Dincolo de principiul iubirii si urii
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 18

Dincolo de principiul iubirii si urii PowerPoint PPT Presentation


  • 45 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Dincolo de principiul iubirii si urii.

Download Presentation

Dincolo de principiul iubirii si urii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Dincolo de principiul iubirii si urii

Dincolo de principiul iubirii si urii

  • Dorinţa de a face această prezentare s-a născut din colaborarea între Spitalul de Psihiatrie “Al. Obregia” şi Complexul de Servicii Comunitare Găieşti, colaborare ce a pornit de la necesitatea câtorva dintre adolescenţii ce locuiau în centru de a primi asistenţă psihiatrică de specialitate

  • Prin această lucrare ne propunem să expunem problemele specifice unui centru instituţionalizat creat pentru adolescenţii ce provin din familii cu dizabilităţi severe de relaţionare, pentru care Serviciul de Asistenţă Socială a decis imposibilitatea continuării vieţii în familie

  • Este vorba de un centru ce funcţionează din 2002, în care există permanet 47 de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani - ce locuiesc în apartamente; mai există 25 de locuri pentru adolescenţi cu dizabilităţi, 15 locuri pentru violenţă domestică (cupluri mamă – copil – în cazuri de abuz emoţional, verbal sau fizic din partea soţului) şi 5 locuri pentru copiii neglijaţi şi exploataţi – cu dizabilităţi

  • Titlul “Violenţa – dincolo de alternativa iubire – ură” reprezintă o metaforă pentru ceea ce am considerat a fi quintesenţa relaţională a acestor adolescenţi – acting-out-urile, abuzul, tentativele suicidare, violurile, trecerile rapide şi brutale de la idealizare la devalorizare

  • Echipa ce lucrează cu aceşti adolescenţi este alcătuită din psihologi, asistenţi sociali şi referenţi tineri, ocazional medicul psihiatru la care s-a făcut apel în cazurile de decompensare, motiv pentru care lucrarea reuneşte şi particularităţi ale unor încercări de consiliere psihologică sau psihopedagogică, cu accent pe dificultăţile rezultate din structurările dizarmonice de personalitate ale adolescenţilor în cauză

  • Un cuvânt important de spus îl au mediul de provenienţă şigradul de cultură al acestor adolescenţi, dincolo de carerămân o serie de temeri, complexe şiinsuccese


Adolescen ii institu ionaliza i o privire de ansamblu

Adolescenţii instituţionalizaţi – o privire de ansamblu

  • O proporţie mare dintre aceşti adolescenţi au un Q.I. semnificativ peste medie; de regulă, aceştia au un frate sau o soră mai mare care este student(ă) sau lucrează în învăţământ

  • Foarte puţini dintre ei păstrează legătura cu părinţii; în general problemele de relaţionare au fost pe linia relaţiei paterne

  • În centru nu au fost semnalate tulburări legate de consumul de alcool, droguri sau cerşetorie, cele mai frecvente reclamaţii fiind din sfera abandonului şcolar. Au existat situaţii în care asistentul social sau referentul a mers cu ei şi a asistat la ore. Faptul că provin din acest sistem protejat le dă prioritate în a fi reînscrişi în circuitul şcolar activ – de exemplu, există adolescenţi de 18 ani care acum sunt în clasa a IX-a. Refuză orice persoană fizică sau cadru instituţionalizat care ar putea fi privită ca o tentativă de construire a unui Supra-Eu.

  • Tendinţa colegilor de clasă şi a celor din jur este de a-i privi în funcţie de ceea ce spun, nu de a-i compătimi, însă dorinţa lor rămâne aceea de a ascunde şi de a se ascunde

  • În general nu au probleme de adaptare la venirea în centru, mai ales că mulţi dintre ei vin din casele de copii şi consideră mediul de aici mult mai favorabil. Mulţi dintre ei sunt copii abuzaţi şi utilizează între ei un limbaj specific pe care au pretenţia ca asistentul social şi referentul să îl cunoască a priori, fără ca ei să depună vreun efort în acest sens; la neîndeplinirea acestei dorinţe tolerează greu frustrarea şi manifestă crize de furie şi violenţă verbală.


Expunerea problemelor din perspectiv psiho social

Expunerea problemelor din perspectivă psiho - socială

  • Bariere în comunicare

  • Nevoia de afectivitate

  • Lipsa încrederii în propria persoană

  • Nevoia de stimulare în orice tip de activitate

  • Tulburări de comportament de tipul: fugă, minciună, furt

  • Incapacitatea de a primi ceea ce li se oferă – vând sau chiar dau degeaba alimentele şi îmbrăcămintea primită

  • Lipsa asumării responsabilităţii personale – cer totul de la asistentul social – “trebuie să mergi cu mine oriunde am nevoie că de-aia eşti plătit!”

