Argoul
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 16

ARGOUL PowerPoint PPT Presentation


  • 66 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

ARGOUL. Ion Pachia Tatomirescu:

Download Presentation

ARGOUL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Argoul

ARGOUL


Argoul

Ion Pachia Tatomirescu:

“ argoul este un mod de exprimare nonliterar, specific anumitor grupuri sociale „certate cu legea“ şi cu „codul manierelor elegante“ – grupuri alcătuite din vagabonzi, delincvenţi, dar şi din elevi, studenţi, militari ş. a. –, care şi-au format un „vocabular special“, cuprinzând cuvinte „cu sensuri deturnate“, din limba comună, ori din sfera regionalismelor, neologismelor etc .”


Exemple

Exemple:

  • marfă, meseriaş,

  • valabil, vrăjeală,

  • trombonist, trotilat,

  • a se da rotund,

  • a zemui, venit cu pluta (sau plutaş),

  • căzut odată cu ploaia,

  • venit cu roata de caşcaval pe dunga gardului,

  • e groasă, măcăne,

  • bişniţări, a drincui (din engl. (to)drink),

  • şmenar („persoană care înşală în schimbarea ilegală a banilor“),

  • a şpăgui (< şpagă) .


Argouri recente

Argouri recente

  • ŞMECHER

  • Cuvant polsemantic: verbul a şmecheri în construcţie tranzitivă, a şmecheri pe cineva sau ceva înseamnă „a înşela; a truca, a falsifica“; iar ca reflexiv – a se şmecheri – are sensul „a deveni (mai) abil“ „e, ne-am şmecherit! “

  • Familie lexicala: şmechereşte , şmecherie, şmechereală, şmecherlâc , şmecherit („fercheş, puţin neserios, puţin şmecherit)

  • Camp lexical: cuprinde acţiuni generale – a se învârti, a se descurca, a se orienta, a se prinde, a fenta, a îmbârliga –, strategii punctuale – mişculaţii (mişcoraţii), combinaţii, manevre, lipeli, mistreţuri, moşmande –, simulări – trucaje de Buftea, figuri, la şto, la ciuciu –, mijloace verbale – papagal, texte, vrăjeli, caterinci, abureli etc.


Argoul

II. MARFA

Substantivul capata valoare substantivala si adverbiala (uneori superlativa):

  • „O tipă cu totul superbă – marfă!“

  • „Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost «marf㻓

  • Marfă bună „se spune, depreciativ, despre un om şmecher sau imoral“

  • “Marfa de marfa” a cumparat (calitate).


Argoul

III.Expresia colocviala “De cartier” intalnita azi in toate mediile, pornind din muzica pana in paginile ziarelor.

  • băieţii de cartier

  • viaţa băieţilor de cartier

  • şmenar de cartier

  • Limbaj de cartier

  • muzică de cartier

  • viaţa de cartier

  • gaşca din cartier.


Argoul

IV. Expresia "băiat de băiat "

  • băiat cu ochi albaştri,

  • băiat de băiat,

  • băiat de ghindă,

  • băiat deştept,

  • băiat de traseu,

  • băiat salon,

  • băiat solvabil.


Argoul

V. Miştoeste folosit mai ales în calitate de adjectiv şi adverb ca echivalent pentru „bun“, „bine“, „frumos“, „potrivit“ etc.

Un sens cu totul diferit presupune construcţia fixă a lua la mişto„a-şi bate joc“ (unde mişto este tratat ca substantiv). Prin analogie cu expresia sinonimă din vorbirea familiară a lua peste picior, a lua la mişto se modifică în a lua peste mişto. Cu acelaşi sens se foloseşte şi a face mişto (de…).

Un derivat, recent s-ar părea, al lui mişto este miştocar, folosit cu sensul „ironic, batjocoritor, zeflemist“ (deci semantic, de­rivatul are ca punct de plecare expresiile a lua la mişto, a face mişto).


Argoul

VI.Expresie argotică „Aşa vrea muşchii…“destul de recentă, a cunoscut un succes rapid.

  • „m-a ghicit că mi-e milă de tagma martalogilor, nu numai de muşchii mei“

  • „noi, cu muşchii de oţel / la cules de muşeţel .


Argoul

VII. A se lasa cu…

  • Verbul a se lăsa se foloseşte, impersonal, cu sensul „a se produce, a se întâmpla; a fi iminent“: „se lasă cu nori dinspre U. S. “;

    „se lasă şi pentru bietu' Gigi cu un week-end scurt“

    „Se va lăsa oare cu epurări la Interne? “

  • Când verbul are un subiect – sensul său este „a produce, a avea ca efect“ .


Argoul

VIII. Sufixul familiar-argotic-ar:

  • prietenar,

  • ciumecar,

  • şmenar,

  • găşcar,

  • giolar,

  • (mi)ştocar

  • străinar,

  • jupânar.


Argoul

IX. Derivat (din Sufixul-ist) :ist cu

temă neologică:

  • alarmist,

  • analist,

  • colonist,

  • congresist,

  • miniaturist,

  • propagandist,

  • romanist etc.,

  • fripturist,

  • zeflemist,

  • bonjurist.


Argoul

X. Sufixul –an de origine slavă:

  • merţan,

  • lungan,

  • grăsan,

  • beţivan;

  • bădăran,

  • ghiorlan,

  • modârlan,

  • topârlan,

  • barosan.


Argoul

XI. Sufixul -os:

  • lexic de bază (bărbos, ruşinos, băşcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, ţâfnos );

  • neologisme (dubios, religios) ;

  • formaţii populare şi familiar-argotice (păgubos, haios).


Argoul

„Zicea că i-am vrăjit nasol, / că fac mişto la parastase / ... mă tot miram ce-o gâdilase / de-a dichisit-o-n ochi un trol. // Şi mi-a suflat-o, mă... de-a gata, / călca-i-ar dricu' arătarea... / Cântai, cântai, dar vezi, cântarea / mi-a încălzit doar beregata. // Mă arde sub cămaşă coasta, / mă seacă dur, prea dur, abraşa, / sau bă... m-o fi durând cămaşa / şi eu nu ştiu nimic de asta. // Sunt şmecher, eu ? Eu, mă ? Ce zici... / C-aşa-mi turnă la-nghesuială... / Dar vezi, m-am prins: e pe gineală, / c-o arde-n muscă d-un carici. // M-a uns cu găinaţ de zână / şi tocmai cine... O cartoafă, / o ştoalfă talciocară, oafă... / Ei şi ? De-o gâdilă... rămână ! // Ochitul, vorbele îi put, / Dar dă-o-n suflet de gagică / ....... / Ai oasele la tine, Gică ? / Te fac pe zece un barbut...

Nichita Stănescu, “La Calul Bălan, cârciumă şi han”.


Argoul

Bibliografie :1.Valeria Guţu – Romalo. Corectitudine şi greşeală. Limba română actuală2.Rodica Zafiu. Diversitate stilistica in romana actuala. Bucuresti, 2003Material: Nae Roxana


  • Login