Concepte opera ionale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limb i comunicare
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 20

Concepte operaţionale BACALAUREAT PROBA SCRISA – SUBIECTUL 1 Limbă şi comunicare PowerPoint PPT Presentation


  • 91 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Concepte operaţionale BACALAUREAT PROBA SCRISA – SUBIECTUL 1 Limbă şi comunicare. Mărcile lexico- g ramaticale ale eului liric :. Ex.: Eu visez la via ţ a mea . Eu= pronume personal, pers. I ; - alte pron. pers. de pers. I: mine, mă, mi-, -mă m-, îmi ; visez = vb. pers. I ;

Download Presentation

Concepte operaţionale BACALAUREAT PROBA SCRISA – SUBIECTUL 1 Limbă şi comunicare

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Concepte opera ionale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limb i comunicare

Concepte operaţionaleBACALAUREATPROBA SCRISA – SUBIECTUL 1Limbăşi comunicare


M rcile lexico g ramaticale ale eului liric

Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric:

Ex.: Euvisez la viaţa mea.

  • Eu= pronume personal, pers. I;

    - alte pron. pers. de pers. I: mine, mă, mi-, -mă m-, îmi;

  • visez= vb. pers. I;

  • mea= adj. pron. pos., pers. I.


Rolul cratimei

Rolul cratimei

1. leagă 2 cuvinte pronunţate fără pauză ( DOOM 2 );

2. marchează elidarea unei vocale şi

evitarea hiatului ( stele+ încer= stele-n cer);

3. din punct de vedere prozodic ( al versificaţiei) influenţează ritmul şi măsura versurilor, prin dispariţia unei silabe.


Teme si motive

Teme si motive

  • Iubirea: mot. iubitei înger / demon, speranţei, despărţirii, ochilor= privirii,

    tainei, amintirii;

  • Natura: mot. codrului, ploii, apei. mării, florilor, lacului, stelelor , lunii,

    nopţii, umbrei ( romantice ),norilor, luminii,teiului, toamnei,

    parcului, grădinii, amurgului, fântânii, focului, soarelui, muntelui;

  • Istoria:mot. ruinelor ( preromantic ), tiranului, fantomelor;

  • Folclorul: transhumanta, testamentul, alegoria viaţă-moarte. motivul zidului

    părăsit, al surpării zidurilor, al visului, al soţiei zidite, motivul lui

    Icar, haiduciei, nenorocului, cătăniei;

  • Moartea: mot. sicrielor, corbilor, negrului;

  • Creaţia: mot. versului, mot. cărţii, inspiraţiei ( talentului ), efortului creator;

  • Timpul: timpul etern / efemer, mot. fugit irreparabile tempus, vanitas

    vanitatum, trecutului, ceasului, anilor, destinului;

  • Geniul: mot. luceafărului;

  • Singurătatea: mot. tristeţii;

  • Nevroza: mot. bolii, ploii, speenului;

  • Cromatica: motivul culorilor: roşu, galben, violet, negru, alb, gri;

  • Muzica: mot. clavirului ( pianului ), violinei, fanfarei, buciumului;

  • Căutarea absolutului: mot. visului, dublului ( romantice ), motivul

    înălţării privirii spre cer,mot. reincarnării, mitul peşterii.


Concepte operationale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limba si comunicare

Câmp lexical/ semantic

  • totalitatea cuvintelor dintr-o limbă care aparţin aceluiaşi domeniu ( numele de culori, de rudenie, de fenomene sonore, denumirile părţilor corpului).

  • Este alcătuit din cuvinte care aparţin aceleiaşi părţi de vorbire ( numai substantive, numai verbe, numai adjective etc );

  • Ex. : câmpul lexical al :

    • locuinţelor temporare: cort. cabană, rulotă, căsuţă de lemn. camping,

      hotel, motel, vilă ( staţiune ).

    • alimente: zahăr, făină, pâine, prăjituri, dulceaţă, murături, zacuscă, supă,

      budincă, musaca.