  • Nevoia de a fi în centrul atenţiei – fie prin a crea probleme, fie prin simptome conversive persistente – exemplul fetiţei ce a convins să i se cumpere un aparat auditiv, deşi toate examinările oto-acustice au demonstrat că nu este nevoie

  • Nerespectarea regulamentului intern, ce coexistă cu o imensă teamă de a fi daţi afară din sistem; de menţionat că această teamă există mai mult la cei cu nivel intelectual crescut


Par ticularit i ale exprim rii inten iilor i emo iilor la adolescen ii institu ionaliza i i

Nu pot depăşi convingerea că sunt cunoscuţi şi trataţi “ca obiecte”, nemairămânând timp pentru cunoaşterea lor ca persoane

Răspund agresiv la ceea ce li se oferă şi sunt consideraţi “copii pe care trebuie să stai cu băţul” pentru că nu ştiu să primească altfel

Se comportă ca şi cum ar avea numai drepturi, nu şi obligaţii faţă de acest sistem – “statul trebuie să îmi ofere”

Trezesc uneori în personalul auxiliar reacţii de tipul: “dă-le orice, să scăpăm de ei!” – a primi prin forţă + rejecţie

Fug dintr-un loc bun şi se duc în necunoscut

Nu au sentimentul de CASĂ şi îi deranjează dacă simt că personalul de îngrijire şi-ar dori asta de la ei

Deziderate: - comunicareabidirecţională ar fifactorul princeps

consilierea duce către ieşirea din criză prin efectul său anxiolitic

important: a vorbi la acelaşi nivel de integritate afectivă ei

Ridicarea empatiei la rang “cheie” îngesturi şi dialog

Accentul ar trebui pusnu doar pecristalizarea unei personalităţi echilibrate, ci şi pe utilizarea particulară a reacţieipsihologului ca trigger al dorinţei de schimbare a acestor adolescenţi

În lucrul cu aceşti copii, celălalt devineaceafiinţă “pricepută” ceoferăfeed-backpentru “strădania” adolescentului

consiliereaautentică cu ei presupune depăşirea mesajelor expliciteşi implicitede multe ori prin sugestie - rolul comunicării imperative

Particularităţi ale exprimării intenţiilor şi emoţiilor la adolescenţii instituţionalizaţi(I)


Par ticularit i ale exprim rii inten iilor i emo iilor la adolescen ii institu ionaliza i ii

Particularităţi ale exprimării intenţiilor şi emoţiilor la adolescenţii instituţionalizaţi(II)

  • Eticheta de apartenenţă la un centru instituţionalizat implică o puternică aderenţă la acest statut, fapt ce îngreunează relaţionarea şi, în ultimă instanţă,egosintonia trăirilor

  • reacţia este indusă de frustrările ce generează interes şi nevoie de afecţiune

  • aceşti adolescenţi se simt de multe ori abandonaţi, nu percep dimensiunile consilierii, ceea ce-i face revendicativi, atrăgând după sine un comportament de rejecţie din partea personalului calificat

  • cei profund afectaţi, deşi îşi doresc o autentică relaţie, percep altfel durata întâlnirilor şi timpul şedinţelor, refugiindu-se înprotecţia dată de statutul lor


Pa tologie i patogenie n comportamentul acestor adolescen i

Prostituţia – mai ales la adolescentele de etie romă; în cazurile în care s-a constatat, mama naturală a fost cea care şi-a dus fiica să se prostitueze; există un contract de colaborare cu poliţia oraşului în care se încearcă ruperea firului

Violenţa fizică – este mai intensă în aceeaşi fratrie şi mai mult la cei de etie romă; este un acting-out ce ia forma unui comportament primitiv în care certurile pleacă de la mâncare, mai puţin de la bani

Violenţa verbală – chiar la adresa psihologuli, asistentului social sau referentului ce îi are în grijă

Comportament de scindare a personalului în “buni” şi “răi”, concomitent cu treceri succesive de la idealizare la devalorizare, ce angrenază şi alte instituţii ale statului şi provoacă masive conflicte între ei şi cei care îi îngrijesc, între personalul Centrului şi forurile superioare – exemplul grupului de adolescenţi ce s-au plâns la în cadrul bisericii că nu sunt bine îngrijiţi

