Director m revenco doctor habilitat n chimie profesor universitar
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 20

Structura Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” PowerPoint PPT Presentation


  • 56 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

A CADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică C entrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 20 12.

Download Presentation

Structura Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică”

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Director m revenco doctor habilitat n chimie profesor universitar

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFacultatea de Chimie şi Tehnologie ChimicăCentrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică”RAPORTPRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVAŢIONALĂ în anul 2012

Director: M. Revenco, doctor habilitat în chimie, profesor universitar


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

LCŞ

„Redox procese şi tehnologii mai pure în produse alimentare

şi în apă”

Şef laborator – dr.hab. M. Gonţa

  • LCŞ

  • „Chimie ecologică a

  • apelor şi tehnologii nepoluante”

  • Şef laborator – dr. V. Gladchi

LCŞ

„Chimie generală şi analitică”

Şef laborator – conf. P.Bulmaga

LCŞ

„Chimia coordinativă”

Şef laborator – dr. hab. A.Gulea

Structura Centrului de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică”

PROFILUL

„Chimia materialelor şi tehnologii nonpoluante”

Centrul de Cercetări Ştiinţifice

„Chimie aplicată şi ecologică”


Resurse umane

Resurse umane:


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

  • Activitatea ştiinţifică şi inovaţională în cadrul CCŞ „Chimie Aplicată şi Ecologică”, a fost planificată pentru anul 2012 pentru realizarea:

    A - proiectelor finanţate din alocaţii de la Bugetul de Stat

    - 3 proiecte instituţionale,

    - 3 proiecte din cadrul Programelor de Stat,

    B-proiectelor internaţionale:

    - 2 proiecte internaţionale

    FInanţarea totală 2012 – 1mln 936mii lei


Lc chimie general i analitic ef laborator conf p b ulmaga cond proiect prof m revenco m c a m

LCŞ Chimie generală şi analiticăŞef laborator – conf. P.Bulmaga,cond.proiect. prof. M.Revenco, m.c. AŞM

Mn10O6L2Y4(OC2H5)2·C2H5OH

Cercetări fundamentale în domeniul proiectării şi asamblării template a reactivilor organici, combinaţiilorcoordinative şi a materialelor magnetice noi

  • Proiectarea şi stabilizarea sistemelor polinucleare cu Mn(III) prin asamblarea şi policoordinarea produselor de adiţie a tiosemicarbazonelor aldehidelor salicilice cu aldehidele piridinice

H2L

H3Y


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

Structura compuşilor Mn10 şi Mn6

  • Au fost găsite metodele de separare a produselor, stabilită structura şi arhitectura moleculară şi cristalină a compuşilor polinuclearui, şi stabilite proprietăţile magnetice.

  • În produşii asamblaţi au fost identificate interacţiuni de schimb de natură antiferomagnetică prin folosirea punţilor de oxigen din restul aldehidei salicilice şi din gruparea hemiaminalică.


Lc chimia coordinativ ef lab a gulea dr hab prof univ acad a m

LCŞ „Chimia coordinativă”, şef lab. A.Gulea, dr.hab., prof.univ., acad. AŞM:

Proiect instituţional 11.817.08.48A

Design-ul şi sinteza dirijată a inhibitorilor moleculari de proliferarea

celulelor de cancer cu aplicare ulterioară în oncologie.

Direcţia strategică: 2.3. Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii

Conducător ştiinţific Acad. Aurelian Gulea

Proiectului internaţional bilateral : 10.820.05.22/RoF Materiale catodice nanostructurate pentru pilel e de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)Programul de colaborare bilaterală între Academia

de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS)

Conducător ştiinţific Dr.Conf. Ion Bulimestru

Proiectului internaţional bilateral: 10.820.09.10/RoADetecţie si inhibare a cancerului la nivel molecular

Programul de colaborare bilaterală între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România (ANCS)

Proiectului dinProgramul de Stat :

STUDIEREA MECANISMELOR DE REGRESIE A CIROZEI HEPATICE EXPERIMENTALE

ŞI ELABORAREA PROCEDEELOR DE STIMULARE A REGENERĂRII POSTCIROTICE

A FICATULUI SUB ACŢIUNEA UNOR COMPUŞI COORDINATIVI AI METALELOR DE TRANZIŢIE

Direcţia strategică: 2.3. Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii


Cercet rile au rezultat cu

Cercetările au rezultat cu:

  • Elaborarea metodelor de sinteză dirijată a inhibitorilor de proliferare a celulelor de cancer şi a materialelor cu proprietăţi utile in electrofizică

  • sintetiza şi cercetarea proprietăţilor fizico-chimice şi activităţilor biologice a circa 60 substanţe noi

  • Cercetarea şi elabo-rarea unor mecanisme de interacţiune dintre inhibitor şi ADN

M = Cu2+, Ni2+, Zn2+

X = Cl-, Br-, NO3-, CH3COO-


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

Proiectul 10.820.05.22/RoFMateriale catodice nanostructurate pentru pilele de combustie cu electrolit oxid solid (SOFC)

Obiectiv:

MĂSURĂTORI ELECTRICE PRIN SPECTROSCOPIE DE IMPEDANTA

Depunerea straturilor catodice şi evaluarea performanţelor materialelor nanostructurate în reactorul cu membrană electrolit solid

Rezultate:

  • 4 complecşi în calitate de precursori pentru obţinerea oxidului mixt Bi4V2O11,

  • stabilite condiţiile optimale pentru sinteza electrolitului pur,

  • Studiul SEM a materialelor anorganice obţinute la calcinarea precursorilor a evidenţiat prezenţa unor aglomerate formate din granule sferice sau elipsoidale interpenetrate cu dimensiuni de la 300 nm pînă la 3 μm.

  • Precursorul care generează cea mai omogenă morfologie a reziduului şi cele mai mici granule este cel cu ligand cdta.

Spectre de impedanta

Dependența conductivității electrice de temperatură


Lc chimie ecologic a apelor i tehnologii nepoluante ef lab dr v gladchi

LCŞ „Chimie ecologică a apelor şi tehnologii nepoluante”, şef lab. dr. V. Gladchi

Proiecte:Direcţia 2. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei ţării:

  • Proiect instituţional 11.817.08.46A. Studiul proceselor ecochimice şi elaborarea tehnologiilor de tratare a mediului ambiant

  • Proiect din cadrul Programului de Stat Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor

    11.832.08.08A Rolul afluenţilor in formarea compoziţiei chimice a apelor fluviului Nistru şi izvoarele din bazinul r.Nistru ca ecosisteme naturale şi surse de apa potabilă şi pentru irigare


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

Rezultatele principale:

  • Prezenţa ureei în mediul acvatic reprezintă un factor pozitiv pentru autoepurarea radicalică ale acestuia;

  • În prezenţa ionilor de Cu(II) procesul de oxidare a substratului devine mai lent din cauza formării compusului complex;

    Substratul - colorantul Albastru aprins direct:

    - Se supune fotolizei directe conform schemei:

    R-N═N-R+hν → R-N═N-R* → produs incolor, τ= 28min.19sec.

    • Pentru sistemul AAD+H2O2:

      W= k*[AAD]*[H2O2]e(0,1),unde kmedie= 3,61*10-3 s(-1); τ=3min.25sec.

    • Prezența H2O2 și iradiereaUV:

    • Whv = k* [AAD]*[H2O2]0,3, unde k= 3,87*10-3 s-1; τ=3min.14sec.

      - AAD se supune fotolizei induse:

  • H2O2 HO2˙ , O2˙-, OH˙

  • radicalii OH˙:

  • OH˙+AAD→a) ruperea legăturii N═N

  • b) oxidarea AAD prin scindarea atomului de H cu formarea apei etc.

