Asigurarea calit ii n nv m ntul p reuniversitar l.jpg
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 53

Asigurarea calităţii în învăţământul p reuniversitar PowerPoint PPT Presentation


  • 299 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Asigurarea calităţii în învăţământul p reuniversitar. ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAŢIE. Beneficiile asigurării calităţii în învăţământul pr euniversitar. Pregătiţi pentru a ţine în mână destinele lumii!. ASIGURAREA CALITĂŢII. CADRU L NORMATIV

Download Presentation

Asigurarea calităţii în învăţământul p reuniversitar

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Asigurarea calit ii n nv m ntul p reuniversitar l.jpg

Asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar

ÎMPREUNĂ

PENTRU

EDUCAŢIE


Beneficiile asigur rii calit ii n nv m ntul pr euniversitar l.jpg

Beneficiile asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar

Pregătiţi pentru a ţine în mână destinele lumii!


Slide3 l.jpg

ASIGURAREA CALITĂŢII

  • CADRUL NORMATIV

  • Legea nr. 87 din 13.04.2006 pentru aprobarea OUG 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

  • OUG 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

  • Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării privind generalizarea instrumentelor de asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională la nivelul reţelei ÎPT nr. 4889/09.08.2006


Ce nseamn calitate n nv m ntul p reuniversitar l.jpg

CE ÎNSEAMNĂ CALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR?

  • calitatea este în

  • primul rând legată de obţinerea unor rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite la finalul procesului de învăţare) care să îndeplinească aşteptările principalilor beneficiari:

  • Elevi

  • Părinţi

  • Angajatori

  • Societatea, în general


Care sunt beneficiile asigur rii calit ii n nv m ntul p reuniversitar l.jpg

CARE SUNT BENEFICIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR?

PENTRU ELEVI:

  • centrarea pe elev a procesului de predare – învăţare;

  • egalitatea şanselor;

  • buna informare privind oferta de formare;

  • responsabilizarea privind propria evoluţie academică şi profesională;

  • asigurarea unui program de învăţare care să corespundă aşteptărilor sale


Slide6 l.jpg

CARE SUNT BENEFICIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR?

  • încredere în calitatea învăţământului şi în validitatea certificatelor de calificare profesională

  • corelarea ofertei de formare profesională cu cererea

  • adaptarea conţinutului ofertei de formare la nevoile de pe piaţa muncii.

PENTRU ANGAJATORI:


Slide7 l.jpg

CARE SUNT BENEFICIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC?

PENTRU ŞCOALĂ:

  • legitimitate şi recunoaştere sporită;

  • încredere în propria ofertă de formare;

  • creşterea satisfacţiei beneficiarilor

    (elevi, angajatori, părinţi etc.);

  • şanse de angajare sporite pentru absolvenţi;

  • accesul la informaţii privind practici

    şi experienţe de succes.


Care sunt beneficiile asigur rii calit ii n nv m ntul preuniversitar l.jpg

CARE SUNT BENEFICIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR?

PENTRU SOCIETATE:

  • asigurarea transparenţei privind calitatea ofertei de formare;

  • responsabilizarea şcolii, ca element cheie în asigurarea calităţii formării;

  • sprijinirea procesului de descentralizare în învăţământ;

  • creşterea răspunderii publice a şcolilor;

  • creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi tehnic


Slide9 l.jpg

CARE SUNT PRINCIPIILE CALITĂŢII?

PLANIFICARE

REVIZUIRE

IMPLEMENTARE

METODOLOGIE (AUTOEVALUARE)

EVALUARE

  • Managementul calităţii

  • Responsabilităţile managementului

  • Managementul resurselor (fizice şi umane)

  • Proiectarea, dezvoltarea şi revizuirea programelor de învăţare

  • Predarea, instruirea practică şi învăţarea

  • Evaluarea şi certificarea învăţării

  • Evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii


Care sunt procesele prin care se asigur calitatea n nv m ntul pr euniversitar l.jpg

PLANIFICAREA STRATEGICA ŞI OPERAŢIONALĂ

ELABORARE PAS

Revizuirea

Elaborarea planului de îmbunătăţire

(parte a PAS)

DESFĂŞURAREA PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV

MONITORIZARE INTERNĂ

Elaborarea Manualului Calităţii: proceduri, regulamente etc

Autoevaluarea

Elaborarea raportului de autoevaluare

CARE SUNT PROCESELE PRIN CARE SE ASIGURĂ CALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR?

