1 / 52

FAMILIA SPIROCHETE Dr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache

FAMILIA SPIROCHETE Dr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache. FAMILIA SPIROCHETE. structură helicoidală (6-20 μ m) flexibili Mobili endoflagel in spatiu periplasmic “tirbuson” Gram negativ unele nu se colorează în col. Gram ( Treponema ) importante în patologia umană :

lluvia
Download Presentation

FAMILIA SPIROCHETE Dr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. FAMILIA SPIROCHETEDr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache

  2. FAMILIA SPIROCHETE • structură helicoidală (6-20 μm) • flexibili • Mobili • endoflagel in spatiu periplasmic • “tirbuson” • Gram negativ • unele nu se colorează în col. Gram (Treponema) • importante în patologia umană: • genurile Leptospira,Treponema, Borrelia

  3. Genul Treponema • specii patogene pentru om: • Treponema pallidum • Treponema pertenue • Treponema carateum • specii comensale: • cavitatea bucală • în asociere cu anaerobi nesporulaţi (Genul Fusobacterium) → angina fuso-spirilară Plaut-Vincent

  4. Genul Treponema • T.pallidum-sifilisul (lues); • T. carateum - pinta; • T.pertenue-pian. • Pinta şi pianul • boli nevenerice • în zone tropicale şi subtropicale.

  5. Sifilisul • Boala venerica, specific umana • descris în Europa începând cu secolul XV (1490), • fiecare naţiune: boală “importată” de la vecinii geografici • ex. Englezii o numeau boală franţuzească, • francezii “boală italiană”, etc. • numele de Syphilis • Fracastorius (Syphilis sive Morbus Galicus) • folosit de Ovidiu în scrierile sale • Transmiterea predominant pe cale sexuală • leziuni exudative • contact cu mucoasa intactă sau pielea lezată.

  6. Treponema pallidumSifilisul • Căile de contaminare: • contact sexual • nesexuală • transplacentar • transfuzii de sânge (foarte rar)

  7. Treponema pallidumSifilisul congenital

  8. GENUL TREPONEMA

  9. Sifilisul 3 stadii: • S.primar (2-10 săptămîni) • şancru dur-nedureros • se vindecă spontan în 75% din cazuri în aprox. 14 zile. • cel mai frecvent localizat la nivelul • organelor genitale, • anusului • cavitatea bucală, • se poate întîlnii la aproape orice nivel (ex.sifilisul “inocenţilor”, pe degete la ginecologi sau stomatologi) • adenopatie satelită

  10. TREPONEMA SIFILIS PRIMAR- SANCRU DUR

  11. Sifilisul • Sifilisul secundar săpt.3-8 - septicemie sifilitică • sindrom asemănător cu gripa, • se poate vindeca spontan, • evoluează cu • rush generalizat : puternic contagios • rozeole sifilitice (cutanate • alopecie arială • plăci mucoase decolorate • In 15 % din cazuri acesta trece in stadiul 3

  12. Sifilisul • Sifilisul terţiar • tratament inadecvat sau netratati • tuberculi (gome sifilitice) în diverse organe. • la nivelul mucoaselor, ficatului, ochilor, articulaţiilor, oaselor, musculaturii, SNC • se multiplică fie rămân dormante. • Evolutie: • rash asimptomatic • vindecare spontană • SNC: tabes dorsal => instabilitate posturală => genunchi umflaţi (semnul Charcott)

  13. Sifilis tertiar Gome sifilitice

  14. Tratament • Penicilină G sau Peniciline retard.

  15. Treponematozele non-venerice • endemice zone calde/umede • Transmise prin contact direct. • Boli: • bejel (Treponema pallidum endemicum) • in zona Mediteraneana arida • Africa • pian (T.pertenue) • pinta (T.carateum ) • America Centrala si de Sud. • Tratament: penicillina

  16. Genul Leptospira Caractere generale: - peste 100 de specii saprofite şi patogene • Lungime: 4-9 µm, • spire regulate şi fine; • Carlige la capete • mobile, • mişcare „în serpentină”

  17. Leptospiroza Genul Leptospira • specii saprofite (L.biflexa) • patogene (boala Weil) = L.interrogans • 200 serovariante, • Importantă: L.icterohemoragie • Rezervor • animalele (porc, câine, pisică, şobolan) • excreta prin urina => ape, nămol, sol • Contaminarea umană • alimente • piele lezată (baie), • mucoase,

  18. Variante serologice patogene- depasita- L.icterohemorragiae→ b.Weil → şobolan L.gripo-typhosa →febra de nămol→ şoarece L.pomona → b.tinerilor porcari → porcul L.canicola →tifos canin → câinele L.hebdomadis →febra de 7 zile →rozătoare

  19. Genul Leptospira • rezervor = animalele • prin urina acestora  ape şi nămol, • alimente • piele lezată, mucoase  contaminarea umană; • determină leptospiroza = antropozoonoză.