Structurarea unor personalităţi dizarmonice, predominant de cluster B, în principal borderline şi antisocial, punctul de pornire fiind carenţa emoţională cronică, ce antrenează după sine un mecanism de tipul: acestor adolescenţi, oricât li s-ar oferi, rămâne insuficient, lipsindu-le patternul pentru a primi. Se ajunge la nemulţumire, devalorizarea celuilalt, iar atunci când conştientizează mecanismul pe care l-au pus în funcţiune – apare fuga în

Simptome psihiatrice majore – sunt acuzaţi de mitomanie, folosesc apărări disociative, converii majore, proiecţia şi chiar tentativele suicidare nedisimultate, deoarece mecanismele sunt în cea mai mare măsură inconştiente

Episoadele depresive atunci când există, se suprapun structurilor de personalitate anterior descrise şi mai puţin se datorează unei endogenii per se

Patologie şi patogenie în comportamentul acestor adolescenţi


A exprima a n elege

A exprima - a înţelege

  • Violurile – în istoria multora dintre aceste adolescente este prezent un abuz. Este greu de investigat proporţia în care este vorba de începerea vieţii sexuale printr-un viol (au existat situaţii în care anchetele poliţiei au confirmat acest lucru), în ce măsură comportamentul victimei poate fi incriminat drept trigger (aici existând mirajul banilor şi presiunea grupului de apartenenţă atunci când în istoria celorlalte fete au existat astfel de întâmplări) sau dacă este pur şi simplu o traumă fantasmată

  • de multe ori psihologul le comunică mesaje cognitive sau senzoriale bazate pe propria sa experienţă, ceea ce îi face pe aceşti adolescenţi să se simtă nesiguri, deoarece ştiu că nu se dezvăluie cuiva asemănător sieşi

  • adolescentul receptează mesajele filtrându-le prin prisma cunoştinţelor sale, utilizând o deformare maximă a informaţiei, deoarece

  • comunicarea se petrece mult în fereastra oarbă, funcţionarea inconştientă aducând la suprafaţă comportamente neaşteptate, negative

  • Pentru ei, în jocul ascunderii, se pierde o imensă cantitate de energie


Dincolo de principiul iubirii si urii

Atitudini de tipul“stăpâneşte-te”, mesaj ce paradoxal le consolidează patternurile disfuncţionale de comportament, le augmentează trăsături dizarmonice de personalitate şi îi fac să exteriorizeze din ce în ce mai multe simptome din sfera psihiatrică

“acceptareastoică a realităţii”

Discrepanţa prea mare între sfaturile de care au nevoie şi inabilitatealor de a le pune în practică

contradicţiamesajelor primite cu nevoilepersoanei

Sfaturi prezentate prea brutal sau fără convingere

nerespectareadorinţeloradolescentului

blamarea, chiar neexprimată, dar simţită, a mediului cultural de provenienţă a acestuia

Încercările personalului de a-i întreba sunt imediat interpretate ca nerespectare a intimităţii; ei preferă întotdeauna modelul unei relaţii bazate predominat pe a fi ascultaţi

O relaţie terapeutică de încredere este insuficientă adesea, ei dorind de la celălalt totul, iar dacă psihologul sau asistentul socila pierderemomentuluipotrivit, aparerefuzulconştientsauinconştient al adolescentului de a puneînpracticăsoluţiile primite

Atitudini ale psihologului sau asistentului social care s-au dovedit a funcţiona ca bariere în relaţionarea cu aceşti adolescenţi (I)


Dincolo de principiul iubirii si urii

“Bariere” exterioare:

Matricea culturală – atunci când este marcată de anumite cutume cu semnificaţie profundă (cum este la romi) sau de părinţi cu antecedente de proxenetism, puşcărie, alcoolism opţiunea de a reuşi să se salveze sau nueste mult îndepărtată de controlul voluntar

durata întâlnirii - de la insuficient la mesaje redundante (există o capacitate a acestor adolescenţi de a recepta mesajele)

Un risc semnificativ îl constituie dependenţa de statutul de bolnav sau de spital – este vorba de acei adolescenţi ce iniţial au fost cu greu convinşi să accepte un consult psihiatric sau o internare atunci când exista teama unei decompensări, după care privesc internarea ca pe o etichetare, fapt ce duce la o diminuare progresivă a efortului volitiv de a-şi ţine sub control pulsiunile, se exteriorizează în reacţii scurt-circuitate de furie şi crize clastice, forţând practic medicul să plusese diagnosticul şi mai târziu vor intra în circuitul psihiatric, eventual solicitând ulterior certificate de handicap