  • Procese interne şcolii:


Slide11 l.jpg

CARE SUNT PROCESELE PRIN CARE SE ASIGURĂ CALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR?

  • Procese externe şcolii:

  • Procese coordonate de inspectoratele şcolare:

  • inspecţii de monitorizare externă a calităţii-îndrumare şi sprijin acordat şcolii în procesul de asigurare a calităţii ;

  • inspecţii de validare a raportului de autoevaluare elaborat de şcoli şi de aprobare a planului de îmbunătăţire propus de şcoli.


Slide12 l.jpg

ASIGURAREA CALITĂŢII

  • PROCEDURI PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

  • autoevaluarea ( pe baza Manualului de Autoevaluare)

  • monitorizarea internă

  • monitorizarea externă

  • inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie pentru validarea externă a autoevaluării)


Slide13 l.jpg

CICLUL CALITĂŢII

La nivelul I.S.J. trebuie parcurse următoarele etape:


Slide14 l.jpg

La nivelul ARACIP trebuie parcurse următoarele etape:

CICLUL CALITĂŢII


Slide15 l.jpg

CALENDARUL

APLICARII

INSTRUMENTELOR DE

ASIGURARE A CALITATII

A. LA NIVELUL ŞCOLII

  • Completarea şi transmiterea formularului de monitorizare internă la ISJ/ISMB-

    TERMEN :1.01., 1.03., 1.05.

  • Elaborarea raportului de de auto-evaluare şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB

    TERMEN :15.06.

  • Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB

    TERMEN :1.09.


Slide16 l.jpg

CALENDARUL EFECTUĂRII

INSPECŢIILOR


Slide17 l.jpg

ARACIP

DOCUMENTE ELABORATE

1. MINIGHIDURI ( PLIANTE INFORMATIVE – valori si principii ale educatiei, termenii uzuali si relatiile dintre ei, autoevaluarea in cadrul spiralei educatiei, etc)


Slide18 l.jpg

ARACIP

GHIDURI ELABORATE


Slide19 l.jpg

ARACIP

GHIDURI ELABORATE


Slide20 l.jpg

ARACIP

GHIDURI ELABORATE


Slide21 l.jpg

ARACIP

GHIDURI ELABORATE

2. Manualul de evaluare a calitatii;

3. Ghiduri de bune practici;

4. Ghidul comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar vol II;

5. Ghid pentru aplicarea standardelor nationale de referinta ;

6. Ghid de observare a lectiei;


Slide22 l.jpg

CONSTITUIREA CEAC

LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

A. LA NIVELUL ŞCOLII CONFORM ART 11 DIN L87-2006 CEAC:

  • CEAC de la nivelul unităţii de învăţământ elaborează strategia şi propriul regulament de funcţionare;

  • CEAC este formată din 3-9 membri ( 1-3 profesori alesi de consiliul profesoral şi câte 1 reprezentant al: sindicatului, elevilor, parintilor si consiliului local;

  • Componenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde, în număr relativ egal:

  • a) reprezentanţi ai corpului profesoral

  • b) reprezentanţi ai părinţilor


Slide23 l.jpg

SELECŢIA MEMBRILOR CEAC

DE LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

  • Consiliul de Administratie hotaraste infiintarea Comisiei pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii in baza prevederilor art 11 alin(1) din OUG nr. 75/12.07.2005 prinvind asigurarea calitatii educatiei aprobata cu completari si modificari prin legea nr. 87/2006.

  • Consiliul de Administratie al scolii stabileste perioada de alegere a membrilor comisiei din randul cadrelor didactice si a consiliului reprezentativ al parintilor, comunica criteriile stabilite prin regulament, se preocupa de realizarea cadrului formal de alegerea acestora si analizeaza propunerile din partea cadrelor didactice


Slide24 l.jpg

SELECŢIA MEMBRILOR CEAC

DE LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

3. Personalul didactic de predare si instruire practica, care face parte din CEAC este ales de Consiliul Profesoral, prin vot secret, pe baza propunerilor dintre cadrele didactice care au calitati manageriale si performante profesionale deosebite

4. Presedintele CEAC numeste, prin decizie, secretarul CEAC care este obligatoriu cadru didactic in scola respectiva si care are atributia de a redacta procesele verbale ale comisiei.