  • radicalii O2˙- și HO2˙:

  • R- OH + O2˙- → R-O˙+ HOO-( reacția de dehidrogenizare)

  • RO˙+ RH → R˙+ R-OH

  • R˙ + HO2˙→ produse


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

Elaborarea tehnologiilor de diminuare a cenuşii în gazele de eşapament şi pentru diminuarea zgomotului produs de motorul cu ardere internă, conftcţonarea şi testarea dispozitivului cu aceste funcţii

  • Au fost îndeplinite următoarele lucrări:

  • -Argumentarea alegerii tehnologiei de diminuare a conţinutului de cenuşă şi zgomotolui motorului.

  • - Elaborarea proiectelor: preliminare, tehnic şi de lucru la construcţia dispozitivului.

  • - Confecţionarea dispozitivului pilot.

  • - Testarea dispozitivului pe stand. Testarea dispozitivului pilot cu motorul Diesel D-240 pe stand a UASM a demonstrat că cantitatea de cenuşă în gazele de eşapament s-a redus mai mult decât de două ori.

  • Realizarea practică a construcţiei modernizate a dispozitivului va permite o asanare considerabilă a bazinului aerian, în special în oraşe, în cazul utilizarii pentru transportul urban.


Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

Studiul compoziţiei chimice ai afluenţilor din dreapta a Nistrului şi influenţei acestora asupra fluviului

CCO(Cr) - apele Răutului se atribuie la clasa apelor foarte puternic poluate.

CBO5 - apele sunt de clasa apelor puternic poluate cu substanţe organice biodegradabile

- Se observă influenţa asupra Nistrului

  • Răut:

  • Ichel:

  • D(tot) – depăşirea CLA de 2 ori;

  • CCO -apele foarte puternic poluate cu substanţe organice.

  • CBO - apele din Ichel sunt foarte puternic poluate cu substanţe organice biodegradabile.

  • Nu se observă influenţa asupra Nistrului

  • Botna:

  • Regim hidrologic şi hidrochimic instabil;

    • Exclusiv: GS 72 - 77%.

  • Poluarea maximală cu substanţe organice greu degradabile.

  • Apele r. Botna influenţează negativ asupra Nistrului prin sporirea majorităţii parametrilor hidrochimici – Mineralizarea, oxigen dizolvat, CCO, CBO.


  • Lc redox procese i tehnologii mai pure n produse alimentare s i ap ef lab dr hab m gon a

    LCŞ Redox procese şi tehnologii mai pure în produse alimentare si apăşef lab. dr.hab. M. Gonţa

    Tema: Studierea procesului de diminuare a concentraţiei coloranţilor textili şi substanţelor auxiliare textile din soluţiile model şi apele reziduale textile prin tratarea lor fotocatalitică în prezenţa TiO2

    Degradarea amestecului RAD+Egl cu utilizarea dioxidului de titan

    - S-au stabilit condiţiile optime de fotocataliză a diferitor coloranţi în amestec cu Etilenglicol în prezenţa TiO2 , ce permit mineralizarea în intervalul 70 – 98%

    - S-a găsit că la condiţiile optime fotocataliza cu TiO2 decurge cu un grad mai avansat de mineralizare decât oxidarea fotochimică şi oxidarea chimică

    Gradul de mineralizare funcţie de pH

    Influența concentrației catalizatorului asupra procesului de fotooxidare

    Gradul de mineralizare funcţie de concentraţia catalizatorului


    Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

    INFLUENŢA SURFACTANŢILOR ASUPRA PROCESELOR DE TRATARE A APELOR REZIDUALE DE COLORANŢI TEXTILI

    Rezultate:

    • la oxidarea fotocatalitică a amestecului de coloranţi direcţi şi activi şi a surfactantului amfoter gradul de oxidare şi de mineralizare este maxim şi concentraţia remanentă a compuşilor formaţi se încadrează în limitele admisibile.

