concepte opera ionale bacalaureat proba scrisa subiectul 1 limb i comunicare
Download
Skip this Video
Download Presentation
Concepte operaţionale BACALAUREAT PROBA SCRISA – SUBIECTUL 1 Limbă şi comunicare

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 20

Concepte operationale BACALAUREAT PROBA SCRISA SUBIECTUL 1 Limba si comunicare - PowerPoint PPT Presentation


  • 133 Views
  • Uploaded on

Concepte operaţionale BACALAUREAT PROBA SCRISA – SUBIECTUL 1 Limbă şi comunicare. Mărcile lexico- g ramaticale ale eului liric :. Ex.: Eu visez la via ţ a mea . Eu= pronume personal, pers. I ; - alte pron. pers. de pers. I: mine, mă, mi-, -mă m-, îmi ; visez = vb. pers. I ;

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Concepte operationale BACALAUREAT PROBA SCRISA SUBIECTUL 1 Limba si comunicare' - leena


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
m rcile lexico g ramaticale ale eului liric
Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric:

Ex.: Euvisez la viaţa mea.

  • Eu= pronume personal, pers. I;

- alte pron. pers. de pers. I: mine, mă, mi-, -mă m-, îmi;

  • visez= vb. pers. I;
  • mea= adj. pron. pos., pers. I.
rolul cratimei
Rolul cratimei

1. leagă 2 cuvinte pronunţate fără pauză ( DOOM 2 );

2. marchează elidarea unei vocale şi

evitarea hiatului ( stele+ încer= stele-n cer);

3. din punct de vedere prozodic ( al versificaţiei) influenţează ritmul şi măsura versurilor, prin dispariţia unei silabe.

teme si motive
Teme si motive
  • Iubirea: mot. iubitei înger / demon, speranţei, despărţirii, ochilor= privirii,

tainei, amintirii;

  • Natura: mot. codrului, ploii, apei. mării, florilor, lacului, stelelor , lunii,

nopţii, umbrei ( romantice ),norilor, luminii,teiului, toamnei,

parcului, grădinii, amurgului, fântânii, focului, soarelui, muntelui;

  • Istoria:mot. ruinelor ( preromantic ), tiranului, fantomelor;
  • Folclorul: transhumanta, testamentul, alegoria viaţă-moarte. motivul zidului

părăsit, al surpării zidurilor, al visului, al soţiei zidite, motivul lui

Icar, haiduciei, nenorocului, cătăniei;

  • Moartea: mot. sicrielor, corbilor, negrului;
  • Creaţia: mot. versului, mot. cărţii, inspiraţiei ( talentului ), efortului creator;
  • Timpul: timpul etern / efemer, mot. fugit irreparabile tempus, vanitas

vanitatum, trecutului, ceasului, anilor, destinului;

  • Geniul: mot. luceafărului;
  • Singurătatea: mot. tristeţii;
  • Nevroza: mot. bolii, ploii, speenului;
  • Cromatica: motivul culorilor: roşu, galben, violet, negru, alb, gri;
  • Muzica: mot. clavirului ( pianului ), violinei, fanfarei, buciumului;
  • Căutarea absolutului: mot. visului, dublului ( romantice ), motivul

înălţării privirii spre cer,mot. reincarnării, mitul peşterii.

slide5
Câmp lexical/ semantic
  • totalitatea cuvintelor dintr-o limbă care aparţin aceluiaşi domeniu ( numele de culori, de rudenie, de fenomene sonore, denumirile părţilor corpului).
  • Este alcătuit din cuvinte care aparţin aceleiaşi părţi de vorbire ( numai substantive, numai verbe, numai adjective etc );
  • Ex. : câmpul lexical al :
          • locuinţelor temporare: cort. cabană, rulotă, căsuţă de lemn. camping,

hotel, motel, vilă ( staţiune ).

          • alimente: zahăr, făină, pâine, prăjituri, dulceaţă, murături, zacuscă, supă,

budincă, musaca.

Familia lexicală

  • totalitatea cuvintelor obţinute prin derivare( CU PREFIXE SAU SUFIXE ) sau prin alte procedee de la un cuvânt de bazăşi care sunt înrudite ca sens ;
          • Ex. : colţ-colţos, colţuroş, colţişor, aîncolţi, neîncolţiţ, reîncolţit,

încolţiră, reîncolţire.

se n s denotativ conotativ
Sens denotativ / conotativ

Sensul denotativ

  • sensul propriu, de bazăal unui cuvânt; primul sens din dicţionar;

= sensul general, obişnuit, cunoscut şi dominant în conştiinţa oamenilor, fiind relativ liber de context; unul singur;

Sensul conotativ

= sensul figurat, derivat, variantă a sensului principal, sens nou, neobişnuit;

= multiple( denotaţia e una singura, pe când conotaţiile sunt multiple datorită caracteruluilor

individual, secundar )

Exemplu: a pica

Denotaţie= a cădea de la o oarecare înălţime

Conotaţiile: = ( familiar, despre îmbrăcăminte )a nu se mai tinepe corp,

= (figurativ ) a muri în luptă, a nu reuşi la un concurs ,

= ( popular, despre zile ) a se nimeri la o anumită dată.

rela ii semantice
Relaţii semantice

EXEMPLE

  • Sinonime :nevinovăţie- inocenţă = naivitate = candoare
  • Antonime: frumos – urât, harnic - leneş
  • Omonime: Bea vin. / Vincu noi 3 băieţi.

Un cartrece pe uliţă. / Car3 găleţi cu apă.

  • Paronime: familiar– familial ;

originar- original;

literar- literal;

temporar- temporal;

ordinar-ordinal;

complement - compliment.

slide9
Exemple

a trece:

  • a se trece( a îmbătrâni, a se ofili ),
  • atrece în revistă( a inspecta ),
  • a trece cu vederea( a nu lua în seamă),
  • a trece hopul( ascăpa de o greutate ),
  • a trece peste cineva( a desconsidera, a dispreţui pe cineva ),
  • a trece la fapte( a acţiona ),
  • treacă de la mine( concesie ).

umbră:

  • fără umbră( corect ),
  • din umbră( pe ascuns ),
  • a sta / a rămâne în umbră( a rămâne ascuns );
  • a lăsa ( pecineva )în umbră ( a eclipsa pe cineva ),
  • a se teme şi de umbra lui( f. fricos ),
  • a face umbră pământului degeaba.
semne de punctua ie
Semne de punctuaţie

VIRGULA ( , )

= marcheazǎ pauzele scurte fǎcute în cursul rostirii propoziţiilor şi frazelor.

= Prin VIRGULA se despart de restul propoziţiei sau frazei :

1. cuvinte/ construcţii incidente : Sunt supǎrat, zise el, nu vreau sǎ te mai vǎd.

2. vocativele, interjecţiile, imperativele : Radule, rezolvǎ problemele !

Hei , nu mǎ asculţi ?

Pleacǎ, o sǎ întârzii.

3. apoziţiile explicative : Ionel, vecinul meu, a venit în vizitǎ.

4. elementele unei enumeraţii : Mama cumpǎrǎ mere, pere, prune şi pepene.

PUNCTUL ( . )

= marcheazǎ PAUZA care se face la sfârşitul unui enunţ ( propoziţie / frazǎ )

SEMNELE DE SUSPENSIE ( …)

= marcheazǎ o pauzǎ în enunţ;

= întreruperea şirului vorbirii;

= uneori redau surprinderea, ezitarea, îndoiala, o

vorbire incoerentǎ.

semne ortografice
SEMNE ORTOGRAFICE

APOSTROFUL

Exemple:

‘neaţa ! / Und’ te duci ? / sal’tare /

dom’le / Las’pe mine !

= marcheazǎ grafic : cǎderea, absenţa

accidentalǎ în rostire a unui

sunet sau a unui grup de sunete.

mijloace lingvistice de realizare a subiectivit ii
Mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii:

Caracterul subiectiv al unui text este vizibil prin prezenţa:

  • verbelor şi a pronumelor la persoana I şi a II-a, singular şi plural;
  • textul este centrat pe: transmiterea sentimentelor, experienţelor, stările sufleteşti ale celui care scrie textul;
  • câmpul semantic al subiectivităţii este prezent în memorii, autobiografie, jurnal, proza aubiograficădeghizată;
  • conştiinţa prezenţei unei virtuale persoane a II-a evidenţiază relaţia directă dintre emiţătorul subiectiv şi receptor;
  • mesajul este orientat spre Emiţător.
expresivitatea n poezie
Expresivitatea în poezie
  • Se realizează prin folosirea sensului conotativ al cuvintelor.
  • Mijloace folosite de autor:

1. Imaginarul poetic=imagini artistice: vizuale, auditive, cinetice

=motorii=de mişcare, tactile,

olfactive = de miros );

2. Procedee artistice=figuri de stil:

        • figuri de construcţie: enumeraţia, repetiţia, paraleleismul

sintactic, refrenul, simetria, antiteza,

interogaţia retorică, exclamaţia

retorică, invocaţia retorică ;

        • figuri semantice: epitet, comparaţia, metafora, oximoronul,

sinestezia, simbolul;

        • figuri de sunet: aliteraţia, asonanţa.

3. Elemente de prozodie: strofă, vers, măsura versurilor, rimă, ritm.

valori stilistice ale verbului
Valori stilistice ale verbului

Gerunziul = VISAND

  • exprimă o acţiune în desfăşurare, fără referire precisă la momentul vorbirii; un proces, o stare durativă
  • ( principala funcţie stilistică este capacitatea de a crea imagini dinamice )

Imperfectul = VISAM

  • exprimă o acţiune durativă în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea
  • “un timp trecut , care-şi moaie aripa-n prezent”

( T. Vianu )

slide15
Perfectul simplu = VISAI
  • timp al acţiunilor rapide, instantanee;
  • perfectul simplu narativ= exprimă întâmplări, stări enunţate într-un trecut recent, apropiat de momentul narării;
  • reliefează derularea rapidă a evenimentelor ori valoarea momentană a unei stări:

