Scoala preocupata de pastrarea obiceiurilor locale
Download
1 / 12

SCOALA PREOCUPATA DE PASTRAREA OBICEIURILOR LOCALE - PowerPoint PPT Presentation


  • 57 Views
  • Uploaded on

SCOALA PREOCUPATA DE PASTRAREA OBICEIURILOR LOCALE. Prof. Goina Daniela Şcoala cu clasele I- VIII Budureasa. OBICEIURI DIN ZONA NOASTRĂ.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' SCOALA PREOCUPATA DE PASTRAREA OBICEIURILOR LOCALE' - kasen


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
Scoala preocupata de pastrarea obiceiurilor locale

SCOALA PREOCUPATA DE PASTRAREA OBICEIURILOR LOCALE

Prof. Goina Daniela

Şcoala cu clasele I- VIII Budureasa


Obiceiuri din zona noastr
OBICEIURI DIN ZONA NOASTRĂ

  • Interesul oamenilor s-a îndreptat în ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul acesta se datoreşte încărcăturii valorice pe care le au obiceiurile, precum şi interesului omului pentru ele. Obiceiurile sunt, fărăîndoiala , pitoreşti manifestări folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale rinduielii ei.


  • În universul specific satului de tip tradiţional, credinţele populare au jucat un rol extrem de important. Rod al unor experienţe milenare, au doar seculare, ele reflectă universul magic în care înaintaşii au trăit mii de ani, un univers în care orice acţiune, orice expresie, orice gest – conştientizate sau nu – aveau semnificaţii proprii, aparte, cu consecinţe faste sau nefaste asupra individului sau comunităţii. Pornind de la banala “bună ziua”, în fond un adevărat ritual, orice urare, blestem, înjurătură etc. care se făceau în universul satului se baza pe credinţa că aceste expresii, aceste cuvinte pot influenţa destinul nostru şi al semenilor noştri, ca în “descântece”.

  • Printre tradiţiile şi obiceiurile din zona Buduresei erau şezătorile, prilej de a se aduna tineri şi bătrâni, pentru a da frâu veseliei prin cântecele interpretate, dar şi imaginaţiei prin jocurile inventate. Câteva din jocurile practicate de tineri la şezători erau: “Cizmăria”, “Pita”, “Frizeria”.


Implicarea colii n p strarea tradi iilor
Implicarea şcolii în păstrarea tradiţiilor credinţele populare au jucat un rol extrem de important. Rod al unor experienţe milenare, au doar seculare, ele reflectă universul magic în care înaintaşii au trăit mii de ani, un univers în care orice acţiune, orice expresie, orice gest – conştientizate sau nu – aveau semnificaţii proprii, aparte, cu consecinţe faste sau nefaste asupra individului sau comunităţii. Pornind de la banala “bună ziua”, în fond un adevărat ritual, orice urare, blestem, înjurătură etc. care se făceau în universul satului se baza pe credinţa că aceste expresii, aceste cuvinte pot influenţa destinul nostru şi al semenilor noştri, ca în “descântece”.

  • Şcoala vine în sprijinul afirmării şi formării personalităţii elevului, de aceea în cadrul şcolii noastre am reuşit să trezesc interesul elevilor, pentru a culege şi transmite obiceiuri şi tradiţii din zona Buduresei. Astfel am înfiinţat “Ansamblul Budureasa” al şcolii, alcătuit din 26 de elevi care sunt fascinaţi de valoarea creaţiilor populare din zonă. Participăm cu entuziasm la spectacolele şi concursurile din zonă, elevii fiind apreciaţi pentru dăruirea lor în interpretarea cântecelor vechi, obiceiurilor, tradiţiilor şi monologurilor specifice. În luna octombrie am participat la un concurs de păstrare a tradiţiilor, desfăşurat în Municipiul Beiuş.

  • Alte obiceiuri culese este şi “Prinsul suratelor”, un obicei specific zonei Budureasa şi apreciat de reprezentanţii Centrului Judeţean de Conservare şi Promovarea Culturii TradiţionaleOradea, prezenţi în juriu.