  20. Genul Leptospira Transmiterea: - contact direct cu sângele, urina sau organele (rinichi) unui animal infectat - contact direct cu solul/apa contaminate cu leptospire - pătrunderea în organism: prin leziuni superficiale ale pielii, mucoaselor; - contactul: profesional, băi în sezonul cald în bălţi, mlaştini, la pescuit, vânătoare - transmiterea transpacentară posibilă - omul bolnav, care elimină leptospirele prin urină = sursă de infecţie.

  21. Genul Leptospira • Persoanele expuse: • regiuni mlăştinoase, orezării, mine • (umiditatea, temperatura relativ constantă şi prezenţa rozătoarelor favorizează persistenţa în natură a leptospirelor); • care lucrează în contact cu animalele • (caracter de boală profesională).

  22. Leptospiroza = boala infectioasa acută: • febră, • cefalee, • dureri musculare, • afectarea • rinichilor, • ficatului, • sistemului nervos • cardiovascular. • A fost descrisă prima dată de Adolf Weil în 1886.

  23. Leptospiroza Sindrom • febril, • icteric, • hemoragic, • Renal: • nefropatie cu proteinurie moderata, • Urina: hematii proaspete, umbre eritrocitare, leucocite, cilindri hialinici, celule epiteliale renal. • ziua 7-10: oligurie/anuria; • Posibil: IRA • reversibila • meningeal.

  24. Leptospirosis Pathogenesis and clinical disease

  25. Leptospiroza • Tratament: • Penicilină G, • Tetraciclină, • Ampicilină. • Profilaxie: • reguli de protecţia muncii (mănuşi, cizme de cauciuc), • NU îmbăieri în apele de lângă crescătorii de animale, • clorinarea apei din bazinele de înot.

  26. Genul Borrelia 1.Bburdgorferi → boala Lyme • Borrelia burgdorferi sensu lato • Borrelia burgdorferi sensu stricto • Borrelia afzelii • Borrelia garinii 2.B.recurrentis  febra recurenta → variabilitate antigenică

  27. Genul Borellia B.burgdorferi->boala Lyme. • Transmiterea la om - prin căpuşe. • Simptome asemănătoare cu gripa + leziune cutanată • eritem cronic migrator • mialgii, • artralgii.

  28. Boala Lyme • = boala infecţioasă articulară, neurologicăşi cardiacă, • agent etiologic Borrelia burgdoferi. • Vector: căpuşe, Ixodes spp. • I.scapularis, I. pacificus I.ricinus - Europa • Rezervor - mai multe mamifere, • cerbii, caprioarele • Boala Lyme: în Europa, America şi Australia.

  29. B. burgdorferi- Repartitie geografica

  30. Boala Lyme - Evoluţie • Faza primară: • eritem cronic migrator • 3 zile - o lună dupăînţepătura căpuşei • Leziunea cutanată dispare în trei săptămâni • + febră • + dureri articulare şi musculare. • Faza secundară: • pusee de eritem, • manifestări neurologice, cardiace • dureri articulare. • Durată: de la câteva săptămâni până la câteva luni. • Faza terţiară: • la mai mulţi ani dupăînţepătură; • dermatită cronică atrofiantă, • reumatism cronic al uneia sau mai multor articulaţii • atingeri cerebrale.

  31. Boala Lyme Tratament: • Penicilină, • Amoxicilină, • Ceftriaxonă, • Tetraciclină, • Doxiciclină.

  32. Boala Lymeprofilaxie

  33. Boala Lyme • Diagnosticul - clinic, cel de laborator - dificil. • Diagnostic direct: • Produsul patologic: sângele periferic microorganism spiralat (impreganţie argentică) • Izolare pe medii complexe (prin cultivare le scade virulenţa) • PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)

  34. Boala Lyme Diagnostic indirect, serologic: • IF indirectă • ELISA (IgM, IgG) • Western blot (IgM, IgG). • ELISA pt depistarea IgM sau IgG pentru Borrelia burgdorferi, • confirmat prin test Western blot

  35. Borrelia recurrentis - determina febra recurentă -incubaţie 3-10 zile -episoade de febră care durează 3-5 zile , afebrilitate 10 zile apoi din nou febră şi cefalee. - se transmite prin paduchiide corp. • Tratament: • Penicilină, • Eritromicină, • Doxiciclină.

  36. Febra recurenta • Diagnostic direct • Produsul patologic: sângele periferic • frotiu Giemsa; inegal spiralat • Inoculare la animale • ( şobolan intraperitoneal), • după 2-4 zile se face frotiu col. Giemsa. • Diagnostic serologic: RFC • antigenele sunt spirochete din cultură • Mulţi dintre cei infectaţi cu borrelii au VDRL pozitiv !

More Related