1 / 35

Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata

Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata. Maria Rădoane. Definiţii.

lore
Download Presentation

Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata Maria Rădoane

  2. Definiţii • Geomorfologia dinamicã - domeniu al geomorfologiei care se ocupã de studiul proceselor, sub raportul aspectelor generale privind iniţierea lor, dezvoltarea şi constrângerea lor pânã la concretizarea în morfologie şi tip de depozite. • Geomorfologia aplicată - o aplicare a cunoştinţelor de geomorfologie la soluţionarea problemelor privind folosirea terenurilor, exploatarea resurselor, planificarea şi amenajarea mediului. • Geomorfologia environmentală – ştiinţa care examinează relaţia între Om şi Mediu

  3. Jean Tricart (1920 – 2003) • Este o ramurã consacratã de şcoala de la Strasbourg (creată de Jean Tricart). • In mai toate ţãrile lumii în care geomorfologia a cunoscut o emancipare dupã al II-lea rãzboi mondial, o asemenea ramurã s-a impus prin natura lucrurilor.

  4. In România • Din secolul al XIX-lea apar şi lucrări despre eroziunea şi degradarea terenurilor şi aparţin agronomilor şi silvicultorilor (de exemplu, Ion Ionescu de la Brad). • Sprijinul sistematizării urbane şi rurale • Ameliorarea terenurilor degradate • Cunoaşterea zonelor umede • Importanţa hărţilor geomorfologice în amenajarea teritoriului

  5. Geomorfologie environmentală • termenul a fost introdus de Coates în 1971. El a definit Geomorfologia environmentală drept utilizarea practică a geomorfologiei pentru soluţionarea problemelor acolo unde omul doreşte să transforme, să schimbe sau să folosească procesele geomorfologice; Această disciplină implică următoarele teme: • Studierea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief care afectează omul, inclusiv fenomenele de hazard cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren, ravenaţia, eroziunea laterală etc. • Analiza problemelor în zonele unde omul planifică să perturbe sau deja a alterat ecosistemul apă-uscat. • Utilizarea de către om a agenţilor sau produselor geomorfologice ca resurse, cum ar fi apa, nisipul, pietrişul, roca sau peisajul. • Utilizarea geomorfologiei în planificarea şi managementul mediului

  6. Panizza (1992) • Geomorfologia Environmentală examineazărelaţiile între om şi mediu • Mediul = “o serie de componente fizice şi biologice care au un efect asupra vieţii şi asupra dezvoltării şi activităţilor organismelor vii » • Componentele geomorfologiceale mediului pot fi schematic subdivizate în: -resurse geomorfologice şi -hazarde geomorfologice.

  7. Resursele geomorfologice Materialele brute (asupra cărora acţionează procesele geomorfologice), cât şi formele de relief – ambele sunt folositoare omului, depinzând de circumstanţele economice, sociale şi tehnologice. De exemplu, depozitele fluviale sau litorale pot deveni valoroase din punct de vedere economic şi sunt considerate ca resurse geomorfologice când sunt folosite pentru exploatarea pietrisului si nisipului. În mod similar, o plajă poate avea valoare şi este considerată ca resursă geomorfologică când este utilizată în scop turistic.

  8. Hazardele geomorfologice • posibilitatea ca un anumit fenomen al instabilităţii geomorfologice de o magnitudine dată ar putea avea loc într-un anumit teritoriu şi într-un anume timp şi să afecteze sistemele umane”. • De exemplu, într-o anumită zonă, poate fi evaluată posibilitatea ca o alunecare să se producă peste 50 de ani si sa afecteze proprietati, cai de comunicatii si chiar vieti omenesti.

  9. 28 iulie 2004 valea Trotusului

  10. Omul • În contextul relaţiilor cu mediul, omul se regăseşte în sintagmele: activitatea umană vulnerabilitatea teritoriului.

  11. Activitatea omului reprezintă acţiunea specifică a omului care poate fi rezumată în termenii vânătoare, păşunat, agricultură,despădurire, utilizarea resurselor naturale şi lucrările inginereşti

  12. Vulnerabilitatea teritoriului • reprezintă complexul tuturor lucrurilor care există ca rezultat al intervenţiilor umane într-o regiune dată şi care pot fi direct sau indirect senzitive la pagubele materiale. • Incluse în acest complex sunt populaţia, clădirile şi structurile, infrastructurile, activitatea economică, organizarea socială şi orice programe de dezvoltare şi expansiune planificate pentru un teritoriu dat.

  13. Relaţiile între Mediul Geomorfologic şi Om

  14. Prima posibilitate: Mediul Geomorfologic este privit ca pasiv în relaţie cu Omul (activ). Cu alte cuvinte, o resursă poate fi alterată sau distrusă de activitatea umană (de exemplu, un peisaj montan care a fost modificat de un buldozer).

  15. A doua posibilitate • Hazardele Geomorfologice în relaţie cu Vulnerabilitatea Teritoriului, unde Mediul Geomorfologic este privit ca activ în relaţie cu Omul (pasiv). • Cu alte cuvinte, un hazard poate altera sau distruge câteva clădiri sau infrastructuri (de ex., o alunecare sau eroziune fluvială, costiera cauzează colapsul unei sosele, pod, cladire etc).

  16. Concluzii • IMPACT - consecinţele Activităţii Umane asupra unei Resurse Geomorfologice • RISC - consecinţele Hazardelor Geomorfologice asupra unei localizări a Vulnerabilităţii Teritoriului

  17. Podul Diablo, Spania 1. Dacă noi considerăm acest pod natural ca un hazard şi omul cu bivoli si car ca vulnerabilitate, colapsul eventual al podului reprezintă un risc. 2. Dacă, din contră, noi considerăm podul natural ca o resursăgeomorfologică (prin singularitatea şi raritatea lui) şi trecerea omului pe el cu bivolii lui ca o activitate care poate cauza colapsul podului, astfel avem de-a face cu un impact

  18. Exercitiul 1 • Eroziunea laterala = Hazard Geomorfologic • Terasa fluviala de 7 m = Resursa Geomorfologica • Biserica Bociulesti = Structura Vulnerabila • Concluzia: exista Risculca biserica sa fie distrusa, ceea ce s-a si intamplat

  19. Exercitiul 2 Amenajarea lacului Izvoru Muntelui – Activitate Antropica in valea Bistritei Valea Bistritei (versanti, terase etc) - Resursa Geomorfologica Actiunea dinamicii apei lacului Izvoru Muntelui – Impact asupra mediului geomorfologic

  20. Resursa geomorfologica = versantii Activitate umana = actiunea turmelor de animale Vulnerabilitatea teritoriului = interesul omului pentru stabilitatea versantilor Terasetele de tipul cararilor de oi = raspunsul la impactul activitatilor umane Exercitiul 3

  21. Exercitiul 4 Resursa Geomorfologica = versantul, solul fertil Activitatea Umana = despadurirea, destelenirea, aratura in lungul versantului Hazard Geomorfologic = actiunea precipitatiilor asupra terenului afanat Vulnerabilitatea zonei = terenul fertil RISC = aparitia de fagase, ogase, ravene

  22. Obiectivele geomorfologiei aplicate • identifică • descrie formele de relief, • explică originea lor • predictează comportarea sau desfăşurarea ulterioară

  23. Identificarea Reprezintă o simplă evaluare cantitativă şi calitativă care ne pune în cunoştinţă cu elementele generale ale locului geomorfologic

  24. Identificarea unei ravene

  25. Identificarea unui sector de albie

  26. Identificarea unui profil de tarm

  27. Identificarea unei alunecari de teren

  28. Descrierea Descrierea se face în termeni cantitativi, privind variabilele geomorfometrice sau ale parametrilor ce definesc un proces (de eroziune, transport de aluviuni, deplasări de teren, eroziuni de maluri etc).

  29. Sectiunea de albie, r. Barlad

  30. Explicarea Evaluarea raporturilor cauză – efect în apariţia şi dinamica formelor şi a proceselor de relief.

  31. Producţia de aluviuni în relaţie cu suprafaţa bazinului hidrografic pentru 49 de bazine hidrografice din Carpaţii Orientali situate pe roci de fliş în comparaţie cu situaţia a 5 bazine mici din valea Trotuşului, monitorizate după viitura din 28 iulie 2004

  32. Variabila morfo- sedimentologica L(km) Sb(kmp) Ia (m/km) B (m) Hmax (m) SS (mp) Hmed (m) Rh AS AD M A+Pp A+Pm D50p L(km) 1 Sb(kmp) 0.993 1 Ia (m/km) -0.612 -0.613 1 B (m) 0.209 0.193 -0.466 1 Hmax (m) -0.510 -0.528 0.086 0.421 1 SS (mp) 0.001 -0.019 -0.264 0.856 0.697 1 Hmed (m) -0.384 -0.416 0.282 0.136 0.799 0.474 1 Rh -0.312 -0.344 0.181 0.235 0.821 0.571 0.987 1 AS -0.146 -0.165 -0.161 0.734 0.664 0.861 0.387 0.459 1 AD 0.056 0.039 -0.280 0.684 0.572 0.838 0.460 0.549 0.494 1 M -0.407 -0.416 0.169 -0.052 0.221 0.033 0.314 0.278 0.153 -0.038 1 A+Pp 0.004 -0.045 0.180 -0.325 -0.059 -0.110 0.267 0.227 -0.120 -0.033 0.256 1 A+Pm -0.458 -0.457 0.065 0.022 0.279 0.055 0.250 0.230 0.157 0.015 0.896 0.016 1 D50p 0.145 0.173 -0.213 0.510 0.083 0.273 -0.169 -0.111 0.222 0.206 -0.396 -0.755 -0.215 1 Matricea de corelaţie a variabilelor morfometrice si sedimentologice a albiei râului Bârlad

  33. Postdictia • Reprezintă evaluarea condiţiilor dinamice sau caracteristicilor anterioare situaţiei actuale, respectiv, istoria reliefului în ultima parte a timpului geologic (Holocenul), aspect care este în relaţie cu identificarea tendinţei în timp lung a fenomenului geomorfologic studiat.

  34. Faze de evolutie a pozitiei albiei r. Suceava la confl. Siret

  35. R. Suceava la Iţcani

More Related