5. Consiliul Reprezentativ al Parintilor desemneaza din randul sau un numar de parinti egal cu cel solicitat de catre Consiliul de Administratie pentru a fi inscrisi ca membri in CEAC.


Slide25 l.jpg

SELECŢIA MEMBRILOR CEAC

DE LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

6. Directorul Scolii emite Decizia de infiintare a Comisiei de Evaluare si Asigurare a Calitatii din scola. Are loc prima sedinta CEAC in cadrul careia CEAC preia, spre operationalizare si aplicare, Regulamentul si Strategia de evaluare interna a calitatii.

  • Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori consideră necesar presedintele comisiei sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Comisia poate fi convocata şi la solicitarea a 2/3 din membrii consiliului reprezentativ al părinţilor. Hotărârile comisiei se iau prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.


Slide26 l.jpg

SELECŢIA MEMBRILOR CEAC

DE LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

Membrul CEAC, reprezentant al corpului profesoral trebuie să fie:

a) bine pregatit profesional, cu gradul didactic I, studii superioare, titular al Scolii ;

b) cu bună reputaţie în şcoală şi comunitate;

c) cu rezultate obtinute de catre elevi, prin care a sporit prestigiul scolii;

d) deschis schimbarilor, flexibil, receptiv la nou;

e) adept al principiilor calitatii, al muncii de calitate;

f) preocupat pentru asigurarea unor noi resurse educationale;

g) bun organizator;

h) fire neconflictuala;

i) ţinută morala impecabila;

j) atasat de copii, comunicativ, empatic.


Slide27 l.jpg

SELECŢIA MEMBRILOR CEAC

DE LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

Membrii CEAC-, pot fi revocaţi din funcţie prin decizie a coordonatorului CEAC-şi înştiinţarea conducerii unităţii şcolare, în următoarele situaţii:

a) prin absenţa nejustificată de la două şedinţe consecutive sau de la trei şedinţe într-un an calendaristic;

b) dacă se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile, din diverse motive, pe o perioadă mai mare de 90 de zile;

c) ca urmare a neîndeplinirii in bune conditii a atribuţiilor delegate de catre coordonator;

d) ca urmare a încălcării Codul de etică profesională în evaluare;

e) la săvârşirea oricăror fapte de natură să atragă răspunderea disciplinară sau penală, cu repercusiuni asupra prestigiului unitatii scolare


Slide28 l.jpg

SELECŢIA MEMBRILOR CEAC

DE LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

ATENTIE!

Durata mandatului comisiei este de 1 (un) an, aceasta fiind validata de Consiliul de Administratie în fiecare an şcolar;

În cazul schimbarii prevederilor legislatiei în vigoare, prezenta comisie este obligata sa se dizolve sau sa-si modifice componenţa sau să se adapteze noilor cerinţe;


Slide29 l.jpg

CONDUCEREA OPERATIVĂ A CEAC

CONDUCEREA OPERATIVĂ ESTE ASIGURATĂ DE CĂTRE CONDUCĂTORUL UNITĂŢII SAU DE CĂTRE O ALTĂ PERSOANĂ DESEMNATĂ DE CĂTRE ACESTA.

Presedintele CEAC numeste, prin decizie, secretarul CEAC care este obligatoriu cadru didactic in scola respectiva si care are atributia de a redacta procesele verbale ale comisiei.

ATENŢIE!

Membrii CEAC nu pot îndeplini funcţii de conducere în unitatea de învăţământ cu excepţia conducătorului acesteia.- art 11, alin9


Slide30 l.jpg

ATRIBUŢIILE CEAC

  • elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii prevazute intr-un Plan Operational, aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

  • elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în unitatea şcolară respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară.


Slide31 l.jpg

ATRIBUŢIILE CEAC

  • Consiliul de Administratie aproba Raportul anual de evaluare interna a calitatii propus de CEAC. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor, prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern

  • elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;

  • cooperează cu agenţia română specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii.


Slide32 l.jpg

ATRIBUŢIILE COORDONATORULUI CEAC

  • coordonatorul CEAC , emite note de sarcini, semneaza documentele, adresele, comunicarile care urmaresc îndeplinirea sarcinilor de asigurare a calitatii.