      Familia lexicală

  • totalitatea cuvintelor obţinute prin derivare( CU PREFIXE SAU SUFIXE ) sau prin alte procedee de la un cuvânt de bazăşi care sunt înrudite ca sens ;

    • Ex. : colţ-colţos, colţuroş, colţişor, aîncolţi, neîncolţiţ, reîncolţit,

      încolţiră, reîncolţire.


  • Se n s denotativ conotativ

    Sens denotativ / conotativ

    Sensul denotativ

    • sensul propriu, de bazăal unui cuvânt; primul sens din dicţionar;

      = sensul general, obişnuit, cunoscut şi dominant în conştiinţa oamenilor, fiind relativ liber de context; unul singur;

      Sensul conotativ

      = sensul figurat, derivat, variantă a sensului principal, sens nou, neobişnuit;

      = multiple( denotaţia e una singura, pe când conotaţiile sunt multiple datorită caracteruluilor

      individual, secundar )

      Exemplu: a pica

      Denotaţie= a cădea de la o oarecare înălţime

      Conotaţiile: = ( familiar, despre îmbrăcăminte )a nu se mai tinepe corp,

      = (figurativ ) a muri în luptă, a nu reuşi la un concurs ,

      = ( popular, despre zile ) a se nimeri la o anumită dată.


    Rela ii semantice

    Relaţii semantice

    EXEMPLE

    • Sinonime :nevinovăţie- inocenţă = naivitate = candoare

    • Antonime: frumos – urât, harnic - leneş

    • Omonime: Bea vin. / Vincu noi 3 băieţi.

      Un cartrece pe uliţă. / Car3 găleţi cu apă.

    • Paronime: familiar– familial ;

      originar- original;

      literar- literal;

      temporar- temporal;

      ordinar-ordinal;

      complement - compliment.


    Expresii locu iuni

    Expresii/locuţiuni


    Concepte operationale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limba si comunicare

    Exemple

    a trece:

    • a se trece( a îmbătrâni, a se ofili ),

    • atrece în revistă( a inspecta ),

    • a trece cu vederea( a nu lua în seamă),

    • a trece hopul( ascăpa de o greutate ),

    • a trece peste cineva( a desconsidera, a dispreţui pe cineva ),

    • a trece la fapte( a acţiona ),

    • treacă de la mine( concesie ).

      umbră:

    • fără umbră( corect ),

    • din umbră( pe ascuns ),

    • a sta / a rămâne în umbră( a rămâne ascuns );

    • a lăsa ( pecineva )în umbră ( a eclipsa pe cineva ),

    • a se teme şi de umbra lui( f. fricos ),

    • a face umbră pământului degeaba.


    Semne de punctua ie

    Semne de punctuaţie

    VIRGULA ( , )

    = marcheazǎ pauzele scurte fǎcute în cursul rostirii propoziţiilor şi frazelor.

    = Prin VIRGULA se despart de restul propoziţiei sau frazei :

    1. cuvinte/ construcţii incidente : Sunt supǎrat, zise el, nu vreau sǎ te mai vǎd.

    2. vocativele, interjecţiile, imperativele : Radule, rezolvǎ problemele !

    Hei , nu mǎ asculţi ?

    Pleacǎ, o sǎ întârzii.

    3. apoziţiile explicative : Ionel, vecinul meu, a venit în vizitǎ.

    4. elementele unei enumeraţii : Mama cumpǎrǎ mere, pere, prune şi pepene.

    PUNCTUL ( . )

    = marcheazǎ PAUZA care se face la sfârşitul unui enunţ ( propoziţie / frazǎ )

    SEMNELE DE SUSPENSIE ( …)

    = marcheazǎ o pauzǎ în enunţ;

    = întreruperea şirului vorbirii;

    = uneori redau surprinderea, ezitarea, îndoiala, o

    vorbire incoerentǎ.