  • “Ansamblul Budureasa” a obţinut premiul I pentru jocurile populare interpretate în concurs.


credinţele populare au jucat un rol extrem de important. Rod al unor experienţe milenare, au doar seculare, ele reflectă universul magic în care înaintaşii au trăit mii de ani, un univers în care orice acţiune, orice expresie, orice gest – conştientizate sau nu – aveau semnificaţii proprii, aparte, cu consecinţe faste sau nefaste asupra individului sau comunităţii. Pornind de la banala “bună ziua”, în fond un adevărat ritual, orice urare, blestem, înjurătură etc. care se făceau în universul satului se baza pe credinţa că aceste expresii, aceste cuvinte pot influenţa destinul nostru şi al semenilor noştri, ca în “descântece”.Ansamblul Budureasa”- am participat în 25 octombrie 2009 la Festivalul Concurs “Varietăţi Bihorene” unde talentaţii actori de gimnaziu au interpretat trei jocuri populare de şezători

Jocul numit: “Pitele”


Jocul numit frizeria
Jocul numit: “Frizeria” credinţele populare au jucat un rol extrem de important. Rod al unor experienţe milenare, au doar seculare, ele reflectă universul magic în care înaintaşii au trăit mii de ani, un univers în care orice acţiune, orice expresie, orice gest – conştientizate sau nu – aveau semnificaţii proprii, aparte, cu consecinţe faste sau nefaste asupra individului sau comunităţii. Pornind de la banala “bună ziua”, în fond un adevărat ritual, orice urare, blestem, înjurătură etc. care se făceau în universul satului se baza pe credinţa că aceste expresii, aceste cuvinte pot influenţa destinul nostru şi al semenilor noştri, ca în “descântece”.


Jocul numit cizm ria
Jocul numit:”Cizmăria” credinţele populare au jucat un rol extrem de important. Rod al unor experienţe milenare, au doar seculare, ele reflectă universul magic în care înaintaşii au trăit mii de ani, un univers în care orice acţiune, orice expresie, orice gest – conştientizate sau nu – aveau semnificaţii proprii, aparte, cu consecinţe faste sau nefaste asupra individului sau comunităţii. Pornind de la banala “bună ziua”, în fond un adevărat ritual, orice urare, blestem, înjurătură etc. care se făceau în universul satului se baza pe credinţa că aceste expresii, aceste cuvinte pot influenţa destinul nostru şi al semenilor noştri, ca în “descântece”.


Tot în cadrul concursului” Varietăţi bihorene” elevele din ansamblu auinterpretat obiceiul “Prinsul suratelor” .Obiceiul cuprinde câteva replici pe care şi le spun fetele care vor să se prindă surate şi un cântec.


PRINSUL SURATELOR elevele din ansamblu au-obicei care mai dăinuie şi azi printre femeile în vârstă care s-au prins surate în tinereţe.obiceiul cuprinde câteva replici pe care şi le spun fetele care vor să se prindă surate şi un cântec.

Replicile:

-Vrei să fii surată cu mine?

-Vreu.

-Sudii-mi-i de mamă?

- Nu te-oi sudii.

- Sudii-mi-i de tată?

- Nu te-oi.

- Fura-mi-i drăguţu’?

- Nu ţi-l-oi fura.

- Chema-mi-i la şezătoare?

- Chema-te-oi.

-Chema-mi-i la biserică?

- Chema.

-Atunci suntem surate.

(fetele îşi schimba un obiect)


C ntecul suratelor
Cântecul suratelor elevele din ansamblu au

Colo-n vale la cetate

Is două frunze late

Acele nu-s frunze late

Ci-s două fete surate.

S-or certat pentr-un fecior

Care o fost drăguţu’ lor.

Noi suntem surate bune

Nu ne-am sfădit pentru nime’

Bune am fost şi bune-om fi,

Până-n ceasu’ de-om muri.


Imagini concursul variet i bihorene interpre i elevii ansamblului budureasa
Imagini concursul “Varietăţi bihorene”- elevele din ansamblu auInterpreţi, elevii Ansamblului Budureasa


Bibliografie
Bibliografie elevele din ansamblu au

  • http://www.referat.ro/

  • www.didactic.ro/files/19/referat_traditiionorica.docpromovarea

  • Pamfile, Tudor, Sărbătorile la români: studiu etnografic, Editura Saeculum, Bucureşti, 1997

  • Lada de zestre a neamului – autenticitate şi actualitate -un studiu de Miron Blaga


ad