altitudinea i azimutul
Download
Skip this Video
Download Presentation
Altitudinea și azimutul

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 68

Altitudinea și azimutul - PowerPoint PPT Presentation


  • 92 Views
  • Uploaded on

Altitudinea și azimutul. Putem descrie diametrele aparente ale aştrilor. Dar putem descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului ( alt ) şi azimutul ( az ) Amândouă se măsoară în grade. Exemplu:. alt. az. orizont. nord. Nord vest. Nord est.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' Altitudinea și azimutul' - joelle-carson


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2

Putem descrie diametrele aparente ale aştrilor. Dar putem descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (alt) şi azimutul (az)

Amândouă se măsoară în grade

Exemplu:

alt

az

orizont

nord

Nord vest

Nord est

slide4

meridianul

zenitul

slide5

(a) ziua, noapteaşirotaţia Pământului,(b) mișcarea aștrilor(c) sfera cerească şi polii cereşti

slide7
Pe măsură ce Pământul se roteşte în jurul axei de la vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest

Diferite locuri de pe Pământ alternează între lumină şi întuneric:

Aceasta este ziua şi noaptea

slide9

Cât de lungă este o zi?

  • Cum putem măsura acest lucru?
1 ziua solar
1. Ziua solară
  • Cel mai simpu este să cronometrăm cât timp îi ia Soarelui să revină la un reper terestru
  • Cel mai ușor este să alegem răsăritul sau apusul
  • Rezultatul va fi: 24 ore
2 ziua sideral
2. Ziua siderală
  • Dacă am cronometra cât îi ia unei stele să revină la un reper terestru
  • Rezultatul va fi 23 ore 56 minute 4 secunde
  • Mai exact 23h 56m 4.098 903 691s
  • De ce aceasă diferență?
slide12

Stea

Terra

Soarele

1 vs 2
1 vs. 2 *
  • Diferența de 3 minute 56 secunde are anumite efecte
  • Răsăritul aștrilor cu 3 minute 36 secunde mai devreme în fiecare zi
slide16

Dacă un aparat de fotografiat ar fi lăsat să expună câteva ore, va înregistra pe film dârele lăsate de stele, din cauza mişcării aparente a acestora

slide17

Pentru a realiza această fotografie, fotograful a lăsat aparatul să expună câteva ore.

În imagine se vede Observatorul Anglo Australian

slide18

(c) Sfera cerească şi polii cereşti

Unele stele nu apun niciodatã. Dârele lãsate de ele înconjoarã douã regiuni aflate pe cer, la distanţe opuse. Aceste regiuni se numesc:

“polul ceresc nord” (vizibil din emisfera nordică) şi

“polul ceresc sud” (vizibil din emisfera sudica).

slide19

Toate stelele ar lăsa

dâre sub formă de cerc.

Doar că unele dâre

sunt întrerupte de

orizont

  • Dacă ne gândin că mişcarea este dată de mişcarea Pământului, putem explica foarte uşor dârele stelelor

Polul nord

ceresc

Nord vest

Nord est

slide20

În emisfera nordică există o stea mai strălucitoare, situată foarte aproape de polul nord ceresc.

Steaua se numeşte Polaris – steaua

Polară

  • Doar stelele situate aproape de polul nord ceresc, în prelungirea axei terestre, lasă dâre complete

Polul nord

ceresc

Polaris

nord vest

nord est

slide21
În preajma polului sud ceresc nu se află nici o stea strălucitoare

Polul sud

ceresc

sud est

sud vest

slide22

polul nord ceresc

  • Chiar dacă stelele sunt situate la depărtări diferite de Terra
  • ne putem imagina că
  • toate mişcările şi fenomenele se petrec pe o sferă imaginară,
  • numită sfera cerească

polul sud ceresc

slide23

Coordonatele orizontale, azimutul şi altitudinea sunt uşor de imaginat, dar depind de locul de observaţie

Folosind sfera cerească ne-am imaginat un sistem de coordonate independent de observator

slide24

polul nord ceresc

  • Sfera cerească are un ecuator ceresc

polul sud ceresc

slide25

polul nord ceresc

  • Sfera cerească are un ecuator ceresc

… care este de fapt extensia ecuatorului terestru pe sfera cerească

polul sud ceresc

slide26

polul nord ceresc

  • Putem proiecta şi liniile de longitudine

precum şi cele de latitudine pe sfera cerească

Coordonatele cereşti, numite ecuatoriale, se numesc astfel:

Longitudinea ascensie dreaptă (AD)

Latitudine declinaţie(dec)

polul sud ceresc

slide27

Declinaţia se măsoară în grade, minute de arc şi secunde de arc, deasupra şi sub ecuatorul ceresc

– stelele situate deasupra ecuatorului ceresc au declinaţie de la 0 la

+90 grade

- stelele situate sub ecuatorul ceresc au declinaţii între -0 şi -90 grade

(1 grad = 60 arcmin, 1 arcmin = 60 arcsec)

slide28

Ascensia dreaptă se măsoară în ore, minute şi secunde pentru că unei stele îi ia 1 zi să se întoarcă în acelaşi loc pe cer