    Semne ortografice

    SEMNE ORTOGRAFICE

    APOSTROFUL

    Exemple:

    ‘neaţa ! / Und’ te duci ? / sal’tare /

    dom’le / Las’pe mine !

    = marcheazǎ grafic : cǎderea, absenţa

    accidentalǎ în rostire a unui

    sunet sau a unui grup de sunete.


    Mijloace lingvistice de realizare a subiectivit ii

    Mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii:

    Caracterul subiectiv al unui text este vizibil prin prezenţa:

    • verbelor şi a pronumelor la persoana I şi a II-a, singular şi plural;

    • textul este centrat pe: transmiterea sentimentelor, experienţelor, stările sufleteşti ale celui care scrie textul;

    • câmpul semantic al subiectivităţii este prezent în memorii, autobiografie, jurnal, proza aubiograficădeghizată;

    • conştiinţa prezenţei unei virtuale persoane a II-a evidenţiază relaţia directă dintre emiţătorul subiectiv şi receptor;

    • mesajul este orientat spre Emiţător.


    Expresivitatea n poezie

    Expresivitatea în poezie

    • Se realizează prin folosirea sensului conotativ al cuvintelor.

    • Mijloace folosite de autor:

      1. Imaginarul poetic=imagini artistice: vizuale, auditive, cinetice

      =motorii=de mişcare, tactile,

      olfactive = de miros );

      2. Procedee artistice=figuri de stil:

      • figuri de construcţie: enumeraţia, repetiţia, paraleleismul

        sintactic, refrenul, simetria, antiteza,

        interogaţia retorică, exclamaţia

        retorică, invocaţia retorică ;

      • figuri semantice: epitet, comparaţia, metafora, oximoronul,

        sinestezia, simbolul;

      • figuri de sunet: aliteraţia, asonanţa.

        3. Elemente de prozodie: strofă, vers, măsura versurilor, rimă, ritm.


    Valori stilistice ale verbului

    Valori stilistice ale verbului

    Gerunziul = VISAND

    • exprimă o acţiune în desfăşurare, fără referire precisă la momentul vorbirii; un proces, o stare durativă

    • ( principala funcţie stilistică este capacitatea de a crea imagini dinamice )

      Imperfectul = VISAM

    • exprimă o acţiune durativă în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea

    • “un timp trecut , care-şi moaie aripa-n prezent”

      ( T. Vianu )


    Concepte operationale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limba si comunicare

    Perfectul simplu = VISAI

    • timp al acţiunilor rapide, instantanee;

    • perfectul simplu narativ= exprimă întâmplări, stări enunţate într-un trecut recent, apropiat de momentul narării;

    • reliefează derularea rapidă a evenimentelor ori valoarea momentană a unei stări:

      “el se repezi pe cal, ieşi către pe uşa cea spartă, se întoarse spre pădure, […]apoi ieşi în drum şi slobozi calul la vale, spre Moara cu noroc.” ( I. Slavici )

      Perfectul compus = AM VISAT

      • exprimă o acţiune trecută, terminată ;

      • rol de narare, evocare, rezumare/concluziv


    Concepte operationale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limba si comunicare

    Prezentul narativ

    • dinamizează acţiunea, induce lectorului sentimentul participării la evenimentele istorisite, creând iluzia că acestea sunt relatate pe măsură ce se desfăşoară:

      “Omul se scoală, trezeşte copiii, înhamă caii şi umblă de colo până colo prin curte.” ( M. Preda )

      Prezentul etern / atemporal ( gnomic )

    • în exprimarea unor idei generale, a unor aserţiuni care nu depind de moment: în proverbe, zicători, maxime, aforisme.

      Prezentul istoric

    • actualizarea unor evenimente anterioareîn prezentul naratorui şi, implicit, al lectorului.


    Omonime cuvinte polisemantice

    Omonime / Cuvinte polisemantice

    • Omonimele nu trebuie confundate cu cuvintele polisemantice, acestea având şi ele o singură formă şi mai multe sensuri.

