Dragobetele

1. Dragobetele Prof. Belciug Adriana Melania ElevMicu Georgiana Isabella Clasa a IX-a

2. Dragobete este fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. El, este de origine, un zeu varlav din panteonul balcanic, un zeu al fertilitatii, fecunditatii, senzualitatii si al dragostei.Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic, el era la daci zeul care, ca un "naş cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor.De Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi. Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri.De acolo pornesc de multe ori viitoarele casnicii... Inainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!".

3. Pe24 februariecandBisericaOrtodoxasarbatoresteAflareaCapuluiSfantuluiIoanBotezatorul, spiritualitateapopulataconsemneazaziualuiDragobete, fiulBabeiDochia, patron al dragosteisi al buneidispozitii. Dragobetele este o sărbătoare dintimpul dacilor, o sărbătoare mai veche decât Sf. Valentin. Dragobetele este o divinitate mitologică, asemenea zeilor antici ai dragostei, Eros şi Cupidon

4. Origineaacesteisarbatorieste in ciclurilenaturii, mai ales in lumeapasarilor. Nu intamplatorpasarea era considerataunadintrecelemaivechidivinitati ale naturiisidragostei. RomaniinumeausarbatoareaDragobetelesiLogodniculpasarilorsauNavalnicul. Pasarile care nu reusescsa se imperecheze in aceastaziramanfarapui tot anul. Motivatiilepreluariierauprofunde, din moment cepasarileerauprivite ca mesagere ale zeilor

5. Legenda Legenda spune ca, atunci cand il vedeau, femeile cadeau in mrejele lui precum mustele. O ipoteza este aceea ca numele “Dragobete” vine din cuvintele dacice “trago” – tap (mai tarziu a devenit “drago”) si “bete” – picioare (ca in latina – pedes). Iar tapul simbolizeaza la romani puterea de procreare.Inainte de Dragobete insa a fost Sfantul mucenic Vlasie, protectorul pasarilor de padure si al femeilor gravide. Poporul roman crede ca de ziua lui se intorc pasarile migratoare, ca li se deschide ciocul si incep sa cante. Iar la Dragobete aceste pasari se vor strange in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care vor creste puii.

6. Obiceiurii • De Dragobete, orice fată sau femeie este tentată să atingă un bărbat şi să-l calce pe picior, pentru a-l fi ţinut sub papuc până la următoarea sărbătoare a dragostei. • Chiar daca nu are un iubit, de Dragobete o fatatrebuie macar sarîda si sa faca glumecubaietiipentru a se maritaîncurînd • Dacafatasibaiatul care formeaza un cuplu nu se intalnescsi nu se saruta in aceastazi, ei nu se vormaiiubii in anulceurmeaza.

7. Sub aparentaunuiflacauaratos, Dragobetelepandeaprinpaduripentru a pedepsiifetele care indrazniserasalucreze de ziualui. Unele fete saufemeidoreauchiarsa fie pedepsite de Dragobete, lucrand de ziualui, iarapoiluanddrumulpadurii, aicifiind “nevoite” sa se laseiubite de Dragobete. • Fetele şi femeile adunau ultimele urme de zăpadă - „zăpada zânelor” - cu care se spălau pentru a fi frumoase şi drăgăstoase tot restul anului. Zăpada topită se păstra şi peste an, pentru a fi folosită la descântece.

8. Cine ia parte la sarbatoarea de Dragobete, vafiferit de bolisi in special de friguri tot anul. • In ziua de Dragobete se face curatenie in casa pentru a avea un an imbelsugat. • Dacaploua de Dragobetevafi o primavarafrumoasasitimpurie • De Dragobete nu se sacrificaanimalesaupasari, nu se munceste la camp, nu se carpestesaucoase. • De Dragobeteieseursul din barlog; dacaisivede umbra inseamna ca vamaidurapana se vaincalzi. • Dacaauzipupazacantand in ziua de Dragobete, veifiharnic tot anul.

9. Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca. Totusi, cei care tin la traditiisiobiceiuri, nu uita ca in 24 februariedragosteaestecelmaifrumoscadouoferitromanilor!

10. Detalii ale proiectului Imaginile 3D au fost generate cu editorul 3DS Max Slide-ul 3 - ManastireaCurtea de Arges din ParculInternational Klagenfurt – MinimundusAustria Modeleletaranestisuntcreatiipropriidesenate in editorul Paint