Jocul ş i metodele proiective î n diagnoza semnelor de abuz la copii

1. Joculşimetodeleproiectiveîn diagnozasemnelor de abuz la copii Conf. Univ. Dr. Elena Otilia Vladislav

2. Surprinderea semnelor abuzului la copii este una din provocările majore ale oricărui psihologîntrucât: • copiilor le estefrica săvorbeascădespreabuz; • în urmaunuiistoric de abuzrepetatcopiluldezvoltămecanismedisociative; • apardistorsiuniîn interpretareasituaţieiabuzive.

3. Modalitaţi de evaluare psihologicăa copiilor • Observaţia clinică • Interviul • Testele psihologice tip chestionar • Metodele proiective

4. Avantajul aplicării metodelor proiective în evaluarea copiilor cu istoric de abuz • Sunt neameninţătoare; • Sunt indirecte indirecte; • Permit aducereaconţinuturilor inconştientului la nivelul conştiinţei prin intermediul simbolurilor.

5. Studii de caz

6. Desenul Familiei şi Testul Fabulelor Duss (completarea de poveşti) • Rareş, 10 ani şi 5 luni • Plângerile mamei: • - lipsa de control emoţional; crize de furie, crize de plâns • - toleranţă foarte scăzută la frustrare • - nu se coordonează în programul zilnic • - nu-şi asumă responsabilităţile • - desinteres pentru activitatea şcolară

7. Tablou simptomatologic: • Din testul CBCL reiese prezenţa tulburărilor de internalizare: anxietate, depresie, acuze somatice

8. Testul Desenul Familiei

9. Povestea desenului • În casă atmosfera este foarte rea. Se ceartă nişte părinţi. • Familia este compusă din soră, tata, mama. • Mama doar pe Bianca (sora lui) o doreşte. Cu ea râde mai mereu. Cu mine nu râde. • Sunt supăraţi când nu scapă de mine. • Cea mai fericită este mama că ea mă bate mereu. Cred că vrea să scape de mine. • Mai puţin fericită este Bianca. Ea mă iubeşte. • Simpatic: Pufi, căţelul.

10. Povestea desenului • Mai puţin simpatic: tata • Identificare: Pufi. Pentru că el nu face nimic. • El stă doar şi se joacă. Scapă de şcoală.

11. Poveşti Fabule Duss • 1. Puiul o să zboare cât poate lângă un pom. Când nu mai poate o să cadă şi o să-l mănânce o pisică. • 2. Pentru că pe el nu-l bagă în seamă, era ţinut deoparte. • 3. S-a supărat că mama nu-l alăpta. După aia a plecat de lângă familia lui şi nu a mai vrut să fie găsit. Suferea prea mult şi aplecat de acolo. Unde vedea calea. S-a dus la un om sărman şi a stat acolo pentru totdeauna. Nu s-a mai dus să o viziteze pe mama lui şi ea nu l-a mai căutat. Doar pe cel mic îl iubea şi a rămas cu el.

12. 4. Copilul a plecat că suferea prea mult că nu-l iubesc părinţii. S-a înjunghiat singur. • 5. A zis între ghilimele: “Nu mi-e frică de tine. Nu-mi pasă ce-mi faci. Vreau să trec peste momentul ăsta.” “Cu mama vorbea.” • 6. Corpul. A crescut. Nu mai e copilul care crede mama că este. Să-l creadă ca pe un adult. Are şi el dreptul. Să-şi aleagă singur soarta. Să nu-l mai chinuiască. Vrea independenţă.

13. 7. O să-l păstreze într-un loc foarte secret în care nimeni nu o să umble. • (I-l dă mamei?) Nu cred că se merită. Dacă l-a chinuit atâţia ani nu merită. • 8. Pentru că au ieşit ei doi şi pe tata l-au ignorat. • 9. Să te descalţi la uşă că o să murdăreşti. Toată casă. Nu am chef să mai spăl după tine. • 10. A visat că mama lui îl bătea foarte rău timp de 5 ore. Nu mai scapă de bătaie. Îl doare inima şi moare de la atâta suferinţă.

14. Diana , 6 ani • Este foarte băieţoasă. Vrea să aibă părul tuns foarte scurt, haine de băieţi (nu supărată să aibă vreun accesoriu feminin), jucării de băieţi (maşini, pistoale, lego). Nu are păpuşi, le respinge. Are un prieten la grădiniţă pe care îl admiră şi pe care părinţii cred că-l copiază. Acesta a râs de Diana când s-a îmbrăcat în rochie la serbare. • Părinţii sunt îngrijoraţi datorită atitudinii şi comportamentului ei băieţesc. Diana consideră că nu s-a născut normală şi nu este ca celelalte fete de la grădiniţă. • Din informaţiile pe care le-am primit de la părinţi, Diana părea să aibă o problemă de identificare sexuală

15. În perioada când era în burta mamei medicii i-au anunţat pe părinţi că vor avea un băiat. Mama, care a trăit destul de greu perioada de graviditate, chiar şi-ar fi dorit ca viitorul bebeluş să fie băiat, deoarece consideră că fetele sunt mai sensibile, mai vulnerabile decât băieţii. • Mama, copil unic, a fost tratată de către tatăl ei ca un băiat. A primit o educaţie mai spartană. • Tatăl Dianei a fost mulţumit când s-a născut fetiţa.

16. Testul de Apercepţie Tematică pentru Copii • Protocolul la C.A.T. • 1 . A fost odată o găină cu trei puişori care stăteau. Unul dintre ei a uitat să-şi pună babeţica iar mama găină l-a certat că este prea greu să-i facă baie. (?) S-a întâmplat să se murdărească, iar găina, pe bietul puişor, l-a aruncat în lac să se spele singur că niciodată nu-şi punea babeţica. (?) Îi era frig şi o striga pe mama : „Mamă, ajutor, te rog salvează-mă, nu şiu să înnot.” Ea nu a venit şi l-a lăsat acolo că ştie să iasă.

17. 2. Pe când trei ursuleţi duceau o sfoară la acelaşi lac cu puişorul, toţi trei au zis în gând: „Măi ce foame îmi este” zise tata. „Chiar aşa, un puişor ne-ar plăcea să mâncăm”. Puiul zise: „Dar să-l împărţim: capul mie, picioarele mamei şi restul tatei.” Au mers la lac împreună. Văzând un puişor au înotat până la el, l-au prins, dar el le pregătea o capcană. Şi-a făcut ghearele ascuţite şi l-a zgâriat pe tata urs pe mână şi apoi a sărit în cap la toţi şi a plecat el primul la Regele Leu să facă ordine în pădure, să nu se mai hrănească nimeni decât cu animale moarte sau cu oameni care vin să viziteze.

18. 3. Regele Leu îi zise: „Eu dreptate am cum să-ţi fac dragă Puişor, dar să le zici tuturor asta. Puişorul a ascultat.” • 4. Puişorul alerga până la mama şi copilul cangur să le zică , că tot mergeau cu bicicleta, ceea ce i-a zis Leul. Mama şi copilul cangur au zis: „Şi tu să ne promiţi un singur lucru.” „Care e? „ „Să zbori până la o barză şi să îmi aduci un nou copil, că eu nu am decât doi şi îmi place să îngrijesc copilaşii (?) Să le dau de mâncare, somn, televizor nu prea mult, calculator, joacă.” Iar Puişorul a zburat până la o barză şi i-a spus: „Barză dragă, mama Alexandra şi cu copiii ei vor să mai aibă un copil.” „Fată sau băiat?” „Fată.” „Ca să fac asta trebuie să-mi aduci un fir de iarbă de pe munţi.” El îşi luă hăinuţa şi a zburat la munţi şi a adus o creangă de brad. Iar Domnul Brad i-a zis: „Nu te grăbi. Ca să fac asta trebuie să-mi aduci pudră de la magazin.” Cel de la magazin i-a spus : „Nu te grăbi. Ca să cumperi, ai nevoie de bani...” Toată lumea îşi dorea ceva foarte mult.

19. 5. A mers şi puişorul la petshop şi cu banii care îi rămăsese îi dăduse pe un măgar pentru bancher. A mers când bancherul dormea, a împrumutat (furat) nişte bani că nu avea ce să facă şi a luat măgăruşul. Vânzătorul de la petshop a spus că nu are nevoie de bani ci de o mireasă. El a mers, a luat o mireasă, cea mai frumoasă din lume, bătrână precum el, şi a dat-o vânzătorului. „Am nevoie de o verighetă.” Bancherul nu avea de unde să ştie că a împrumutat bani.

