CONSFĂTUIRILE NAŢIONALE

1. CONSFĂTUIRILE NAŢIONALE LIMBI CLASICE ŞI NEOGREACĂ CĂLIMĂNEŞTI, 5 – 7 septembrie 2013

2. Beatus, qui prodest, quibus potest.(Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) • Predare-învăţare-evaluare • Planurile-cadru: • gimnaziu (TC) • Liceu (CD) • Ambele niveluri – CDŞ • Programele şcolare (clasa a VIII-a, Clasele IX – XII) • Programe CDŞ ofertă centrală • Programe CDŞ ofertă locală • Recomandare: Abordarea interdisciplinară • Calitatea procesului măsurată prin performanţele elevilor la competiţiile naţionale şi internaţionale

3. Programe şcolare în vigoare(latină) • Finalităţi specifice: • Dobândirea noţiunilor esenţiale referitoare la cultura romană, cu deschidere spre civilizaţia greco-romană, fundament al civilizaţiei europene; realizarea asocierilorelementare între limba română şi limbile moderne prin intermediul fondului lorcomun – limba latină ca liant lingvistic; • Asumarea valorilor etice ale Antichităţii romane, indispensabile propriei dezvoltăriafective şi morale • Cunoaşterea unor elemente fundamentale lexicale şi gramaticale, comune limbiilatine şi limbii române • Stabilirea unor asocieri între limba română şi limbile moderne prin intermediulfondului comun (limba latină ca liant lingvistic )

4. Familiarizarea cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învăţăriilogice, abordarea critică a lecturii prin utilizarea unor surse de informaţie –dicţionare, enciclopedii, fişe de lucru, tabele sinoptice.

5. Abordarea conţinuturilor: • restructurarea conţinuturilor lingvistice pe trei niveluri (A, B,C): • nivelul A constituie baza cunoaşterii teoretice a faptelor de limbă • nivelul B conţinuturilelingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciţii (pe baza unui suport didactic (fişe de lucru,tabele sinoptice) • nivelul C, nivel auxiliar (se oferă toate lămuririle necesare în vederearezolvării unei sarcini de lucru, a unei aplicaţii de nivel A sau B).

6. OBIECTIVE: • deschidere interculturală(conştientizarea apartenenţei limbii române şi a poporului român la fondul istoric, etic şi lingvisticeuropean), • studiul unei limbi, ale cărei valenţe aplicative sunt rezultatulabordării logice, raţionale a faptelor de limbă

7. VALORI ŞI ATITUDINI • Asumarea conştientă a unor repere fundamentale din patrimoniul spiritual european • Conştientizarea contribuţiei limbii latine şi a civilizaţiei romane la elaborarea modeluluicultural european • Dezvoltarea unei gândiri logice şi critice prin descoperirea elementelor şi structurilorspecifice limbii latine şi civilizaţiei romane prezente în diverse domeniiale cunoaşterii şi acţiunii umane

8. Scopul studiului limbii şi civilizaţiei vechi greceşti • Oferăinformaţii despre lumea antică • Explică evoluţia societăţii până în contemporaneitate • Este ocomplinire binevenită a ştiinţelor analitice, îmbogăţind percepţia estetică a elevilor. • Studierea limbii vechi greceşti prezintă următoarele tipuri de finalităţi: • informativ, • formativ, • analitic, • estetic:

9. FINALITĂŢI: • informativ • înlesnirea înţelegerii lumii antice: din această perspectivă, limba greacă veche estecomplementară istoriei, arheologiei, epigrafiei şi filozofiei; • formativ • închegarea unei percepţii globale asupra fundamentului culturii şi civilizaţiei moderne şicontemporane: din această perspectivă studiul limbii vechi greceşti întregeşte domeniulştiinţelor socio-umane; • analitic • prilejuirea gândirii analitice: sub acest aspect studiul limbii şi civilizaţiei vechi greceştivine în sprijinul ştiinţelor fundamentale de tipul matematicii, logicii şi lingvisticii; • estetic • clarificarea evoluţiei literaturii şi arhitecturii europene către structuri discursive, genuri literare şi stiluri arhitectonice moderne şi contemporane.

