Particularităţi şi principii metodologice ale sistemului statistic agricol armonizat

1. Particularităţi şi principii metodologiceale sistemului statistic agricol armonizat Authors: Crina Turtoi Mukesh Srivastava

2. Furnizarea de date corecte şi credibile constituie principala premisă pentru implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) 2

3. Politica Agricolă Comună- Obiective iniţiale - • Creşterea productivităţii, prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă • Asigurarea unui standard echitabil de lucru pentru comunitatea agricolă • Stabilizarea pieţelor • Asigurarea disponibilităţii de bunuri (siguranţa aprovizionarii) • Aprovizionarea consumatorilor cu alimente la preţuri rezonabile 3

4. Politica Agricolă Comună– limitele principale identificate - • Iniţial, PAC nu a luat în considerare efectele pe care producţia agricolă intensivă le-ar putea avea asupra mediului natural. Activitatea agricolădegradează solulca rezultat al: • eroziunii, • epuizării nutrienţilor din sol, • contaminăriidatorate aplicării greşite a îngrăşămintelor bazate pe azot anorganic, fosfor sau potasiu. • Pe ansamblu, PAC a avut impact negativ asupra cantităţii şi calităţii resurselor de apă, calităţii solului şi biodiversităţii. • Se estimează că aproximativ 50 milioane hectare, reprezentând16% din suprafaţa de teren a UE-15, are soluri degradate. Cifra corespunzătoare pentru noile state membre este de 35%. 4

5. Caracteristici şi elemente esenţiale ale reformelor PAC Efectele negative asupra mediului au constituit unul dintre motivele ce au condus la reformele PAC, dintre care reforma majora este cea care a avut loc in anul 2003. 5

6. Reforma PAC 2003 - integrarea aspectelor de mediu în agricultură - • Marea majoritate a subvenţiilor urmau să fie plătite independent de volumul producţiei. • Pentru a evita abandonul producţiei, s-a lăsat posibilitatea statelor membre de a decide asupra menţinerii unei legături limitate între subvenţii şi producţie, în condiţii bine definite şi în limite clare. • Pentru plăţile unice pe exploataţieferme agricole trebuie să respecte cerinţele legate deprotecţia mediului, siguranţa alimentară, precum şi standardele de bunăstare a animalelor. • Prin ruperea legăturii dintre subvenţii şi producţie s-a anticipat creşterea competitivităţii fermierilor şi orientarea acestora către activităţi de comercializare a producţiei obţinute, oferind în acelaşi timp condiţiile necesare pentru stabilitatea veniturilor. 6

7. Revizuirea PAC - 2008 modificarea anumeroase regulamente referitoare la sprijinul acordat fermierilor, organizaţiile de piaţă şidezvoltarea rurală • Au apărut noi orientări în cerinţe, legate de: • Schimbările fundamentale în relaţia dintre agriculturăşi societatea rurală, şi • Cerinţa de a stabili un echilibru corect între piaţa liberăşiintervenţia publică. • S-a conturat nevoia de întreprinde eforturi pentru realizarea unor prognoze de perspectivă asupra obiectivelor PACpentru secolul 21, în conformitatea cu următoarele două întrebări: • Ce tipuri de disfuncţionalităţi ale pieţei necesită o politică agricolă? • Ce politici agricole ar trebui să fie proiectate şi finanţate la nivelul Comunităţii Europene? 7

8. Reforma PAC după 2013 • Reformă fundamentală, în sensul deplasării măsurilor de sprijin: • de la cantitate spre calitate, • de lareglementări depiaţă către dezvoltarea rurală şi protecţia mediului • Trei mari obiective: • Producţie agro-alimentară viabilă; • Gestionarea durabilă a resurselor naturale; • Dezvoltare echilibrată la nivel teritorial. Datorită reformelor anterioare, bugetul alocat PAC a scăzut de la 75% la 41% din bugetul total al Uniunii. Noile propuneri ar conduce la o mai bună direcţionare a fondurilor şi la o utilizare mai eficientă a acestora. 8

9. Reforma PAC după 2013- cont • Măsurile Reformei PAC 2013 îşi propun: • să simplifice acordarea ajutoarelor, să le direcţioneze mai bine şi mai corect; • să îi ajute pe agricultori să facă faţă schimbărilor rapide intervenite la nivelul preţurilor şi al cererii; • să aloce 30% din subvenţiile PAC fermelor care folosesc practici ecologice; • să orienteze mai bine cercetarea şi inovarea; • să consolideze poziţia agricultorilor; • să susţină protecţia mediului; • să îi atragă pe agricultorii tineri; • să promoveze dezvoltarea rurală şi antreprenoriatul; • să prevină deşertificarea; • să reducă birocraţia – simplificând reglementările, în special pentru micii agricultori 9

10. Monitorizarea reformei PAC Monitorizarea reformei PAC presupune existenţa unui sistem statistic global implementat în mod armonizat în toate statele membre pentru a permite comparabilitatea datelor. Aceasta se reflectă în: • Cerinţe permanente de date armonizate şi comparabile, din toate domeniile statisticii agricole curente. • Cerinţe crescute de informaţii cu privire la noile aspecte legate de; • integrare aspectelor de mediu în agricultură, care este dependentă de • recunoaşterea unui nivel de referinţă de bune practici agricole, în toate zonele rurale ale UE. 10

11. SISTEMUL STATISTIC AGRICOL EUROPEAN • Indicatoride monitorizare– • Sistemul statistic European este un produs al colaborării strânse dintre Eurostatşi administraţiile naţionale in conformitate cu prevederile legale ale Comunităţii Europene. • Intrări importante în procesul de planificare al cerinţelor statistice provin de la utilizatorii de informaţii statistice, atât din cadrul Comisiei şi a altor instituţii comunitare, precum şi de la administraţiile naţionale şi de publicul larg, atât din cadrul cât şi din afara Uniunii Europene. 11

12. Extinderea UE şi Sistemul statistic naţional • Provocările cheie pentru statisticieni în procesul de extindere îl reprezintă asigurarea datelor în vederea sprijinirii procesului de negociere şi integrare a informaţiei statistice furnizate de Institutele Naţionale de Statisticăîn Sistemul Statistic European. • Pregătirea procesului de extindere presupune negocieri intense in faza de aderare asupra unei palete largi de politici economice prezentate în aşa-numitele capitole de negociere. • Statistica este ea însăşi un capitol de negociere. 12

13. Sistemul Statistic Agricol Sistemul statistic global din agricultură este structurat pe 3 componente majore:(i)Statistica primară; (ii)Statistica derivată; (iii)alte statistici in curs de dezvoltare. 1. Statistici primare 1.1 Anchete la nivelul exploataţiilor agricole • Ancheta structurală în agricultura, care include şi metodele de producţie (recensământ la fiecare 10 ani sianchetă selectivăla fiecare 3 ani) • Ancheta livezilor şi plantaţiilor pomicole (la fiecare 5 ani) • Ancheta viilor şi plantaţiilor viticole (la fiecare 10 ani) • FADN/RICA (anual) • Anchete ale efectivelor de animale (de două ori pe an) • Ancheta producţiei vegetale (anual) 1.2 Anchete în industrie sau pieţe • Anchete ale producţei de lapte (lunar + anual) • Ancproducţiei de carne/tăieri în abatoare (lunar) • Anchete ale preţurilor agricole (trimestrial) 13

14. Sistemul Statistic Agricol (cont.) 2. Statistici Derivate 2.1 Conturile economice pentru agricultură 2.2 Balanţele agricole 2.3 Indicatori ai dezvoltării rurale 3. Alte statistici în curs de elaborare(LUCAS – Ancheta utilizării terenurilor utilizând tehnici de teledetecţie, Ancheta siguranţei alimentare, Indicatori de agro-mediu, etc) 14

15. Ancheta structurală în agricultură– coloana vertentrala a sistemului statistics agricol - • Pentru a evalua situaţia din agricultură şi pentru a monitoriza evoluţia structurilor agricole, toate statele membre efectuează două tipuri de anchetele structurale în agricultură, pe o bază armonizată: • o anchetă de bază, exhaustivă - Recensământ agricol, ce se efectuează la fiecare 10 ani • numeroase anchete selective asupra structurii exploataţiilor agricolece se efectuează la fiecare 2-3 ani • Având în vedere faptul că datele individuale sunt transmise la Eurostat este imperativ ca acestea să fie armonizate. • Anchetele structurale în agricultură joacă un rol cheie în proiectarea, implemetarea, monitorizarea şi evaluarea PAC. 15