20. (8) Familia care rămăsese cu un singur copil, care era acasă şi copilul numărul doi povestise ce s-a întâmplat cu copilul numărul unu. Tigrul crezuse că e mort, dar el adormise de atâta joacă. (?) „Vai de mine. Asta e. O să mai facem şi noi un copil. Sunt sigur. (?)” Mama a zis aşa. • (9) Un bebeluş în casa iepurelui dormea, zăcea într-o cameră. După aia, s-a trezit şi a început să ţopăie în pat. A venit la mama şi i-a zis că îi e foame. Aprinse becul de la bucătărie. Mama iepuraş îi dădu lăptic atât de bun că el nu s-a mai săturat. (?) Se trezise şi îi era foarte foame şi şi mâncase bine.

21. (6) Bancherul se trezeşte. Aici sunt ursuleţi. Mama cangur zice că pot mânca doar două lucruri... Ei întreabă ce anume... „Bine”, zic ei. În sfârşit, vine şi puişorul cu copilul pe la 6 dimineaţa şi anunţă toată jungla. Mama s-a bucurat foarte tare. • (7) Nişte maimuţe care zăceau pe acolo moarte, omorâte de un vânător şi un tigru. Tigrul ascultase de porunca regelui şi le mănâncă de parcă nu mai mâncase de 2 zile.

22. (10) Mama şi copilul căţeluş. Domnul căţeluş micuţ care alergase până la baie, se băgase în chiuvetă. • S-a dus să facă pipi, se simţea bine cu aşa o mamă. Îi făcea kindere (şi mie îmi face mama magie). • (Ce s-a întâmplat cu puişorul?) • Puişorul a ajuns până la urmă acasă, s-a băgat în pat cu ceilalţi puişori. L-a iertat mama şi el pe ea.

23. Desenul Familia Vrăjită

24. Poveste: • A fost odată o familie care era: tata, mama şi copilul. Erau foarte bogaţi dar foarte zgârciţi. Zâna Magică i-a vrăjit... • Toţi ăştia erau unul lângă altul. Leul dormea lângă mama, iar mama cu mânerele îl ţinea. Tata o îmbrăţişa pe mama cu pendulul lui. • Toţi 3 dormeau şi se hrăneau. Puiul le făcea de mâncare pentru că lui îi plăcea să alerge şi să zburde. Dar leul, într-o zi, a rugat-o pe mama să meargă în junglă pentru că el este un leu şi ei să se hrănească cu aerul care vine pe geam şi cu tic-tacurile care vin pe ceas.

25. Dar mama i-a zis: „Bine fiule, dar să ai grijă de noi dacă vei muri. Dar dacă vom muri te vom mântui noi pe tine. Să zburzi liniştit şi să ataci animale ca să mănînci şi tu ceva.” • Leul merse în junglă. Cînd îl văzu un leu, îi zise: „Eu sunt foarte bătrîn, cînd am să mor să stai tu pe tronul meu.” Leul zise: „Eu trebuie să mă întorc acasă. Eu am venit aici ca să iau carne ca să mănînc.” • Leul cel bătrîn zise: „Mă poţi lua pe mine.” • „Eu pot să zic da, dar poate că o să mîncăm spiritul tău, iar acest lucru nu l-ai permis.” • „Dar spiritul meu va pleca înainte.”

26. Mama mai făcuse un leu. Cînd văzu asta, Leul se mîniase şi plecase în junglă. Mama credea că s-a dus să zburde, dar el vroia să facă un plan să-l omoare pe celălalt leu. (De ce vroia să îl omoare?) • Făcea mai multe lucruri, era mai bun ca el. Şi el vroia să-l omoare. Ca să rămână numai el. Dar el fiind rege, avea voie să facă ce vrea. • L-a dus în junglă unde erau nişte mărăcini, Leul cel mare a sărit celălalt a rămas acolo şi Leul a nu a vrut să îi ajute şi a murit.

27. A alergat acasă: „Tata, mama, fratele meu a crezut că sunt nişte stînci şi s-a urcat şi a murit.” • Mama a mai născut pe cineva: o zburătoare. • Leul vroia să o omoare şi pe ea. • (?) Nu era suficient de iubit de către părinţii lui. • (?) Să-l accepte şi pe el că face lucruri bune, nu numai pe noii născuţi.