“Bariere” interioare:

implicarea prea mare a psihologului în conţimutul mesajelor adolescentului - semnificaţia propriilor fantasme

frica, cuplată mai mult sau mai puţin cu ruşinea adolescentului

teama terapeutului de a recunoaşte şi de a mărturisi lipsa feeling-ului într-o anumită relaţie

jena de a pune anumite întrebări

presupuneri subiective bazate pe mai vechea experienţă

dorinţa inconştientă de a controla viaţa acestor adolescenţi

o prea mare dorinţă de a-i ajuta

nerespectarea secretelor lor

conotaţia emoţională a anumitor cuvinte

Atitudini ale psihologului sau asistentului social care s-au dovedit a funcţiona ca bariere în relaţionarea cu aceşti adolescenţi (II)


Elemente de consiliere psihologic utilizate pentru dep irea barierelor

Elementede consiliere psihologică utilizate pentru depăşirea barierelor


Informarea ca prim nevoie a adolescentului institu ionalizat

Informarea - ca primă nevoie a adolescentuluiinstituţionalizat

  • Aceşti adolescenţi au multe idei preconcepute rezultate din experienţele dcureroase sau din teama de stigmatizare şi vin să discute cu psihologul sau cu asistentul social cu unicul scop de a-şi verifica sau poate chiar valida propriulmod de gândire

  • consilierea lor presupune relaţionare, comunicare şi ajutor

  • sfătuirea este o trebuinţă fundamentală a acestor adolescenţi, deoarece spre deosebire de ceilalţi de aceeaşi vârstă se caracterizează prin: resurse şi cunoştinţe limitate, reacţii şi strategii individuale nepotrivite, disabilităţi sau existenţă falsificată

  • În Centru nu ne propunem obiective psihoterapice ample, cimai degrabă un proces de maturizare, de dezvoltare afectivă pentru a creşte capacitatea de luare a deciziilor, spre a rezolva problemele speciale, “lupta” cu crizele emoţionale, prelucrarea conflictelor interioare, îmbunătăţirea relaţiilor dintre ei şi cu ceilalţi

  • trebuie stimulate încercările fiecărui adolescent în parte şi respectate valorile sale personale


Elementele importante pe care se sus ine r ela ia cu ace ti adolescen i

Elementele importante pe care se susţine relaţia cu aceşti adolescenţi

  • Conturarea precisă a unor scopuri bazate pe propria convingere despre lume şi viaţă

  • exemple pozitive

  • motivaţie - încredere, angajament

  • putere

  • frică de consecinţele negative – vis-a-vis de exemplele pe care le au în jur

  • dorinţă

  • resurse - sprijin din partea personalului

  • aptitudini


Modalit i de interven ie n situa iile de crize emo ionale

Modalităţi de “intervenţie” în situaţiile de crize emoţionale

  • Intervenţia în criză presupune în primul rând a ajuta adolescentul să vorbească

  • “instrumentele” utilizate sunt:

    • întrebăriledeschise

    • “trucurile” - “Cepărere ai despre?”

    • reflectarea

    • reformularea

    • exprimarea în termeni complecşi, dar simpli

    • aptitudinea de a încuraja - exemplele apropiate

    • mesajele non - verbale - pentru a manifesta interesul


Stiluri de sf tuire

Stilul directiv:

Punctul slab ar fi că se poate ajunge la o persuasiune coercitivă cu valenţe punitive

Aceşti adolescenţi, dată fiind situaţia şi statutul social particular, cer o astfel de atitudine, în care răspunderea aparţine mai puţin sieşi şi mai mult, după care să poată gândi extrapunitiv.

Stilul non - directiv:

presupune o atitudine facilitatoare, de sprijin şi neutralitate

este o metodă catharctică, în care celălalt acceptă descărcările emoţinale, rămânând suportiv

riscul este ca adolescentul să delege autoritatea - “spune-mi tu ce să fac!” - capcană în care cu uşurinţă poţi cădea, pentru că “manevra” este măgulitoare

contează particularităţile personalităţii celui în cauză, deoarece sfaturile trebuie “picurate”, descurajându-se un rol prea activ al psihologului (impunerea părerii acestuia e resimţită uneori ca o agresivitate)

importanţa acelui self - awareness - a-ţi controla ca terapeut propriile vorbe, emoţii, a le ţine “sub control”

rămâne problema implicării - de la “a intra cu sprijin emoţional” la a da sfaturi, oscilaţii interioare dependente şi de trecerile bruşte ale acestor adolescenţi de la idealizare la devalorizare

Stiluri de sfătuire


Dezideratele consilierii acestor adolescen i i

Deziderateleconsilierii acestor adolescenţi(I)

  • Speranţa că lucrurile se vor îndrepta în viitor - crează celor demoralizaţi, neliniştiţi, neputincioşi şi neajutoraţi sentimentul autoeficacităţii. Poate fi considerat un element de sugestie.