“el se repezi pe cal, ieşi către pe uşa cea spartă, se întoarse spre pădure, […]apoi ieşi în drum şi slobozi calul la vale, spre Moara cu noroc.” ( I. Slavici )

Perfectul compus = AM VISAT

    • exprimă o acţiune trecută, terminată ;
    • rol de narare, evocare, rezumare/concluziv
slide16
Prezentul narativ
  • dinamizează acţiunea, induce lectorului sentimentul participării la evenimentele istorisite, creând iluzia că acestea sunt relatate pe măsură ce se desfăşoară:

“Omul se scoală, trezeşte copiii, înhamă caii şi umblă de colo până colo prin curte.” ( M. Preda )

Prezentul etern / atemporal ( gnomic )

  • în exprimarea unor idei generale, a unor aserţiuni care nu depind de moment: în proverbe, zicători, maxime, aforisme.

Prezentul istoric

  • actualizarea unor evenimente anterioareîn prezentul naratorui şi, implicit, al lectorului.
omonime cuvinte polisemantice
Omonime / Cuvinte polisemantice
  • Omonimele nu trebuie confundate cu cuvintele polisemantice, acestea având şi ele o singură formă şi mai multe sensuri.
  • Ele se deosebesc :

a) omonimele sunt foarte îndepărtate ca sens,

b) cuvintele polisemantice au sensuri apropiate, derivate din sensul primar.

Ex. : Cuvântul masă este :

a) polisemantic: – “obiect de mobilă”( sensul primar ) –Cărţile sunt pe masă.

- “mâncare” ( sens derivat ) - Masa a fost servită.

- “ospăţ, petrecere” ( sens derivat )- A fost acolo masă mare.

- “ora mesei” ( sens derivat ) - Mă vizitează după masă.

b) omonim, cu sensurile: - “obiect de mobilă” – Cartea este pe masă.

- “mulţime” – O masă de oameni mergea spre gară.

Ex.: Cuvântul cap este:

a) polisemantic: - “parte a corpului” - Il doare capul.

- “conducător” - Horia a fost capul răscoalei.

- “minte, inteligenţă” - Câte capete, atâtea păreri.

- “extremitate” - S-au oprit la capul podului.

b) omonim, cu sensurile: - “parte a corpului” –Îl doare capul.

- “promontoriu” –Acesta este capul cel mai de sud al Africii.

descrierea
DESCRIEREA
  • Este un mod de expunere specific poeziei.
  • Când prezintă un peisaj, este o descriere de tip tablou.
  • Se realizează cu ajutorul figurilor de stilşi al imaginilor artistice.
  • Predominăimaginile vizuale, dar se folosesc şi imagini cinetice, auditive, tactile sau olfactive.
  • Părţile de vorbire cel mai des folosite sunt substantiveleşi adjectivele.
tr s turile simbolismului
Trăsăturile simbolismului

1. Simbolul= plumbul, rozele ;

2. Sugestia =idee subînţeleasă ;

3. Corespondenţa = între microcosmos ( eul poetului ) si macrocosmos

( natură ): ploaia creează depresie; anumite culori sau

instrumente determină o stare de spirit;

4. Sinestezia = acord de senzaţii= amestecul de simţuri: “Parfum ( olfactiv ),

culoare ( vizual ), sunet ( auditiv ) se-ngână şi-şi răspund”

( “Corespondenţe”, Baudelaire ).

5. Muzicalitatea = tehnica refrenului, repetiţia, rime interioare, neologisme

eufonice;

6. Prozodia = simboliştii introduc versul liber;

7. Teme şi motive simboliste = oraşul de provincie ca spaţiu al izolării, boala,

nevroza, singurătatea, ploaia etc.

trasaturi ale romantismului
TRASATURI ALE ROMANTISMULUI

1. ARTA: primatul subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei în genul liric

2. SURSE DE INSPIRATIE: ISTORIA, NATURA, FOLCLORUL

3. TEME SI MOTIVE ROMANTICE: geniul, istoria, absolutul, stele, floarea

albastră, visul, umbra, dublul, luna, noaptea

3. Folosirea ANTITEZEI – în structura poeziei şi în conceperea personajelor:

trecut- prezent, înger- demon, tânăr- bătrân,

frumos- urât

4. PERSONAJUL PRINCIPAL :excepţional în împrejurări excepţionale

( geniu, titan, profet )

5. CONFLICTUL: omul de geniu – lumea ostilă, a omului de rând

6. NATURA: În concordanţă cu sentimentele umane

7. GENURI ŞI SPECII: Se preferă amestecul de genuri şi specii: balada,

drama, nuvela, romanul, poemul amplu, poezia lirică

( meditaţia, romanţa, elegia ), filonul filozofic

8. STILUL: retoric, împodobit cu figuri de stil; îmbogăţirea limbii literare, prin includerea limbii populare, a arhaismelor, a regionalismelor, a argoului etc.

9. Introduce noi categorii estetice : urâtul, grotescul, macabrul, fantasticul

ad