Formarea structurilor perceptiv motrice de form ă

1. Formarea structurilor perceptiv motrice de formă

2. Principalele forme cu care operăm • Cercul - este rotund, are zero laturi • Pătratul - are patru laturi: "pătrat" vine de la cuvântul patru • Triunghiul - are trei laturi: "tri" vine de la cuvântul trei • Dreptunghiul - are tot patru laturi, însă nu sunt toate egale ca la pătrat, ci sunt egale două câte două

3. Principii de învăţare a formei • Abilităţile şi structurile perceptiv motrice de formă trebuie precedată în învăţare de structurile perceptiv motrice de culoare • Structurile perceptiv motrice de formă constituie premisa învăţării noţiunilor spaţiale şi a noţiunilor artimetice de bază. • Învăţarea formei se realizează prin intervenţia mai multor analizatori(vizual, tactil, kinestezic, motric)

4. Obiective educaţionale • Recunoaşterea şi denumirea adecvată a formelor diverselor obiecte şi stabilirea de asociaţii • Discriminarea formelor şi stabilirea elementelor de asemănare sau diferenţiere • Folosirea formei drept criteriu de clasificare

5. Învăţarea formelor • Identificare vizuală • Dacă cel mic nu asimilează încă numele formelor geometrice, încercam numai identificarea vizuală simplă, grupând formele care: seamănă intre ele ca formă; • Recunoaşterea şi utilizarea noţiunilor adecvate(ex: e cerc, e pătrat, e triunghi, e dreptunghi, e oval) • Realizarea unor asociaţii exemplificăm copilului (e rotund ca mingea, e pătrat ca masa, e triunghi ca acoperişul, e dreptunghi ca tabla, e oval ca oul), pentru a-i face lucrurile cât mai clare şi pentru a-l ajuta să îşi declanşeze mecanisme logice şi de asimiliare complexe. • Discriminare • utilizarea conceptului ca şi criteriu de diferenţiere, clasare presupune formularea negaţiei (ex: nu e pătrat ci e dreptunghi)

6. Formarea comportamentului de operare • Metoda obiectual-acţională • se porneşte de la obiect (mingi , creioane, cuburi) • obiectul în mediul ambiant • Metoda imagistică • imaginea obiectului (pe cartonaşe)

7. Activităţi pentru formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de formă • Identificarea diferitelor forme ale obiectelor din mediul ambiant- se cere copilului să observe, să pipăie,sa manipuleze obiecte diferite şi să pronunţe cuvintele ce denumesc formele respective(pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi) • Exerciţii de grupare a unor piese de formă şi mărimi diferite după criteriul formă • Se prezintă copilului o planşă pe care sunt desenate obiecte de formă diferite, i se cere să denumească fiecare imagine şi să spună ce formă are, apoi se solicită unirea cu o linie imaginile care au aceeaşi formă • Exerciţii cu incastre(se începe cu formele cunoscute pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, apoi se complică cu forme din ce în ce mai complexe) • Exerciţii de ordonare şi clasare a obiectelor după criteriul formă, se utilizează jetoane ce ilustrează diferite obiecte cu forme asemănătoare(ex: pară, ardei,bec)

8. Probe de formăScalele de măsurare a inteligenţei -Scara metrică a inteligenţei Binet –SimonScale de dezvoltare – Clasificare după formă • Scalele de dezvoltare şi cele de măsurarea a intelgenţei au în alcătuire subteste în care se cer: • distingerea figurilor geometrice - se arată copilului planşe cu conturul formelor geometrice,se aşază deasupra forma geometrică corespunzătoare, se cere copilului să arate una la fel(se începe cu cercul, pătratul şi triunghiul), corectăm copilul la prima eroare făcută, testul este trecut dacă subiectul arată corect 7 figuri geometrice din 10 • gruparea, clasificarea conceptelor după criteriul culorii (separarea jetoanelor de forme diferite în funcţie de formă de către examinator apoi se cere continuarea procedurii de către copil), se urmăreşte dacă copilul clasează după formă, încurcă formele sau clasează după alt criteriu

9. Jocuri educaţionalepentru învăţarea formelor • Turnuleţe din forme geometrice • Roata cu forme geometrice • Trimozaic • Set de construcţie • Joc Loto • Corpuri geometrice • Şabloane

10. TRUSA FORME GEOMETRICE – DIENESşi învăţarea prematematică • Psihopedagogia învăţării matematice a demonstrat drumul pe care trebuie să-l urmeze matematica, acela de acţiune în plan extern cu obiectele, bazat pe o acţiune logică şi apoi formarea unor reprezentări şi utilizarea simbolurilor. • Matematicianul Dienes, inovatorul psiho-pedagogiei învăţării matematice, a pornit de la noţiunea de mediu pe care o consideră capitală în sensul că, învăţarea echivalează cu un proces de adaptare a organismului la mediu.Dienes afirmă:  „copiii şi chiar adulţii învaţă mai uşor matematica construind conceptele pe baza experienţei lor proprii decât prin manipulările simbolice’’. • Jocurile logico-matematice se desfăşoară cu materiale speciale ale trusei Dienes, material astfel conceput încât conduce copiii către o înţelegere intuitivă, având pentru început un caracter imitativ, plecând de la premisa că jocurile logico-matematice ajută la descoperirea matematicii dirijate şi nu spontane, independente • Este formată din 48 piese ce se disting prin 4 caracteristici:a) două mărimi : mare, micb) trei culori : roşu galben, albastruc) două grosimi: gros, subţired) patru forme geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi