Zone cu resurse naturale din Romania

1. Zone cu resursenaturale din Romania Ţara noastră va resimţi din plin în zece ani şocul terminării resurselor, pe măsură ce acestea se consumă. Primul efect: scumpirile.

2. O ţară bogată şi plină de resurse naturale. Aceasta ar fi descrierea care ne vine prima oară în minte când vorbim despre România. Deşi acest refren se perpetuează şi acum, rea­litatea este alta: resursele minerale ale ţării noastre sunt pe terminate şi este momentul să ne gândim ca stat la concesionarea sau achiziţia de zăcăminte în străinătate pentru a ne acoperi "foamea" de energie. Şi cu cât subsolul României sărăceşte în resurse, cu atât acestea vor ajunge la noi mai scumpe: benzină, motorină, gaze naturale, chiar şi curentul electric realizat pe bază de uraniu sau cărbune.

3. Carbunii Combustibilii fosilisunt resurse naturale subterane, reprezentate, in special, de carbuni, petrol si gaze naturale. Daca, in urma cu mii de ani, oamenii au descoperit beneficiile utilizarii acestor combustibili pentru incalzire si gatit, iata ca pana astazi, rolul lor a crescut considerabil, fiind folositi pentru a produce electricitate si pentru a alimenta diverse tipuri de motoare. Electricitatea se obtine cel mai usor prin arderea carbunilor. Din nefericire, aceasta metoda este foarte daunatoare mediului pentru ca elibereaza cantitati mari de dioxid de carbon, un gaz responsabil direct pentru efectul de sera, deci pentru incalzirea treptata a Pamantului.Dintre toti combustibilii fosili, carbunele are un grad ridicat de impuritati si emite cele mai mari cantitati de dioxid de carbon, avand un impact daunator asupra mediului, atat la nivel local, cat si global. Cea mai buna alternativa pentru carbuni este chiar gazul natural!

4. Resursele de petrol si gaze naturale Resursele de petrol şi gaze naturale ale României mai ajung pentru cel mult 15 ani. Concluzia apare într-un raport al Ministerului Economiei şi Finanţelor. Cifrele sunt îngrijorătoare, însă autorii raportului susţin că dezvoltarea tehnologică va duce la descoperirea unor noi zăcăminte. Efectele imediate ale crizei petrolului se vor vedea în preţul motorinei şi al benzinei. Rezervele de petrol şi gaze naturale se reduc de la an la an.

5. Energia eoliana Ce este energia eoliana ? Energia eoliana este energia vantului, o forma de energie regenerabila. Vanturile se formeaza deoarece Soarele nu incalzeste Pamantul uniform, fapt ce creeaza miscari de aer. Cum a aparut energia eoliana ? Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au descoperit insa nu au si exploatat energia vantului. Unele dintre cele mai vechi inscriptii egiptene atesta faptul ca in anul IV î.H, ei au fost cei care au descoperit si utilizat aceasta forma de energie. Egiptenii au inventat panza pentru navigare iar barcile se miscau cu ajutorul vantului, fiind prima modalitate de utilizare a energiei eoliene. Poporul chinez a fost cel care a  inventat moara de vant.

6. Cea mai mare intalnire a Romaniei din domeniul energiei eoliene Romania are cel mai mare potential de energie eoliana din Europa de sud-est, timp ce doar 14MW sunt instalati. De ce sa nu se foloseasca aceasta energie pentru a scoate Romania din criza? Organizatorul german de targuri si conferinte, REECO, cu o experienta de 10 ani in acest domeniu, evenimentul de anul acesta va creea un punct de intalnire cu expozanti, vorbitori si participanti renumiti din domeniul energiei eoliene! In cea ce priveste energia eoliana,cel mai mare parc de energie eoliana de pe uscat din Europa a inceput priductia de enrgie.

7. EnergieSolara Energia solara este una din cele mai sigure surse de energie regenerabila alaturi de cea geotermala, puterea valurilor si biomasa. Tehnicile de captare a energiei solare permit transformarea acesteia in electricitate, incalzire si chiar alimentarea avioanelor.Principalele metode de captare a energie solare sunt folosirea celulelor fotovoltaice sau incalzirea unui fluid si transformarea aburului in electricitate. Energia solară este energia emisă de Soare, fiind o sursă de energie regenerabilă Energia solară poate fi folosită să: genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice) genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale) încălzească clădiri, direct încălzească clădiri, prin pompe de căldură încălzească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice Instalațiile solare sunt de două tipuri: termice și fotovoltaice.

8. Efecteleenregieiasupramediului În prezent se pune un accent deosebit pe limitarea efectelor negative determinate de poluarea mediului asupra sănătăţii şi viitorului vieţii pe Pământ, iar problemele de poluare nu mai pot fi eludate. De altfel, trebuie remarcat că lupta împotriva poluării costă mult, cu toate că tratarea deşeurilor şi efluenţelor (scurgerea de masă lichidă şi gazoasă) antrenează adesea economii de materii prime şi de energie. Ţările industrializate alocă multe mijloace materiale tehnice şi băneşti necesare cercetării în acest domeniu, Comunitatea Economică Europeană stabilind în acest sens obiective precise, cum sunt: prevenirea producerii de deşeuri, reducerea cantităţilor acestora prin valorificarea lor, limitarea poluării mediului ambiant. Dezvoltarea industriei şi creşterea consumului de energie primară, antrenează poluarea mediului ambiant (aerului, apelor, pânzelor freatice etc.), astfel încât această activitate determină efecte negative asupra nivelului de sănătate al oamenilor. Procesele de conversie sunt însoţite de fenomene secundare, neenergetice între care impactul cu mediul înconjurător ocupă locul principal. Astfel, utilizarea energiei primare duce nu numai la creşterea confortului omului, ci în mod indirect şi la unele efecte nedorite cum sunt: poluarea, modificările scoarţei terestre şi transformarea în zone aride a unor spaţii din ce în ce mai mari etc. Dezvoltarea energeticii afectează direct echilibrul naturii pe tot lanţul energetic: extracţie, instalaţie de conversie (producere de energie electrică), acumulări de apă (baraje de acumulări hidroenergetice etc.), transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice.

9. ReciclareaDeseurilor „ Nimic nu se pierde , nimic nu se câştigă , totul se transformă „ ( Lavoisier ) În urma unor studii efectuate , s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi , din care cel puţin jumătate este reciclabil . În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau . Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . Pe lângă toate acestea , ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare , rezistente , care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile . În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi . Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns ! Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac , sau puţin ambalate , în locul celor supraambalate ) . Refolosirea obiectelor , fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) , sau pentru alte întrebuinţări ( ex. o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) . Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) .

10. ReciclareaHartiei Multe materiale de împachetat , hârtie de ziar , servetele , sunt facute în totalitate sau în parte din fibra de hârtie reciclabila . Spre deosebire de plastic , hârtia este o inventie straveche a omului , dar cu toate acestea a devenit ieftina si usor de procurat abia dupa ce revolutia industriala a facut posibila fabricarea hârtiei pe scara larga . Hârtia este cel mai frecvent deseu întâlnit în mai toate sferele de activitate si constituie o importanta sursa de fibre de celuloza , celuloza fiind substanta naturala care sta la baza producerii hârtiei .Hârtia fiind fabricata din celuloza se biodegradeaza ( descompune ) mult mai usor decât plasticul . Sub forme diferite , hârtia ocupa aproximativ 41 % din totalul gunoiului menajer pe care îl producem . Exista trei tipuri de hârtie care pot fi reciclate direct :hârtia de calitate (caietele de scoala , hârtia de copiator , plicuri , hârtia de dactilografiere , hârtia de computer), hârtia de ziar si cartonul .Hârtia de calitate nu contine hârtie colorata pentru a schimba culoarea noii hârtii obtinute prin reciclare . Cu tehnologiile actuale , hârtia poate fi reciclata de cel mult patru ori . Beneficiile aduse naturii prin reciclarea deseurilor de hârtie sunt foarte importante , reducându-se anumite costuri ca :* apa industriala cu aproximativ 60 % , * poluarea aerului cu aproximativ 75 % , * energia electrica cu aproximativ 45 % , * poluarea apei cu aproape 45 % , * reducerea cantitatii de material lemnos exploatat .

11. Zone cu resurse naturale din Romania 1.Resurse subsolice importante Ca urmare a alcătuirii geologice complexe şi a reliefului variat, Regiunea Vest posedă bogate şi diverse resurse subsolice dintre care se pot aminti: hidrocarburi lichide şi gazoase (petrol şi gaze naturale) în special în zona de câmpie.Minereuri de metale feroase şi neferoase care predomină în zonele de deal şi de munte, zăcăminte de cărbuni concentrate mai ales în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin şi materiale de construcţii.

12. Zone cu resurse naturale din Romania • Minereuri de metale feroase şi neferoase care predomină în zonele de deal şi de munte, zăcăminte de cărbuni concentrate mai ales în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin şi materiale de construcţii

13. Bogate resurse de ape termale si minerale • Structura geologică şi tectonica Regiunii Vest au favorizat exploatarea şi valorificarea bogatelor ape termale, minerale şi de apă plată din regiune, care au fost cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Potenţialul balnear al apelor termale este valorificat în următoarele staţiuni de interes naţional şi regional: Băile Herculane (judeţul Caraş-Severin), Geoagiu-Băi (judeţul Hunedoara) şi Moneasa (judeţul Arad), dar şi în alte staţiuni mai mici, de interes local. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (judeţul Arad) şi Buziaş (judeţul Timiş), precum şi apa plată de la Băile Herculane.

14. Potential teren agricol • Potenţialul agricol al Regiunii Vest se bazează pe terenurile agricole fertile, în special pe existenţa molisolurilor care datorită conţinutului ridicat de humus sunt cele mai fertile soluri pentru cultura plantelor. Răspândirea mare a acestui tip de soluri în Regiunea Vest, cât şi fertilitatea ridicată a acestuia a transformat Câmpia Banato-Crişană în cea de-a doua mare zonă agricolă a ţării.

15. Importante resurse forestiere şi dezvoltarea sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului • Regiunea Vest deţine importante resurse forestiere, care depăşesc media naţională, cu precădere în zonele de deal şi de munte, respectiv în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Gradul ridicat de împădurire din arealele montane a favorizat dezvoltarea unui sector intens de exploatare, cu unităţi de prelucrare a lemnului la marginea muntelui, care a stat la baza dezvoltării economiei din acea zonă

16. RESURSE NATURALE • Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară. • Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar care sunt considerate valoroase în forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când activitățile primare asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse creației. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu.

17. GAZELE NATURALE • Consumul total de gaze naturale al României în anul 2006 a fost de 17 miliarde metri cubi din care 70% de proveniență internă și 30% din import. Proveniența acestei cantități de gaze naturale este după cum urmează: • Romgaz: 35,89% (6,1 miliarde m³) • Petrom și alții: 34,11% (5,8 - miliarde m³) • importuri: 30% (5,1 - miliarde m³) • Gazele naturale asigură aproximativ 40% din consumul de energie al României[1]. • Piața România are resurse importante de gaze neconvenționale. Acestea sunt gazele care au rămas în rocile dure sau pe traseul de migrare. Companiile petroliere, Chevron, Mol și Avere Energy, au licențe pentru explorarea gazelor neconvenționale în România, prima în Dobrogea, celelalte două în vestul țării. Din considerente economice s-au exploatat, în general, doar zăcămintele de gaze convenționale", a declarat Alexandru Pătruți, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).[5]

18. Energia eoliana • Romania are cel mai mare potential de energie eoliana din Europa de sud-est. Un studiu facut de Erste Bank pozitioneaza Romania si in special zonele Dobrogea, Constanta si Tulcea pe al doilea loc la nivel European in ceea ce privestelocatia ideala pentru constructia unui parc eolian. • Se asteapta ca Romania sa isi dezvolte in mod semnificativ capacitatea de energie eoliana in anii urmatori, imbunatatindu-sipozitia de cele mai putine parcuri eoliene instalate din Europa. In prezent tara dispune asupra 14 MW capacitate de energie eoliana instalata, dar potrivit unui raport publicat recent de Asociatia Europeana de Energie Eoliana, acesta va creste pana la 3,500 MW, energie eoliana onsh .

19. Reciclarea deseurilor • Colectarea si reciclarea deseurilor sau managementul deseurilor trimit la activitatile pe care o societate civilizata le face pentru a reduce poluarea, dar si pentru a reduce efectul pe care deseurile nereciclate sau necolectate le-ar putea avea asupra oamenilor.

20. Reciclarea hartiei • Potentialul de contaminare• Reciclarea hartiei depinde foarte mult de calitatea deseurilor de hartie colectate. Aceste tipuri de deseuri fiind foarte usor de contaminat cu alte tipuri de deseuri menajere, mai ales cu lichide. Este recomandata colectarea deseurilor din hartie si carton in containere special amenajate cu o deschizatura mai ingusta pentru a ingreuna introducerea altor tipuri de deseuri.• Principalele tipuri de deseuri din hartie si carton reciclabil: hartie