1 / 18

Dreptul interna ţ ional umanitar al conflictelor armate l ă muriri conceptuale,

Dreptul interna ţ ional umanitar al conflictelor armate l ă muriri conceptuale, izvoare, obiect, func ţ ii, principii specifice. D e f i n i ţ i a dreptului internaţional umanitar jus belli jus ad bellum jus in bello - 1864 - adoptarea primei convenţii de drept umanitar

kirra
Download Presentation

Dreptul interna ţ ional umanitar al conflictelor armate l ă muriri conceptuale,

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate lămuriri conceptuale, izvoare, obiect, funcţii, principii specifice

  2. Definiţia dreptului internaţional umanitar jus bellijus ad bellum jus in bello - 1864 - adoptarea primei convenţii de drept umanitar jus in bellodreptul războiului dreptul umanitar - 1899 şi 1907- conferinţele de pace de la Haga jus in bellolegi şi obiceiuri ale războiului dreptul umanitar - 1949 – Conventiile de la Geneva jus in bellodreptul conflictelor armate dreptul umanitar - 1977 - Protocoalele adiţionale de la Geneva drept internaţional umanitar al conflictelor armate

  3. - ansamblul normelor de drept internaţional destinate să reglementeze în mod special problemele survenite în conflictele armate internaţionale şi conflictele armate fără caracter internaţional Dreptul conflictelor armate-Dretul de la Haga: - convenţiile adoptate la Haga din 1899şi1907; - alte instrumente juridice; Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate -subramuri(doar ca sistematizare teoretică): Dreptul internaţional umanitar-Dreptul de la Geneva: - patru convenţii din 1949; - două protocoale adiţionale din 1977; - un protocol adiţional din 2005; - alte instrumente juridice:

  4. I Z V O A R E L E D E B A Z Ă ALE DREPTULUI INTRNAŢIONAL UMANITAR AL CONFLICTELOR ARMATE

  5. - 1907, Haga: CONVENŢIILE REFERITOARE LA RĂZBOI: III. Convenţia privind începerea ostilităţilor IV. Convenţia privind legile şi obiceiurile războiului terestru V. Convenţia privind drepturile şi obligaţiile puterilor şi persoanelor neutre în războiul terestru VI. Convenţia privind regimul navelor comerciale inamice la izbucnirea ostilităţilor VII.Convenţia privind transformarea navelor comerciale în nave de război VIII.Convenţia privind instalarea de mine ancorate de contact IX. Convenţia privind bombardarea de către forţele maritime în timp de război X. Convenţia privind adaptarea la războiul maritim a principiilor convenţiei din 1864 XI. Convenţia privind anumite restricţii referitoare la exercitarea dreptului de capturăîn războiul maritim XII. Convenţia privind crearea unei Curţi Internaţionale de prăzi maritime XIII.Convenţia privind dr. şi obligaţiile puterilor neutre în războiul maritim - Declaraţie relativă la interzicerea de a lansa proiectile şi explozive din baloane

  6. - 1949, Geneva: 1. Convenţia pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie; 2.Convenţia pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor din forţele armate pe mare; 3.Convenţia privitoare la tratamentul prizonierilor de război; 4.Convenţia privitoare la protecţia persoanelor civile în timp de război; - 1954, Haga: - Convenţia privind protecţia bunurilor culturale.

  7. - 1977, Geneva: -  Protocolul adiţional I la convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire laprotecţia victimelor din conflictele armate internaţionale; -Protocolul adiţional II la convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire laprotecţia victimelor din conflictele armate fără caracter internaţional. - 2005, Geneva: -Protocolul adiţional III la convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire la adoptarea unui semn distinctiv adiţional - în vigoare din iulie 2006;

  8. NUMĂRUL STATELOR PĂRŢI LA CONVENŢIILE DE LA GENEVA DIN 1949 ŞI LA PROTOCOALELE LOR ADIŢIONALE Convenţiile de la Geneva din 1949 …..194 - nu sunt părţi: Nioué, Kosovo, Sudanul de Sud; Protocolul adiţional I ………………..171 (+4 semnatare) Protocolul adiţional II ………………...166 (+3 semnatare) Protocolul adiţional III ……….………. .59 (+88 semnatare)