  • O nouă vizune asupra sa şi asupra situaţiei trăite - prin oferirea informaţiilor asupra perturbărilor emoţionale şi a alternativelor de ieşire din impas. Apare posibilitatea unei noi percepţii. Este vorba de un alt sistem explicativ ce trebuie însuşit.

  • O relaţie prietenoasă de îngrijire - Ascultarea atentă, simpatia şi o doză de optimism le câştigă încrederea.

  • Construirea unei bune reţele sociale de suport emoţional - factorii de rezilienţă (protectivi) necesari pentru sprijin şi ajutor


Dezideratele consilierii acestor adolescen i ii

Deziderateleconsilierii acestor adolescenţi(II)

  • nu trebuie uitată dorinţa lor de a li asigura o ordine interioare, deoarece suntem în faţa unor persoane dezintegrate emoţional, cu tensiuni insurmontabile create de viziuni confuze asupra vieţii

  • trebuie găsite compensări şi construită responsabilitatea individuală pentru a lupta cu pasivitatea şi resemnarea, mai ales că problema valorilor este, actualmente, una de natură macrosocială

  • Devine important conţinutul, prelucrarea şi operaţionalizarea situaţiei de viaţă pe care adolescentul o aduce în discuţie. Decizia rămâne la latitudinea lui, dar terapeutul este implicat în lămurirea lucrurilor cu poziţia sa fundamentală despre lume şi viaţă

  • esenţială rămâne păstrarea unei continuităţi atitudinale


Dezideratele consilierii acestor adolescen i i ii

Deziderateleconsilierii acestor adolescenţi(III)

  • Accentul trebuie pus asupra calităţii relaţiei - căldură neposesivă, naturaleţe şi înţelegerea trăirilor

  • celălalt devine un sfătuitor, un Imago - persoană de referinţă la care adolescentul aderă

  • fantasmele sale operează predominant în perioadele dintre întâlniri, determinând un impact, o schimbare a percepţiei

  • deşi scopul depinde de problema de viaţă concretprezentată şi de sistemul conceptual al adolescentului, nu trebuie să omitem din vedere rezolvarea “locală”, “ad - hoc” - dependentă de obiceiuri şi cultură. Dacă soluţia terapeutică oferită este în total dezacord cu modelele educaţionale anterioare ale adolescentului sau “a priorice” (în sensul de inconştient construite) apare o ruptură, o discontinuitate, pe care echilibrul, echilibrarea sau reechilibrarea par şubrede.


Transfer i contratransfer

Transfer şi contratransfer

  • În lucrul cu aceşti adolescenţi transferul de problematică şi de agresivitate este masiv, motiv pentru care atunci când apare blocajul în comunicarea, celălalt este perceput într-o poziţie de ostilitate

  • transferul ţine de un model de aşteptare pe care adolescentul în cauză îl are, de o imagine preformată despre autoritate şi despre un Eu ideal legat de cunoştinţe, puterea de a schimba cursul vieţii, poziţie socială şi sursă de afectivitate

  • dacă aşteptările lui sunt înşelate apare respingerea şi defăimarea

  • în situaţia particulară la care ne referim există un mai mare risc al contratransferului negativ, deoarece ne confruntăm cu adolescenţi revendicativi, antipatici, ce ne solicită mult şi pe care îi percepem ca eşecuri terapeutice

  • mai ales că, de mult ori, ei vin realmente cu o experienţă negativă legată de încercările lor afectiv - relaţionale, motiv pentru care relaţia trebuie bine definită, evitată competiţia şi oferită simpatia şi înţelegerea spre a-i face mai “iertători”

  • cu toate acestea, orice relaţie trebuie să se limiteze la a oferi atâta încurajare cât permite suportul real al situaţiei lor de viaţă

  • Riscurile extreme ar fi reprezentate de alexitimie sau de o paracomunicare deformată şi defectuasă prin intermadiul corpului în suferinţă


  • Login