    • Ele se deosebesc :

      a) omonimele sunt foarte îndepărtate ca sens,

      b) cuvintele polisemantice au sensuri apropiate, derivate din sensul primar.

      Ex. : Cuvântul masă este :

      a) polisemantic: – “obiect de mobilă”( sensul primar ) –Cărţile sunt pe masă.

      - “mâncare” ( sens derivat ) - Masa a fost servită.

      - “ospăţ, petrecere” ( sens derivat )- A fost acolo masă mare.

      - “ora mesei” ( sens derivat ) - Mă vizitează după masă.

      b) omonim, cu sensurile: - “obiect de mobilă” – Cartea este pe masă.

      - “mulţime” – O masă de oameni mergea spre gară.

      Ex.: Cuvântul cap este:

      a) polisemantic: - “parte a corpului” - Il doare capul.

      - “conducător” - Horia a fost capul răscoalei.

      - “minte, inteligenţă” - Câte capete, atâtea păreri.

      - “extremitate” - S-au oprit la capul podului.

      b) omonim, cu sensurile: - “parte a corpului” –Îl doare capul.

      - “promontoriu” –Acesta este capul cel mai de sud al Africii.


    Descrierea

    DESCRIEREA

    • Este un mod de expunere specific poeziei.

    • Când prezintă un peisaj, este o descriere de tip tablou.

    • Se realizează cu ajutorul figurilor de stilşi al imaginilor artistice.

    • Predominăimaginile vizuale, dar se folosesc şi imagini cinetice, auditive, tactile sau olfactive.

    • Părţile de vorbire cel mai des folosite sunt substantiveleşi adjectivele.


    Tr s turile simbolismului

    Trăsăturile simbolismului

    1. Simbolul= plumbul, rozele ;

    2. Sugestia =idee subînţeleasă ;

    3. Corespondenţa = între microcosmos ( eul poetului ) si macrocosmos

    ( natură ): ploaia creează depresie; anumite culori sau

    instrumente determină o stare de spirit;

    4. Sinestezia = acord de senzaţii= amestecul de simţuri: “Parfum ( olfactiv ),

    culoare ( vizual ), sunet ( auditiv ) se-ngână şi-şi răspund”

    ( “Corespondenţe”, Baudelaire ).

    5. Muzicalitatea = tehnica refrenului, repetiţia, rime interioare, neologisme

    eufonice;

    6. Prozodia = simboliştii introduc versul liber;

    7. Teme şi motive simboliste = oraşul de provincie ca spaţiu al izolării, boala,

    nevroza, singurătatea, ploaia etc.


    Trasaturi ale romantismului

    TRASATURI ALE ROMANTISMULUI

    1. ARTA: primatul subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei în genul liric

    2. SURSE DE INSPIRATIE: ISTORIA, NATURA, FOLCLORUL

    3. TEME SI MOTIVE ROMANTICE: geniul, istoria, absolutul, stele, floarea

    albastră, visul, umbra, dublul, luna, noaptea

    3. Folosirea ANTITEZEI – în structura poeziei şi în conceperea personajelor:

    trecut- prezent, înger- demon, tânăr- bătrân,

    frumos- urât

    4. PERSONAJUL PRINCIPAL :excepţional în împrejurări excepţionale

    ( geniu, titan, profet )

    5. CONFLICTUL: omul de geniu – lumea ostilă, a omului de rând

    6. NATURA: În concordanţă cu sentimentele umane

    7. GENURI ŞI SPECII: Se preferă amestecul de genuri şi specii: balada,

    drama, nuvela, romanul, poemul amplu, poezia lirică

    ( meditaţia, romanţa, elegia ), filonul filozofic

    8. STILUL: retoric, împodobit cu figuri de stil; îmbogăţirea limbii literare, prin includerea limbii populare, a arhaismelor, a regionalismelor, a argoului etc.

    9. Introduce noi categorii estetice : urâtul, grotescul, macabrul, fantasticul


  • Login