10. Abordareapresupune: • · ponderea sporită a lexicului, ca urmare a importanţei acordate astăzi vocabularului • neologic de origine greacă; • · studierea comparativă a morfologiei greceşti şi latineşti; • · viziunea interdisciplinară a studierii culturii şi civilizaţiei greceşti ca instrument de • translaţie către celelalte obiecte de studiu din aria "Limbă şi comunicare", cât şi către • celelalte arii curriculare; • · identificarea elementelor lexicale moştenite sau împrumutate în limbile moderne din • limba greacă fie prin latină, fie prin slavă.

11. STIMULAREA APETITULUI PENTRU IDEALURILE UMANISTE • Orientarea elevilor către idealurile umaniste ale vechilor greci, care nu reprezintă doar sâmburii civilizaţiei elene, ci și elementele unei viziuni despre lume și ale unei etici valabile și în zilele noastre, definitorii pentru spațiul cultural occidental • cunoașterea esenței civilizației occidentale, de sorginte greco-romană reprezintă o mai profundă cunoaștere de sine

12. Conținuturile culturale sunt structurate modular, • conţinuturile lingvistice sunt structuratein crescendo, urmând a fi integrate de profesor, în funcție de opțiunile sale metodologice, în cadrul modulelor cultural-civilizaționale • Programa a fost concepută în primul rând pentru elevii de gimnaziu şi liceu • Finalitatea poate fi probarea performanţei la olimpiadă

13. ACTIVITATEA DE PERFORMANŢĂ OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBI CLASICE : • Latină (clasele a VIII-a – a XII-a) • Greaca veche (clasele a IX- a – a XII-a – licee teologice) Concursul bilateral OVIDIANUM Competiţii internaţionale (pentru limba latină): la Arpino la Sulmona la Venosa

14. Olimpiada de limbi clasiceetapa naţională • 38 de judeţe participante • 216 concurenţi • 21 de premii acordate • 31 de menţiuni • 51 de premii speciale

15. PE PODIUM 2013 • Ileana-Gabriela Popescu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari" din Râmnicu Vâlcea, a obţinut premiul al III-lea la a XXXIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limbă şi literatură latină Certamen Ciceronianum Arpinas. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 10 - 12 mai, la Arpino (Italia), localitatea în care s-a născut poetul latin Cicero. Pregătirea Ilenei-Gabriela Popescu a fost realizată cu sprijinul constant al profesoarei sale, doamna Georgeta Prunescu. • Din lotul ţării noastre au mai făcut parte Bianca Elena Radu (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „B. P. Haşdeu" din Buzău, prof. Eugenia Hristache), Oana Bujor (clasa a XI-a) şi Alexandra Georgiana Vîrlan (clasa a XII-a), ambele de la Colegiul Naţional „Gh. Vrânceanu" din Bacău (prof. Florentina Neculau).

