Poluarea

1. Poluarea

2. Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator, pana la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele vii.Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale calitatii mediului, este un poluant. Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergenti sintetici, provenite din activitatea casnica si industriala, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, "smogul", folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse indrustrii.

3. POLUAREA SOLULUI Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt: Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul; Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor afecteaza masa organica din sol, ii altereaza structura etc.; Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungand in sol, modifica mecanismele interne, fertilitatea solului; Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului; Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului; Taierea padurilor; Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb). Pentru a preveni poluarea solului, citam: Studierea fiecarui tip de sol; Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;

4. POLUAREA AERULUI Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic citam: Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.); Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de gaze, filmetru si sonometru; Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule inchise; Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale, raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;  Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.; Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc.

6. Circuitul apei în natură (denumit uneori și ciclul hidrologic sauciclul apei) este procesul de circulație continuă a apei în cadrulhidrosfereiPământului. Acest proces este pus în mișcare deradiația solară și de gravitație. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă starea de agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa se mișcă dintr-un element component al circuitului în altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporația, transpirația, infiltrația și scurgerea.

7. . Detergentii sintetici, insecticidele altereaza calitatea apei, afectand, pana la urma, si fauna acvatica. Substantele chimice nocive se pot infiltra in sol, ajungand pana la panza de apa subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa).

8. Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și cade pe suprafața pământului. Forma de precipitații care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind zăpada, grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din ceață.

9. Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la suprafața oceanelor și a altor corpuri de apă în atmosferă. Acest transfer implică o schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichidă în stare gazoasă. Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație. Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate,vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să producă precipitații.

10. Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la suprafața oceanelor și a altor corpuri de apă în atmosferă. Acest transfer implică o schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichidă în stare gazoasă. Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație. Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate,vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să producă precipitații.

11. Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a mai trece prin starea lichidă. • Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. • Scurgerea este procesul prin care apa se mișcă la suprafața sau sub suprafața solului. În această mișcare se poate face distincție între: • scurgerea de suprafață este scurgerea care are loc pe suprafața solului, având de obicei loc în straturi subțiri sau în șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului; • scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se concentrează apa provenind din scurgerea de suprafață, formând pâraie, râuri și fluvii;

12. Vulcanii Eruptiile vulcanicegenereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de „efect de sera”, produs de cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera.

13. Lava Lavă este denumirea magmei vulcanice ajunse printr-o erupție vulcanică la suprafață, denumirea rocilor formate prin răcirea lavei sunt numite vulcanite, sau cele care conțin substanțe volatile gazeca bioxid de carbon, bioxid de sulf, amoniac, gaze rare, sau piroclaste. Lavele sunt topituri de silicați, a căror pondere variază între 45 - 70 % SiO2. După reacția chimică, lavele se pot împărți în: lave acide sau riolitice care au un conținut > 65 % de dioxid de siliciu (lave vâscoase) lave bazice sau bazaltice care au < 52 % dioxid de siliciu (SiO2) (lave fluide) O formă intermediară sunt lavele andezitice cu un conținut de SiO2 între 52 % și 65 %.

14. Petrolul

15. Efectele asupra mediului inconjurator Metodele de curatare folosite în cazul revarsarii titeiului în mari si oceane au evoluat în timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au împiedicat operatiunile de salvare.Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza în mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care traiesc la suprafata apei. Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine.

16. CARBUNII Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu proprietăți combustibile formată prin (carbonizare) îmbogățirea în carbon (în condițiile lipseioxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani în urmă, prin două procese mai importante: faza biochimică produsă de bacterii și ciuperci care transformă celuloza și lignina din plante; faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, care se produce la temperaturi și presiuni ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila și antracitul. Acest proces are ca rezultat o îmbogățire de peste 50 % din volum în carbon.

17. Procentul de carbon este un criteriu de clasificare a carbunilor in: superiori, varietati precum antracitul, huila si lignitul, care au procent de carbon mare si putere calorica mare; carbuni inferiori, precum carbunele brun si turba, care au un procent de carbon mic si putere calorica mica.

19. Efecte asupra mediului inconjurator Combustibilii fosili conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și toriu, care este emanat în atmosferă. În anul 2000 au fost emise în atmosferă circa 12.000 de tone de toriu și 5000 de tone de uraniu prin arderea cărbunelui. Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine. Exploatarea, procesarea și distribuția de combustibili fosili poate crea și alte probleme mediului. Metodele de exploatarea cărbunelui, îndeosebi exploatarea în cariere de suprafață creează multe probleme, în timp ce forajele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice.

20. Bibliografie Barbu, I. ș.a. A doua tinerețe a cărbunilor, Editura Albatros, București, 1986 Popa, B. ș.a. Manualul inginerului termotehnician, vol I, Editura Tehnică, București, 1984 Ungureanu, C. Generatoare de abur pentru instalații energetice, clasice și nucleare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 CHIMIE,manual de cls. a-X-a,autori;Luminita Vladescu, Corneliu Tarabasanu-Mihaila, Luminita Irinel Doicin,Bucuresti:Art,2005. Edith Beral & Mihai Zapan - Chimie anorganică, Editura tehnică, București, 1977. Ortansa Petrovanu, Maria Munteanu-Experimente chimice si lucrări de cerc pentru gimnaziu, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1983 Sivia Jerghiuţă, Georgeta Sufleţel, Elena Miu- Caiet de chimie pentru clasa a-VII-a, a-VIII-a, Ed Document, Iasi 1998 Mircea Sorin Axinte-Chimia în gospodărie www. Google.ro www.wikipedia.ro

21. Componenta grupei: Amza Andra Marin Andrada Mircea Monica Rosca Roxana Clasa: XI D, CNMB Profesor Coordonator: Roman Octavian