Ascensia se măsoară de la un punct de referinţă numit punctul vernal

slide29

Coordonatele unei stele arată aşa: 12:52:03,+47:34:43

ceea ce înseamnă

AD= 12 ore 52 min 3 sec,

dec = +47o 34 arcmin 43 arcsec

slide30

polul nord ceresc

Un observator situat pe Pământ

Vede cerul situat deasupra orizontului

Dar nu cel situat sub acesta

orizontul

polul sud ceresc

slide31

Polaris, polul nord ceresc

N

  • Privind pe cer un observator va vedea:

E

V

orizont

S

slide32

N

Linia imaginară trasă de la nord spre sud, ce trece pe deasupra capului

W

se numeşte

meridianul

zenit

orizont

S

slide33

Putem trasa şi liniile de ascensie dreaptă (AD

N

şi cele de declinaţie(dec)

E

V

orizont

S

slide34

N

  • În emisfera sudică va arăta aşa:

AD

E

W

dec

x

orizont

polul sud ceresc

S

slide36

În funcție de pozitionarea observatorului pe glob, vom observa că aștrii se mișcă diferit

slide41

Ecliptica

Pământul

Soarele

ecuatorul
Ecuatorul
  • Ecuatorul
slide43

Ecuatorul + ecliptica*

  • Ecliptica

Ecuatorul

slide44

Punctul vernal

Intersecţia eclipticii cu ecuatorul ceresc, cand soarele trece din emisfera

sudică în cea nordică

slide46

Precesia

23½o

Direcţia axei pământului nu

este fixă

Forţele mareice ale Soarelui şi ale

Lunii fac Pământul să se învârtă ca un tirirez

Planul eclipticii

ntr o perioad de 26 000 de ani axa de rota ie a p m ntului face o rota ie complet
Într-o perioadă de 26.000 de ani axa de rotaţie a Pământului face o rotaţie completă
  • Efecte
  • Steaua Polară nu este aceeaşi
  • Punctul vernal nu rămâne în aceleaşi constelaţii*
slide50

În afară de de mișcarea de precesie, axa Pământului suferă și altă mișcare

  • Aceasta se numește nutație
anotimpurile1
Anotimpurile
  • Ce anotimp este acum?
  • Care este motivul pentru care avem anotimpuri?
slide54

Anotimpurile apar pentru că Terra este mai aproape de Soare vara?

Iarna, pe 4 ianuarie, Terra este situată la 147.000.000 km.

Vara, pe 3 iulie, Terra este situată la 152.000.000 km.

Înclinarea axei Pământului face ca o emisferă să fie mai aproape de Soare?

Vara emisfera nordică este cu 2000 de km mai aproape decât cea sudică

slide55
Pâmântul nu se roteşte drept în jurul Soarelui
  • Axa de rotaţie este înclinată cu 23,5 grade
  • Rezultatul este că la diferite momente de timp spre Soare vor fi înclinate anumite regiuni

*

slide56
Anotimpurile sunt produse de unghiul sub care cad razele solare. *
  • Anotimpurile sunt produse de faptul că Soarele este mai sus pe cer vara decât iarna.
slide57

VARA

IARNA

slide60

Primăvară în nord

Toamnă în sud

Vară în nord

Iarnă în nord

Vară în sud

Iarnă în sud

Toamnă în nord

Primăvară în sud

slide61

Anotimpurile astronomice

Echinocțiu – aequs nox (noaptea egală): ziua este egală cu noaptea

Solstițiu – sol stitium (soarele stă): la mijlocul zilei Soarele nu își modifică altitudinea

anotimpurile astronomice
Anotimpurileastronomice
  • Primăvara astronomică – începe pe 21 martie, când ziua şi noaptea au aceeaşi durată
  • Vara astronomică – începe pe 21 iunie când polul nord este îndreptat spre Soare, avem zilele cele mai lungi
  • Toamna astronomică – începe pe 21 septembrie când ziua este egală cu noaptea
  • Iarna astronomică – începe pe 21 decembrie când polul sud este îndreptat spre Soare
slide64

Câte zile are un an?

  • La fel ca și în cazul zilei, anul este de mai multe feluri
anul sideral
Anul sideral
  • Timpul în care Pământul face o rotație completă în jurul Soarelui, în raport cu un sistem de referință fix (stelele)
  • Mișcarea planetei noastre se proiectează pe cer ca mișcare a Soarelui
  • Anul sideral are valoarea (365 z 6 h 9 min 9.7676 s
anul tropic
Anul tropic
  • Timpul în care Pământul face o rotație competă în jurul Soarelui, în raport un sistem de referință dat de ecliptică și ecuator
  • Punctul ales este punctul vernal
  • Valoarea anului tropical este de 365 z 5 h 48 min 45 s (365,244 zile)
ce fel de an folosim n calendar
Ce fel de an folosim în calendar
  • Calendarul actual se numește calendarul gregorian
  • Acesta începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie
  • Acest calendar încearcă să mențină echinocțiul de primăvară pe data de 21 martie
  • În medie anul calendaristic are 365,2424 zile
  • O dată la 4 ani se introduce o zi, anul devenind bisect
alte tipuri de an
Alte tipuri de an
  • Anomalistic
  • Draconitic
  • An lunar
  • Heliacal
  • Sothic
  • Gaussian
  • Besselian
  • Galactic
ad