16. RECENSĂMÂNTUL AGRICOL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ • Recensămintele agricole se efectuează la nivelul UE sub o bază legislativă comună, special elaborată pentru acest obiectiv. • Regulamentul (EC) No 1166/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului UE cu privire la efectuarea anchetei structural în agricultură şi a anchetei asupra metodelor de producţie. • Adoptarea de către toate statele membre a unor concepte, clasificări şi metodologii armonizate, care fac posibilă asigurarea comparabilităţii datelor finale ale recensământului la nivelul UE. • the Handbook on the respective implementation. • Pentru obiectivele comparabilităţii internaţionale, FAO recomandăefectuarea unui recensământ agricol între 2005 and 2015, pe baza definiţiilor, metodologiilor şi conceptelor standardla nivel internaţional: • A System of Integrated Agricultural Censuses and Surveys, Volume 1, World Programme for the Census of Agriculture 2010. • Totodată, luând în considerare aspecte specifice la nivelul fiecărei ţări, trebuie asigurată şi culegerea de date suplimentare, în concordanţă cu cerinţele utilizatorilor locali. 16

17. Etapele principale ale Recensământului agricol Source: United Nations, Survey/Census and administrative data collection, Learning objectives 17

18. RGA – Principalele aspecte metodologice/1 Unitatea de observareexploataţia agricolă, definită ca o unitate de sine stătătoare, atât din punct de vedere tehniccât şi economic,care, pe parcursul perioadei de referinţă, a avut ca activitate principală sau secundară activitatea agricolă, si care răspunde simultan la următoarele trei criterii: • Produce produse agricole [producţia agricolă acoperă toate activităţile legate de producţia vegetală (inclusiv horticultura) şi creşterea animalelor]. • Are o anumită mărime economică (conform cerinţelor Eurostat se poate aplica un prag minim conform cerinţelor naţionale - ex: 0.1 – 0.5 ha; exploataţiile sub acest prag se includ doar dacă raporteayă o producţie intensivă), • Are un management unic (este administrată ca o singură unitate şi utilizează aceleaşi mijloace de producţie: forţă de muncă, echipamente şi clădiri agricole, capacităţi de depozitare, etc). indiferent detipul de proprietatesauamplasareaterenurilor şi animalelor 18

19. RGA – Principalele aspecte metodologice/2 Cadrul recensământului • Indiferent dacă se efectuează o anchetă selectivă sau un recensământ exhaustiv, o componentă metodologică majoră o reprezintă cadrul recensământului. • Cadrul recensământului constă în principal dinlista unităţilor de observare, dar, în mod alternativ acesta poate fi reprezentat şi de o structură din care se pot extrage eşantioane clar definite. • Pentru recensămintele agricole, cadrul recensământului este dat de Registrul Statistic al Exploataţiilor Agricole (RSEA). • În absenţa RSEA, la elaborarea Listei unităţilor de observare trebuie acordată o deosebită atenţie următoarelor aspecte: • Identificarea corectă în cadrul populaţiei cercetate a unităţilor de observare care răspund definiţiei de exploataţie agricolă. • Actualizarea listei unităţilor cu statut juridic care desfăşoară activităţi agricole. 19

20. Definiţia propusă de Eurostat pentru exploataţia agricolă şi gradul de acoperire al ASAÎn conformitate cu propunerea Regulamentului European si al Consiliului asupra ASA şi Anchetei asupra metodelor de producţie Gradul de acoperire(Article 3) • Anchetele specificate în acest Regulament vor acoperi: • Exploataţiile agricole unde suprafaţa agricolă utilizată este de cel puţinun hectar; • Exploataţiile agricole unde suprafaţa agricolă utilizată este de mai puţin de un hectar,dacă aceasta produceîntr-o anumită proporţie pentru vânzare sau dacă corespunde unor anumite praguri. • În orice situaţie, Statele membre care utilizează un prag diferit pentru anchetă, vor trebui sa fixeze acest prag la un asemenea nivel care să permită excluderea doar a exploataţiilor foarte mici, care impreună contribuie la: • 2% sau mai putin la suprafaţa agricolă totală, excluzând păşunile comunale şi • 2% sau mai puţin din efectivele de unimale exprimate în unităţi convenţionale (UVM). • În oricare dintre situaţiile de mai sus, toate exploataţiile agricole care ating unul dintre pragurile fizice prezentate in Anexa IItrebuie sa fie acoperite. 20

