Altitudinea i azimutul
Download
1 / 68

Altitudinea și azimutul - PowerPoint PPT Presentation


  • 85 Views
  • Uploaded on

Altitudinea și azimutul. Putem descrie diametrele aparente ale aştrilor. Dar putem descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului ( alt ) şi azimutul ( az ) Amândouă se măsoară în grade. Exemplu:. alt. az. orizont. nord. Nord vest. Nord est.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' Altitudinea și azimutul' - joelle-carson


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

Putem descrie diametrele aparente ale aştrilor. Dar putem descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (alt) şi azimutul (az)

Amândouă se măsoară în grade

Exemplu:

alt

az

orizont

nord

Nord vest

Nord est


Meridianul i zenitul
Meridianul și zenitul* descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (


meridianul descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (

zenitul


(a) descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (ziua, noapteaşirotaţia Pământului,(b) mișcarea aștrilor(c) sfera cerească şi polii cereşti


Ziua noaptea i rota ia p m ntului
Ziua, noaptea şi descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (rotaţia Pământului


Diferite locuri de pe Pământ alternează între lumină şi întuneric:

Aceasta este ziua şi noaptea


Ziua vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest



1 ziua solar
1. Ziua solară vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest

  • Cel mai simpu este să cronometrăm cât timp îi ia Soarelui să revină la un reper terestru

  • Cel mai ușor este să alegem răsăritul sau apusul

  • Rezultatul va fi: 24 ore


2 ziua sideral
2. Ziua siderală vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest

  • Dacă am cronometra cât îi ia unei stele să revină la un reper terestru

  • Rezultatul va fi 23 ore 56 minute 4 secunde

  • Mai exact 23h 56m 4.098 903 691s

  • De ce aceasă diferență?


Stea vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest

Terra

Soarele


1 vs 2
1 vs. 2 * vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest

  • Diferența de 3 minute 56 secunde are anumite efecte

  • Răsăritul aștrilor cu 3 minute 36 secunde mai devreme în fiecare zi


Mi carea a trilor
Mișcarea aștrilor vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest



Dacă un aparat de fotografiat ar fi lăsat să expună câteva ore, va înregistra pe film dârele lăsate de stele, din cauza mişcării aparente a acestora


Pentru a realiza această fotografie, fotograful a lăsat aparatul să expună câteva ore.

În imagine se vede Observatorul Anglo Australian


(c) aparatul să expună câteva ore. Sfera cerească şi polii cereşti

Unele stele nu apun niciodatã. Dârele lãsate de ele înconjoarã douã regiuni aflate pe cer, la distanţe opuse. Aceste regiuni se numesc:

“polul ceresc nord” (vizibil din emisfera nordică) şi

“polul ceresc sud” (vizibil din emisfera sudica).


Toate stelele ar lăsa aparatul să expună câteva ore.

dâre sub formă de cerc.

Doar că unele dâre

sunt întrerupte de

orizont

  • Dacă ne gândin că mişcarea este dată de mişcarea Pământului, putem explica foarte uşor dârele stelelor

Polul nord

ceresc

Nord vest

Nord est


În emisfera nordică există o stea mai strălucitoare, situată foarte aproape de polul nord ceresc.

Steaua se numeşte Polaris – steaua

Polară

  • Doar stelele situate aproape de polul nord ceresc, în prelungirea axei terestre, lasă dâre complete

Polul nord

ceresc

Polaris

nord vest

nord est


Polul sud

ceresc

sud est

sud vest


polul nord ceresc strălucitoare

  • Chiar dacă stelele sunt situate la depărtări diferite de Terra

  • ne putem imagina că

  • toate mişcările şi fenomenele se petrec pe o sferă imaginară,

  • numită sfera cerească

polul sud ceresc


Coordonatele orizontale, azimutul şi altitudinea sunt uşor de imaginat, dar depind de locul de observaţie