    • la oxidarea fotocatalitica a amestecului de coloranti directi si activi si surfactanti anionici, cationici şi neionogeni, moleculele de surfactanti degradeaza mai greu decit moleculele de colorant, la oxidarea lor catalitica cu peroxidul de hidrogen, catalizat de Fe(II) şi la iradierea cu razele UV, concentratia remanenta a substantelor organice poate fi micsorata numai prin adsorbtie pe carbune activ.

    • S-a obtinut, ca la oxidarea catalitica cu peoxidul de hidrogen in prezenta ionilor de Fe(II) si la iradierea concomitenta cu razele UV, gradul de degradare si mineralizare a amestecului de coloranti si surfactanti se mareste, si ca urmare, se mareste si capacitatea de adsorbtie a carbunilor activ, fata de compusii remanenti. Aceasta permite de a epura si solutiile model concentrate, care contin 200 mg/l de coloranti si 60 mg/ surfactant.


    Conduc torul proiect elor dr col t coord covaliov victor

    Conducătorul proiectelor

    Dr., Col.şt.coord. COVALIOV Victor

    Program de Stat11.832.08.11AEPURAREA COMPLEXĂ ANAEROBĂ A APELOR REZIDUALE PROVENITE DE LA INDUSTRIA DE PRODUCERE A ALCOOLULUI CU OBŢINEREA BIOGAZULUI ŞI SEDIMENTELOR” Proiect 11.820.08.93STCU.A/5393BIOREACTOR COMBINAT CU OBŢINEREA PRODUSELOR UTILE ŞI RANDAMENTUL ÎNALT DE BIOMETAN CA SURSĂ ENERGETICĂ ALTERNATIVĂ (140,2 mii lei)


    Structura centrului de cercet ri tiin ifice chimie aplicat i ecologic

    UTILIZAREA DEȘEURILOR PRODUCERII VINULUI FIEROCIANURICI CU OBȚINEREA PRODUCELOR NOISecția de producere

    • S-a majorat conținutul de metan în biogaz pînă la 85-92%

    • A fost elaborată și testată în condiții de laborator instalaţia pentru purificarea combinată a biometanului

    • A fost demonstrată eficacitatea proceslului de concentrare prin flotare a microalgae și au fost elaborate recomandări pentru utilizarea microalgae în calitate de aditivi furajeri pentru hrana animalelor.

    Chișunău, noiembrie 2012, uzina ALIMENTARMAȘ


    2012 rezultatele principale

    2012 – rezultatele principale:

    2 materiale didactice,

    28 articole în reviste internaţionale şi naţionale. Dintre acestea:

    6 articole au fost publicate în reviste cu factor de impact:

    inclusiv 3 articole- în reviste cu factor de impact între 1,0 şi 2,9

    3 articole – în reviste cu factor de impact între 0,1 şi 0,9.

    În anul 2012 au fost publicate:

    - 7 articole în reviste naţionale de categoria B

    - 8 articole în reviste de categoria C


    2012 rezultatele principale1

    2012 – rezultatele principale:

    Rezultatele cercetărilor au fost expuse în:

    75 de comunicări la Conferinţe ştiinţifice internaţionale;

    14 de comunicări la Conferinţe ştiinţifice cu participare internaţională;

    3 comunicări la Conferinţe ştiinţifice naţionale.

    Rezultatele invenţiilor au fost apreciate cu 25 medalii de aur şi 4 medalii de argint la diverse expoziţii şi saloane de invenţie.

    Pe parcursul anului 2012:

    - un academician AŞM

    - un membru-cor. AŞM

    au fost susţinute 4 teze de doctor;

    au lucrat asupra tezelor 9 doctoranzi


    Mul umiri

    Mulţumiri

    • Tuturor organismelor care au contribuit la finanţarea ştiinţei chimice universitare

    • Tuturor colegilor din alte instituţii, cu care am colaborat

    • Structurilor, care au coordonat activitatea noastră

    • Domniilor Voastre pentru atenţie


  • Login