  • reprezinta CEAC în raporturile cu conducerea unitatii, Ministerul Educatiei si Cercetarii, ARACIP, cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice din tara si din strainatate, cu orice institutie, organism etc interesat de domeniul de activitate al comisiei cu respectarea prevederilor legale în acest sens;

  • numeste secretarul comisiei;

  • stabileste sarcinile membrilor comisiei;


Slide33 l.jpg

ATRIBUŢIILE COORDONATORULUI CEAC

  • elaboreaza graficul anual de efectuare a monitorizarilor si a evaluarii ;

  • informeaza conducerea unitatii, I.S.J., Ministerul Educatiei si Cercetarii, ARACIP privind monitorizarile efectuate la nivelul unitatii de învatamânt si propun masuri de ameliorare;

  • Elaboreaza sinteze anuale ale rapoartelor de autoevaluare ale unitatii de învatamânt preuniversitar si ale activitatilor desfasurate prin inspectie scolara si de evaluare institutionala de catre I.S.J, pe care le înainteaza atât directorului unitatii, Consiliului de Administratie, consiliului profesoral, etc

  • aproba evaluarea anuala a performantelor profesionale ale personalului din cadrul comisiei, propunând modificarile legale;

    .


Slide34 l.jpg

FISA DE OBSERVARE A LECTIEI

A. Selectarea orelor de clasă care urmează să fie observate

Decizia finală privind frecvenţa observaţiilor (inspectiilor la clasă)depinde de resursele , dar trebuie să fie respectate următoarelor criterii:

  • profesorii/instructorii cu experienţă trebuie să fie observaţi cel puţin o dată la doi ani;

  • profesorii/ maiştrii instructorii noi trebuie să fie observaţi în primele şase luni de la angajare;

  • profesorii/ maiştrii instructorii care au început activitatea de predare/instruire într-un nou domeniu curicular trebuie să fie observaţi în primele şase luni după ce şi-au început activitatea în noul domeniu curicular;


Slide35 l.jpg

CRITERII DE SELECTARE A ORELOR CARE URMEAZĂ SĂ FIE OBSERVATE

  • profesorii/instructorii a căror activitate creează dubii în privinţa calităţii trebuie să fie observaţi de cel puţin trei ori pe an;

  • prezenţa scăzută a elevilor sau un feedback negativ din partea acestora trebuie să constituie motive pentru observarea respectivelor ore de curs/atelier;

  • indiferent de modul de selecţie a orelor de curs/atelier, trebuie acordată atenţie observării unei game de prevederi referitoare la diverse niveluri de pregătire,ore de desfăşurare, locuri de desfăşurare a activităţii de învăţare şi aşa mai departe; procesul de alegere a orelor de curs/atelier implică o combinaţie între acoperirea tuturor acestor aspecte şi necesitatea ca toţi profesorii/instructorii să fie observaţi periodic.


Slide36 l.jpg

PREGATIRI CARE PRECED

INSPECTIA LA CLASA- OBSERVAREA

Conducătorul echipei de observare, împreună cu responsabilul pentru asigurarea calităţii, răspund de pregătirile legate de vizita de observare:

  • profesorii/instructorii care urmează să fie observaţi trebuie contactaţi în scris sau prin e-mail cu minimum două săptămâni înainte de vizita de observare pentru stabilirea/confirmarea detaliilor privind ora de clasă/atelier;

  • profesorii/instructorii care urmează să fie observaţi răspund de informarea tuturor persoanelor implicate, într-un fel sau altul, în acţiunea de observare (şeful ariei curriculare, membrii Comisiei de AC, conducatorul unitatii);


Slide37 l.jpg

PREGATIRI CARE PRECED

INSPECTIA LA CLASA- OBSERVAREA

  • profesorii/instructorii răspund de informarea observatorilor în privinţa oricăror condiţii speciale legate de respectiva oră de clasă/atelier: detalii privind ora şi locul de desfăşurare orei de curs/atelier, aspecte culturale sau legate de apartenenţa la un sex sau altul, probleme socio-economice legate de elevi sau de lecţie/curs;profesorii/instructorii care urmează să fie observaţi trebuie contactaţi în scris sau prin e-mail cu minimum două săptămâni înainte de vizita de observare pentru stabilirea/confirmarea detaliilor privind ora de clasă/atelier;


Slide38 l.jpg

PREGATIRI CARE PRECED

INSPECTIA LA CLASA- OBSERVAREA

Observatorii trebuie:

  • să aibă asupra lor documente de identificare (de exemplu ecuson cu numele persoanei, pentru a le putea prezenta la cerere;