  9. 3 state membre ale Consiliului Europei nu au ratificat protocoalele adiţionale din 1977 Andora Azerbaidjan Turcia 93,6%

  10. Toate statele mambre al Uniunii Europene au ratificat protocolalele adiţionale din 1977 100%

  11. 2 state membre ale NATO nu au ratificat protocoalele adiţionale din 1977 SUA Turcia 92,8%

  12. Alte tratate de drept international umanitar al conflictelor armate (prezentare selectiva) - Protocol referitor la prohibiţia întrebuinţării în război a gazelor asfixiante, toxice sau similar şi a mijloacelor bacteriologice, Geneva 1925; -Convenţia privind neutralitatea maritimă, Havana, 1928; - Tratat privind protecţia instituţiilor artistice şi ştiinţifice şi a monumentelor istorice(Pactul Roerich), Washington, 1935; - Tratatul de la Londra, partea a IV-a (proces verbal privind regulile războiului submarin),Londra, 1936; -Convenţia cu privire la protecţia bunurilor culturale, Haga,1954; - Tratat cu privire la interzicerea amplasării de arme nucleare şi alte arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor şi în subsolul lor, 1971;

  13. - Convenţia cu privire la interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) sau a toxinelor şi asupra distrugerii lor, 1972; - Convenţia asupra interzicerii tehnicilor de modificare a mediului în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, 1976; - Convenţie asupra interzicerii sau limitării utilizării anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producând efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare, însoţită de patru protocoale şi o rezoluţie, 1980; - Protocol referitor la schijele nelocalizabile, 1980; -Protocol asupra interzicerii sau limitării folosirii de mine, capcane şi alte dispozitive,1980; -Protocol privind interzicerea armelor laser care produc orbirea soldaţilor şi civililor, Viena, 1995; -Protocol asupra interzicerii sau limitării folosirii de arme incendiare,1980; -Rezoluţie asupra sistemelor de arme de mic calibru,1979;

  14. - Convenţia internaţională contra recrutării, utilizării, finanţării şi instruirii mercenarilor, 1989; - Tratatul pentru protecţia personalului ONU şi a celui asociat destinat operaţiunilor pentru pace, ONU în 1997. - Convenţia cu privire la interzicerea perfecţionării, stocării şi utilizării armelor chimice şi distrugerea acestora, 1992 (în vigoare 1997); - Convenţia pentru interzicerea folosirii, stocării, producţiei şi transferului de mine antipersonal şi pentru distrugerea lor,Ottawa, 1997 (în vigoare din 1999); - Protocol facultativ la Convenţia asupra drepturilor copilului, cu privire la implicarea copiilor în conflictele armate, 2001.

  15. O b i e c t u l ş i f u n c ţ i i l e dreptului internaţional umanitar

  16. O b i e c t - totalitatea relaţiilor prin care se vizează atenuarea suferinţelor generatede conflictele armate; - omenirea care suferă de pe urma conflictelor armate; F u n c ţ i i : - funcţie de moderaţie; -funcţia deprevedere, menţinere şi restabilire a păcii; - funcţia formativă (educativă); - funcţia sancţionatorie.

  17. P r i n c i p i i l e dreptului internaţional umanitar al conflictelor armate

  18. Principiul umanităţii “dreptul umanitar ca drept pragmatic destinat să realizeze un echilibru între necesităţile militare şi necesităţile umane” Principiul distincţiei “distincţie între populaţia civilă şi combatanţi, precum şi între bunurile civile şi obiectivele militare” Principiul precauţiei în luptă “operaţiunile militare vor fi conduse veghind la protejarea populaţiei civile, persoanelor civile şi a bunurilor cu caracter civil” Principiul proporţionalităţii “evitarea pierderilor în rândul persoanelor şi al bunurilor civile care ar fi excesive în raport cu avantajul militar concret şi direct aşteptat” - legătură între umanitate şi necesitatea militară; - necesitatea militară- interzicerea suferinţelor şi prejudiciilor superflue;

More Related