16. În perioada 18 - 22 aprilie 2013, în localitatea italiană Sulmona, s-a desfăşurat a XIV-a ediţie a concursului internaţional de limba latină, Certamen Ovidianum Sulmonense. Prestigioasa competiţie, destinată liceenilor care studiază limba latină, a reunit 117 concurenţi din 12 ţări europene. • Rujan Anca a obţinut premiul al II-lea şi un premiu special pentru cea mai bună traducere din concurs • Prin rezultatele remarcabile obţinute de cei şase componenţi, lotul olimpic al României a ocupat locul al II-lea pe naţiuni, rezultat ce confirmă calitatea învăţământului românesc clasicist. Elevii români au întrecut detaşat pe colegii lor din celelalte state în care această disciplină se studiază în sistemul liceelor clasice (4-5 ore pe săptămână). • Echipa României a fost alcătuită din următorii elevi: AncaRujan şi Oana Bujor (ambele eleve la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu" din Bacău, clasa a XII-a, respectiv clasa a XI-a, pregătite de prof. Florentina Neculau),Raluca Antonia Vlaicu (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă" din Curtea de Argeş, prof. Carmina Bănică), Georgiana Nuţu (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri" din Bacău, prof. Adrian Ifrim), Emma Mihăescu (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Sf. Sava" din Bucureşti, prof. M. Dună) şi Cristi Georgian Cucu (clasa a XII-a/. „B. P. Hasdeu" din Buzău,prof. Eugenia Hristache)..În cinstea performanţelor realizate de elevii români la ediţiile anterioare, la ceremonia de deschidere a concursului a fost onorată şi ofostă elevă a Colegiului Naţional „Gheorghe Vrânceanu" din Bacău, Ovidia Stănoi. Lucrarea sa de excepţie, premiată în urmă cu doi ani, a fost publicată în volumul omagial consacrat ediţiei din 2011 a concursului Certamen Ovidianum Sulmonense.

17. Cătălina Ungureanu, elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Spiru Haret" din Moineşti (judeţul Bacău), a obţinut premiul al II-lea, la a XXVII-a ediţie a Concursului internaţional de limbă şi literatură latină Certamen Horatianum, desfăşurat în perioada 3 - 5 mai 2013, în localitatea italiană Venosa.Performanţa este cu atât mai valoroasă, cu cât proba, având o durată de 6 ore, fără pauză, este una foarte dificilă: traducerea unui text din opera poetului latin Horaţiu şi rezolvarea unor cerinţe de interpretare istorico-literară a pasajului tradus într-una dintre limbile acceptate de comisia de evaluare (franceză, engleză sau italiană).Un alt element care individualizează această reuşită îl reprezintă numărul distincţiilor, extrem de redus comparativ cu numărul total al competitorilor (aproximativ 5% dintre elevi obţin un premiu). RezultatulCătălinei Ungureanu, pregătită de doamna profesor Cristina Popescu, a plasat România pe locul II în clasamentul pe naţiuni.Din delegaţia României au mai făcut parte Anca Rujan, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu" din Bacău (profesor coordonator Florentina Neculau) şi doamna Gheorghiţa Cucu, profesor la Colegiul Naţional „I. C. Brătianu" din Piteşti.

18. De ce să se înveţe limbile clasice? • Cine cunoaşte limbile clasice înţelege rădăcinile ştiinţelor (matematica, logica, astronomia etc.) • Logica formală (Aristotel) stă la baza corectitudinii gândirii ştiinţifice • Cugetările latine configurează, la nivel metaforic, sistemul valorilor universale (valorile consacrate), care normează existenţa umană, socială şi culturală

19. Cercetarea ştiinţifică reflectată în lucrări de doctorat este girată, în unele ţări cu tradiţie culturală, de limba latină, în care se redactează şi se susţine teza de doctorat • Acordarea înaltei recunoaşteri a contribuţiei unui om de cultură la dezvoltarea cunoaşterii se face prin titlul de doctor honoris causa. Ceremonia desfăşurată în limba latină asigură distincţie evenimentului şi evocă epoca de aur a lui Erasmus. • (vezi materiale informative – Laudatio pentru Solomon Marcus)

20. Învăţătura sfântă a venit prin intermediul limbilor clasice • Limbile “vii” nu pot fi înţelese fără fundamentul “limbilor moarte”. • Fără o justă raportare la limbile clasice, toate limbile în uz pot genera un nou Turn Babel.

21. 2013 - 2014 • Olimpiada Națională de Limbi clasice (Latină și Greaca veche)- Pitești • Concursul Național „Ovidianum”-Constanța (18-20 mai 2014)