21. 21

22. RGA- Principalele aspecte metodologice/3- indicatori specifici- • Suprafaţa Agricolă Utilizată(SAU)(sub orice modalitate de deţinere) - se culege atât la efectuarea recensământului sau a ASA, cât şi la efectuarea orcărui tip de anchetă specializată din agricultură (ex. Ancheta utilizării terenurilor, Ancheta producţiei vegetale, etc). Cuprinde următoarele 4 categorii de teren : (i)Teren arabil, (ii)Grădini familiale/de menaj; (III)Paşuni şi pajişti permanente; (iv)Culturi permanente (vii şi livezi). • Suprafaţa agricolă neutilizată– suprafaţa de teren aflată în afara ciclului de producţie din motive economice, DAR cu posibilitatea de a reintra în ciclul de producţie cu investiţii reduse. 22

23. RGA – Principalele aspecte metodologice/4- indicatori specifici - • Indicatori pentru caracterizarea metodelor de producţie(anchetă adiţională legată de cea a recensământului) – • Metode de prelucrare a pământului • Acoperirea solului iarna • Rotaţia culturilor • Caracteristicile peisajului • Păşunatul animalelor pe teren propriu şi pajişti comunale • Tipuri de adăposturi pentru animale • Stocarea şi aplicarea îngrăşămintelor • Suprafeţele irigate, defalcate pe principalele culturi • Metodele de irigaţii si sursele de apă; volumul de apă utilizat Datorită costurilor ridicate determinate de dificultatea culegerii acestor informaţii precum şi de necesitatea existenţei unor recenzori specializaţi, aceste cercetări se pot efectua si pe bază unui eşantion selectiv, dar cu respectarea momentelor de referinţă din ancheta de bază. 23

24. RGA – Principalele aspecte metodologice/5- indicatori specifici - • Intrările de muncă în agricultură (ALI – Agricultural Labor input) – indicator specific colectat la efectuarea ASA, necesar estimării productivităţii muncii în acest sector : • Acoperătoate persoanele implicateîn dezvoltarea de activităţi agricole la nivelul exploataţiei; • Este exprimat în Unităţi Anuale de Muncă (AWU - Annual Working Units) – corespunde muncii prestate de o persoană care este ocupată în agricultură la timp complet de lucru (full time). • “Timp complet"reprezintă numărul minim de ore cerute de prevederile naţionale care guvernează contractele de angajare. Dacă acest număr nu este specificat în mod expres la nivel naţional, atunci se recomanda utilizarea a unui număr de1800 ore (225 zile lucrătoare a 8 ore fiecare). • Persoanle cu untimp de lucru minim de 1800ore anual sunt considerate lucrători “la timp complet” iar acest timp se consideră a fi o Unitate Anuală de Muncă (UAM). Prestaţia lucrătorilor part-time este convertită în părţi corespunzătoare UAM(pro rata). 24

25. Concluzii • Sistemul anchetelor statistice din agricultură reprezintă undomeniu deosebit de complex: • Fiecare tip de anchetă implică o anumită metodologie de cercetare. • Pentru a răspunde noilor cerinţe de indicatori pentru dezvoltarea în viitor a sistemului statistic: dezvoltare rurală, indicatori de agro-mediu, statistica siguranţei alimentare, etc, este necesară o muncă continuă şi laborioasă la nivel metodologic. • Implementarea cu succes a Sistemului statistic agricol este dependentă, în mare măsură,de: • Volumul resurselor disponibile, atât umane cât şi financiare. • Existenţa unui colectiv de specialişti care să contribuie atît la dezvoltarea sistemului cât şi la menţinerea lui. 25

26. Mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră !!! 26