  • să îşi închidă telefoanele mobile înainte de intrarea la ora de curs/atelier;

  • să sosească cu 10 minute înainte de începerea orei de curs/atelier, pentru a culege informaţii prin discuţii cu profesorul/instructorul şi elevii, pe măsură ce sosesc;

  • să verifice dacă profesorul/instructorul a fost informat că va avea loc o acţiune de observare;

  • să explice procesul de feedback;


Slide39 l.jpg

PREGATIRI CARE PRECED

INSPECTIA LA CLASA- OBSERVAREA

  • să reamintească profesorului/instructorului că acţiunea de observare este menită să evalueze calitatea procesului de învăţare pe care îl parcurg elevii;

  • să îl întrebe pe profesor/instructor ce anume a fost planificat pentru respectiva lecţie/curs; acest lucru înseamnă că trebuie realizat un plan de lecţie/curs;

  • să îl roage pe profesor/instructor să îl prezinte grupului;

  • să ia notiţe pe durata procesului de observare pentru a înregistra constatările;

  • să scrie enunţurile cu caracter de evaluări înainte de a furniza feedback profesorului/instructorului;

  • să nu participe la activităţile de învăţare;


Slide40 l.jpg

PREGATIRI CARE PRECED

INSPECTIA LA CLASA- OBSERVAREA

  • să fie întotdeauna conştient de sensibilităţile cursanţilor şi ale profesorului/instructorului, precum şi de dinamica activităţii curente;

  • să fie cât se poate de discret în timpul observării şi să reducă la minimum elementele care ar putea distrage atenţia;

  • să ofere profesorului/instructorului un feedback constructiv; dacă acest lucru nu este posibil, trebuie organizată o întâlnire în acest scop;


Slide41 l.jpg

FISA DE OBSERVARE A LECTIEI

Instrucţiuni de completare

  • Şcoală/Localitate: numele unităţii şcolare / localitatea

  • Data: data la care are loc observarea

  • Disciplină: materia în care se încadrează lecţia conform programei şcolare

  • Clasa: numele clasei sau al grupei observate

  • Tema: titlul temei observate

  • Total elevi: numărul total de elevi al clasei / grupei observate

  • Profesor/Instructor: numele profesorului sau maistrul instructor observat

  • Elevi absenţi: numărul total de elevi absenţi

  • Observator: numele persoanei care efectuează observarea

  • Funcţia: funcţia deţinută de observator (de exemplu inspector, director, responsabil cu asigurarea calităţii, evaluator intern, şef al catedrei de chimie, profesor gradul I)


Slide42 l.jpg

FISA DE OBSERVARE A LECTIEI

Instrucţiuni de completare

  • Comentarii generale: note generale privind observarea predării şi învăţării [comentariile speciale referitoare la punctele tari şi la punctele slabe pot fi trecute pe dos, în spaţiul corespunzător]; orice aspect deosebit legat de lecţie/curs sau de elevii observaţi, spre exemplu probleme speciale de comportament, nevoi speciale, anumite lucrări sau dosare analizate de observator

  • Egalitate şi diversitate: se înregistrează în mod special bunele practici în promovarea egalităţii şi diversităţii; orice probleme cu care s-a confruntat profesorul/maistrul instructor legate de egalitate şi diversitate

  • Sănătate şi siguranţă: dacă şi când a fost efectuată ultima evaluare de risc de către profesor/instructor; se notează orice problemă specială de sănătate sau de siguranţă


Slide43 l.jpg

FISA DE OBSERVARE A LECTIEI

Instrucţiuni de completare

  • Nevoile individuale ale elevilor: practicile bune ale profesorului/maistrul instructor pentru satisfacerea nevoilor individuale şi a stilurilor/scopurilor de învăţare ale elevilor;

  • Analiză şi revizuire: părerea profesorilor/maistrilor instructori în următoarele privinţe: măsura în care elevii au reuşit să-şi realizeze ţelurile pe care şi le-au propus, dacă învăţarea planificată s-a realizat efectiv, cum ar putea fi îmbunătăţită lecţia/cursul.

  • Listă de verificare cuprinzând strategiile/materialele/mijloacele vizuale: materialele didactice utilizate pe parcursul lecţiei/cursului.