28. (?) A fost şi zburătoarea omorîtă. • (?) Doamne Doamne nu le-a mai dat nici un copil că vedea că Leul îi omora. Aşa că a trimis pe cineva care nu mai putea să fie omorât – pe Sf Petru. L- a omorît şi pe Sf Petru. • Dar Leul a sărit în sus şi l-a zgîriat pe Doamne Doamne. • Leul cel Rău a rămas rege pentru tot pămîntul.

29. Cercetare clinică

30. Obiectivele cercetării • Identificarea cu ajutorul Testului de acceptare tematică pentru copii - C.A.T. a unor dimensiuni psihologice semnificative specifice copiilor abuzati. • Astfel am dorit să demonstrăm utilitatea Testului de Apercepţie tematica pentru Copii (C.A.T.) în evaluarea clinică a copiilor cu suspiciune de abuz (neglijenţă, abuz emoţional, abuz fizic).

31. Un grup de 90 de copii cu vârste cuprinse între 7-11 ani au fost testaţi cu testul C.A.T. • Doar rezultatele comune au fost luate în considerare în analiza statistică. Copiii au fost împărţiţi în trei grupe egale (N=30) după cum urmează: • grupul copiilor abuzaţi: provin din două Instituţii de protecţie a copilului din Bucureşti. Istoria tuturor acestor copii este marcată de multiple şi repetate abuzuri. • grupul copiilor cu suspiciune de abuz: unii dintre ei au fost în atenţia serviciului de neuropsihiatrie datorită unor probleme emoţionale accentuate; alţii veneau dintr-un mediu familial în care existau conflicte legate de custodie şi au fost referiţi de către Instanţa de judecată ca urmare a existenţei unei suspiciuni de abuz, alţii au fost recomandaţi Protecţiei Copilului de către alte Instituţii datorită unei suspiciuni de abuz. • grupul clinic: compus din copii care au urmat psihoterapie pentru tulburări emoţionale şi pentru tulburări de comportament. Demersul clinic nu a identificat în cazul lor un istoric de abuz.

32. Dimensiunile analizate în fiecare povestire au fost următoarele: • temele principale; • principalele nevoi şi pulsiuni ale eroului; • concepţia despre mediul din jur; • relaţiile cu părinţii; • conflictele semnificative; • natura anxietăţilor; • principalele mecanisme defensive; • finalul povestirii ;

33. Evaluarea cu testul C.A.T. a evidenţiat următorul tablou psihologic al copiilor abuzaţi: • Spre deosebire de copiii din lotul clinic, care au preocupări legate de competiţie, nevoi de autonomie şi dominare, copiii abuzaţi par mai resemnaţi, mai regresaţi. • Nevoile lor principale sunt de afecţiune, protecţie, siguranţă. • Copiii abuzaţi sunt vulnerabili la pierderea afecţiunii şi suportului celor din jur şi trăiesc puternice tensiuni interioare, motiv pentru care ei îşi dezvoltă mecanisme adaptative proprii.

34. Schemele disfuncţionale şi strategiile desadaptative accentuează comportamentul de tip dependent si vulnerabilitatea copilului. • Nu dispun de resurse interioare pentru a face fata situaţiei şi aleg ca modalitate de a depăşi • situaţia conflictuală: fuga, clivajul, regresia, supraresponsabilizarea.

35. Urmărind reprezentările relaţiilor parentale se poate observa cum la copiii abuzaţi este prezent ataşamentul insecurizant, evitant. Par resemnaţi. • Copiii abuzaţi nu au internalizate reprezentările parentale securizante, pozitive ci dimpotriva figurile parentale sunt absente, neputincioase, puţin disponibile şi nu răspund nevoilor copilului. • Înmodcompensatoriu, copiiiabuzaţiîşiconstruiesc o reprezentareinterioarăîn care devin salvatori ai familiei.

36. Interesant este că la aceşti copii nu apare atât de des cum poate ne-am fi aşteptat reprezentarea părinţilor agresivi. Agresivitatea este proiectată în exterior asupra mediului, descris ca foarte ostil şi ameninţător. • Existenţa unui mediu ostil, insecurizant, respectiv a unei relaţii de ataşament dezorganizat în relaţie cu figurile parentale este mascată prin reprezentarea simultană a două realităţi opuse (obiectului rău înlocuit adesea cu obiectul bun) şi prin atribuirea povestirilor un final nerealist.