autorizate de BNR = integral deductibile De la persoane nespecializate: Dacă rata dobânzii depăşeşte rata dobânzii de referinţă de la BNR  partea care depăşeşte este integral nedeductibilă Partea care este până în rata dobânzii de referinţă de la BNR se încadrează în funcţie de gradul de îndatorare: Dacă gradul de îndatorare > 0 si <= 3  integral deductibile în anul de calcul Dacă gradul de îndatorare < 0 sau > 3  se reportează în anii următori, până când gradul de îndatorare devine > 0 si <= 3

  33. Cheltuieli nedeductibile Dobânzi: Grad de îndatorare Capital imprumutat = credite cu perioadă de rambursare mai mare de 1 an

  34. Cheltuieli nedeductibile Dobânzi: Rata dobânzii de referinţă Valută: 7% Lei: nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru

  35. Deduceri fiscale Amortizarea fiscală; Dobânzi reportate din anii anteriori; Rezerva legală, în limita a: 5%(Profit contabil înainte de calculul impozitului pe profit – Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) 20% x Capitalul social subscris si varsat

  36. Elemente asimilabile veniturilor Rezerva din reevaluare Rezervele din reevaluare care au fost considerate deductibile trebuie impozitate la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile ; Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea destinaţiei sau distribuţie

  37. Plata impozitului BĂNCI: plată anuală cu plăţi anticipate trimestriale; Termen plată anuală: 15 aprilie Termen plăţi anticipate: 25 a lunii trim următor ONG-uri: Plată anuală Termen: 15 februarie S.C. Plată trimestrială Termen: 25 a lunii trim următor OBS! In trim IV se plăteşte o sumă egală cu cea din trim III Dacă definitivarea se face până la 15 februarie a anului următor, în trim IV nu se mai plăteşte nimic şi se plăteşte diferenţa la 15 februarie

  38. Plata impozitului Sistem plăţi anticipate: Impozit pe profit trimestrial = ¼ * Impozit anul trecut * (1+Rinflaţiei) 2007: R inflaţiei = 4,5% (OMFP 78/2007) 2008: R inflaţiei = 3,8% (OMEF 227/2008)

  39. Plata impozitului Sistem plăţi anticipate (generalizat incepând cu 2010): Dacă - anul trecut = pierdere fiscală - înfiinţare în anul curent; - înfiinţare în anul precedent - anul trecut = microîntreprindere Atunci Impozit pe profit trimestrial = 16% * Profit contabil al trimestrului

  40. Declararea ANUAL: 15 Aprilie (sau 15 februarie) (declaraţia 101) TRIMESTRIAL: 25 a lunii următoare trimestrului încheiat (declaraţia 100)

  41. Reţinerea impozitului pe dividende Dividend plătit persoanei fizice române = 16% Dividend plătit persoanei juridice române: Cota = 10% Nu se reţine dacă beneficiarul persoană juridică română deţine cel puţin 15% (10% din 1009) pe o perioadă de cel puţin 2 ani la data plăţii dividendului

  42. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

  43. Microîntreprinderile • realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale; • au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv • au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de până la 100.000 euro inclusiv; • au capital integral privat.

  44. În cazul în care, în cursul anului fiscal una dintre condiţiile referitoare la numărul de salariaţi sau la capital nu mai este îndeplinită, contribuabilul are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare stabilit pentru microîntreprinderi, urmând ca în anul următor să aplice impozitul pe profit, fără posibilitatea de a reveni la impunerea ca microîntreprindere, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prezentate anterior. Dacă în cursul anului cel puţin una dintre condiţiile referitoare la nivelul veniturilor sau ponderea veniturilor, altele decât cele din consultanţă în total venituri nu mai este respectată, începând cu trimestrul în care nu se mai respectă condiţia (sau ambele condiţii, după caz), microîntreprinderea va trece la sistemul de impozitare al profitului pentru întreaga perioadă a anului, fără posibilitate de revenire ulterioară la regimul de impozitare a microîntreprinderilor.

  45. Nu intră în categoria microîntreprinderilor persoanele juridice române care: – desfăşoară activităţi în domeniul bancar; – desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; – desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; – au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat per­soană juridică cu peste 250 de angajaţi.

  46. Impozit = baza impozabilă x cota de impozitare Cota de impozitare 3% Baza impozabilă este formată din veniturile realizate de societate din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute expres ca fiind scutite

  47. NU intră în baza de impozitare a impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor următoarele venituri: – veniturile din variaţia stocurilor; – veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; – veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; – veniturile din provizioane; – veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului sta­tului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; – veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

  48. Facilitate Diminuarea valorii veniturilor asupra cărora se aplică cota de impozitare cu valoarea casei de marcat

  49. Plata – trimestrial Scadenţa este data de 25 a primei luni a trimestrului următor pentru care se datorează

  50. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice

More Related