  • Puncte tari şi aspecte care pot fi îmbunătăţite : acestea constituie rezultatul principal al observării şi trebuie discutate în amănunt cu profesorul/maistrul instructor după lecţie/curs, atunci când „observatorul” oferă feedback-ul. Este important să se reţină că această observare s-ar putea să nu reflecte cu acurateţe performanţa în ansamblu a profesorului/maistrul instructorui în anumite domenii, acest lucru trebuind să fie discutat, eventual pe baza unor observări anterioare, pentru a avea certitudinea că va determina schimbări reale. Punctele tari evidenţiază toate aspectele pe care profesorul/maistrul instructor le-a făcut foarte bine, peste nivelul mediu.


Slide44 l.jpg

FISA DE OBSERVARE A LECTIEI

Instrucţiuni de completare

  • Aspectele care pot fi îmbunătăţite trebuie transferate în planul de acţiune.

  • Nota: Acordarea notelor trebuie să decurgă din discutarea punctelor tari şi a punctelor slabe

  • trebuie să constituie o apreciere profesionistă, bazată pe procesul de observare.

  • punctele tari şi punctele slabe, precum şi acordarea notelor, trebuie stabilite de comun acord cu profesorul/maistrul instructor.

  • Plan de acţiune: aspecte care pot fi îmbunătăţite trebuie transpuse în acţiuni. Profesorii/maistrii instructori care au fost notaţi cu 1 vor necesita o îndrumare suplimentară şi vor trebui să progreseze mai mult înainte de a-şi putea atinge obiectivele.


Slide45 l.jpg

FISA DE OBSERVARE A LECTIEI

Instrucţiuni de completare

  • Semnături: fişa de observare va fi semnată după încheierea acţiunii de observare şi feedback-ul oferit de observator.

  • Criterii de observare şi evaluare: aceste criterii au rol de îndrumare; ele arată tipul şi nivelul de performanţă aşteptat din partea profesorului/ maistrului instructor. Evident, pe parcursul unei singure lecţii/curs nu vor putea fi observate toate criteriile. Criteriile care pot fi observate depind foarte mult de tipul de lecţie/curs, dacă ea constituie o introducere într-un nou subiect, o recapitulare a unor lecţii anterioare, pregătirea unui test sau demonstrarea unei noi abilităţi.


Slide46 l.jpg

CE ROL ARE VIZITA DE MONITORIZARE EXTERNĂ?

  • Indrumarea şcolilor în procesul de autoevaluare, verificarea respectarii cerinţelor de calitate şi propunerea de măsuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.

  • validarea raportului de autoevaluare şi aprobarea planului de îmbunătăţire a calităţii.


Cine realizeaz inspec ia l.jpg

CINE REALIZEAZĂ INSPECŢIA?

Inspectorii sub coordonarea inspectorului şcolar general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii .

Obs. Se recomandă ca în echipa de auditori să fie cooptat şi un membru al CEAC care au demonstrat o bună practică în asigurarea calităţii.


Care sunt obiectivele principale ale inspec iei l.jpg

CARE SUNT OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE INSPECŢIEI?

  • să formuleze o părere obiectivă în legătură cu calitatea formării,

  • standardele atinse şi eficienţa cu care sunt administrate resursele ;

  • să sprijine şcolile în procesul de autoevaluare;

  • să valideze raportul de autoevaluare şi să aprobe planul de îmbunătăţire;

  • să promoveze o cultură a calităţii, care să ducă la îmbunătăţire continuă;


Roluri i responsabilit i n asigurarea calit ii l.jpg

ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII

Cadrele didactice:

utilizarea unei metodologii de predare centrată pe elev;

oferirea, la cererea elevilor, de sprijin individual în învăţare;

cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de asigurare a calităţii stabilite la nivelul şcolii.

îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv educativ în urma evaluării regulate (cel puţin anual) a satisfacţiei elevilor;


Slide50 l.jpg

ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii:

monitorizarea internă a calităţii educaţiei şi formării

profesionale;

coordonarea procesului de asigurare şi evaluare a calităţii.


Slide51 l.jpg

CONCLUZIIDemersurile prezentate au avut intenţia de a sublinia:beneficiile asigurării calităţii ;importanţa asumării rolurilor şi responsabilităţilor tuturor celor implicaţi în formarea iniţială


Slide52 l.jpg

Impactul CEAC asupra elevilor


Slide53 l.jpg

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA

Deva, str. Gh. Bariţiu, nr. 2, tel. 0254213315, fax. 0254-215034

http://www.isj.hd.edu.ro , e-mail: inspectorat @isj.hd.edu.ro


  • Login