Ngerul i ghiocelul de iulia ha deu
Download
1 / 15

ÎNGERUL ŞI GHIOCELUL (de Iulia Haşdeu) - PowerPoint PPT Presentation


  • 92 Views
  • Uploaded on

ÎNGERUL ŞI GHIOCELUL (de Iulia Haşdeu).

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' ÎNGERUL ŞI GHIOCELUL (de Iulia Haşdeu)' - kezia


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
Ngerul i ghiocelul de iulia ha deu
ÎNGERUL ŞI GHIOCELUL(de Iulia Haşdeu)


Într-o zi, un înger zbura în văzduhul limpede legănându-se printre stelele strălucitoare. La fiecare stea se oprea şi culegea o floare la întâmplare. Şi după ce adunase câte una din fiecare lume a universului, făcând astfel în braţe un buchet ceresc, s-a pogorât pe Pământ şi a cules şi de aici o floare la întâmplare.


Apoi, urcă din nou la cer şi dispăru sub bolta de azur. Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.


- Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.Este un trandafir, spuneau trandafirii.


- Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.Este un crin alb ca şi el, spuneau superbii crini.


- Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.Nu, este o floare de portocal cu parfum divin,încercau să convingă portocalii.


- Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.Vă spun eu, suratelor, că nu poate fi decât o lalea, strigă fălindu-se o lalea splendidă.


Chiar şi violeta, atât de modestă de obicei, aspira la cinstea de a avea o soră în Rai şi susţinea cu blândeţe că îngerul luase cu el o violetă.


Singur ghiocelul st tea deoparte n t cere
Singur, ghiocelul stătea deoparte, în cinstea de a avea o soră în Rai şi susţinea cu blândeţe că îngerul luase cu el o violetă.tăcere.

Celelalte flori uitaseră de el.

Deodată, din înaltul cerului o lacrimă ca

o perlă căzu şi prinse a străluci pe ghiocelul

cutulpiniţa frântă.


Îngerul nu mai apăru; însă o voce divină străbătu văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.


- văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.Biată floare, zise , floare cu adevăratmodestă; pentru că te-am vătămat, cere-mio răsplată; spune-mi, ce doreşti?

- Mai nimic, răspunse ghiocelul.


Vrei parfumul trandafirului
- Vrei parfumul trandafirului? văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.

- Nu.

- Strălucirea lalelei?

- Nu.


Albastrul brebenelului
- Albastrul brebenelului? văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.

  • Nu.

    - Frunza parfumată a lămâiului?

    - Nu.


Atunci ce dore ti
- văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.Atunci, ce doreşti?

- Pentru că îţi face plăcere să-mi oferi un

dar, Stăpâne, dă-mi voie să mă nasc şi să

înfloresc iarna, sub zăpadă şi promoroacă şi

fă ca la mireasma mea îmbătătoare, la

apariţia mea binecuvântată, oamenii

înăspriţi şi înfriguraţi de vânt şi de ger să se

simtă încălziţi şi întăriţi de speranţa

apropiatei primăveri, a soarelui de foc cu

raze divine.


Din ziua aceea, ghiocelul este văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.

totdeauna prima floare care ne zâmbeşte

după urâcioasa iarnă, alb ca şi cum ar mai

purta încă urma lacrimii sfinte.