Folosind sfera cerească ne-am imaginat un sistem de coordonate independent de observator


polul nord ceresc de imaginat, dar depind de locul de observaţie

  • Sfera cerească are un ecuator ceresc

polul sud ceresc


polul nord ceresc de imaginat, dar depind de locul de observaţie

  • Sfera cerească are un ecuator ceresc

… care este de fapt extensia ecuatorului terestru pe sfera cerească

polul sud ceresc


polul nord ceresc de imaginat, dar depind de locul de observaţie

  • Putem proiecta şi liniile de longitudine

precum şi cele de latitudine pe sfera cerească

Coordonatele cereşti, numite ecuatoriale, se numesc astfel:

Longitudinea ascensie dreaptă (AD)

Latitudine declinaţie(dec)

polul sud ceresc


Declinaţia de imaginat, dar depind de locul de observaţiese măsoară în grade, minute de arc şi secunde de arc, deasupra şi sub ecuatorul ceresc

– stelele situate deasupra ecuatorului ceresc au declinaţie de la 0 la

+90 grade

- stelele situate sub ecuatorul ceresc au declinaţii între -0 şi -90 grade

(1 grad = 60 arcmin, 1 arcmin = 60 arcsec)


Ascensia dreaptă de imaginat, dar depind de locul de observaţiese măsoară în ore, minute şi secunde pentru că unei stele îi ia 1 zi să se întoarcă în acelaşi loc pe cer

Ascensia se măsoară de la un punct de referinţă numit punctul vernal


Coordonatele unei stele arată aşa de imaginat, dar depind de locul de observaţie: 12:52:03,+47:34:43

ceea ce înseamnă

AD= 12 ore 52 min 3 sec,

dec = +47o 34 arcmin 43 arcsec


polul nord ceresc de imaginat, dar depind de locul de observaţie

Un observator situat pe Pământ

Vede cerul situat deasupra orizontului

Dar nu cel situat sub acesta

orizontul

polul sud ceresc


Polaris, polul nord ceresc de imaginat, dar depind de locul de observaţie

N

  • Privind pe cer un observator va vedea:

E

V

orizont

S


N de imaginat, dar depind de locul de observaţie

Linia imaginară trasă de la nord spre sud, ce trece pe deasupra capului

W

se numeşte

meridianul

zenit

orizont

S


Putem trasa şi liniile de de imaginat, dar depind de locul de observaţieascensie dreaptă (AD

N

şi cele de declinaţie(dec)

E

V

orizont

S


N de imaginat, dar depind de locul de observaţie

  • În emisfera sudică va arăta aşa:

AD

E

W

dec

x

orizont

polul sud ceresc

S


Mi carea a trilor pe sfera cereasc
Mișcarea aștrilor pe sfera cerească* de imaginat, dar depind de locul de observaţie



Latitudine 45 observa că aștrii se mișcă diferit


Latitudine 90 observa că aștrii se mișcă diferit


Latitudine 00 observa că aștrii se mișcă diferit


Ecliptica i punctul vernal
Ecliptica și punctul vernal observa că aștrii se mișcă diferit


Ecliptica observa că aștrii se mișcă diferit

Pământul

Soarele


Ecuatorul
Ecuatorul observa că aștrii se mișcă diferit

  • Ecuatorul


Ecuatorul + ecliptica* observa că aștrii se mișcă diferit

  • Ecliptica

Ecuatorul


Punctul vernal observa că aștrii se mișcă diferit

Intersecţia eclipticii cu ecuatorul ceresc, cand soarele trece din emisfera

sudică în cea nordică


Precesia
Precesia* observa că aștrii se mișcă diferit


Precesia observa că aștrii se mișcă diferit

23½o

Direcţia axei pământului nu

este fixă

Forţele mareice ale Soarelui şi ale

Lunii fac Pământul să se învârtă ca un tirirez

Planul eclipticii


Ntr o perioad de 26 000 de ani axa de rota ie a p m ntului face o rota ie complet
Într-o perioadă de 26.000 de ani axa de rotaţie a Pământului face o rotaţie completă

  • Efecte

  • Steaua Polară nu este aceeaşi

  • Punctul vernal nu rămâne în aceleaşi constelaţii*


Nuta ia
Nutația Pământului face o rotaţie completă



Anotimpurile
Anotimpurile suferă și altă mișcare


Anotimpurile1
Anotimpurile suferă și altă mișcare

  • Ce anotimp este acum?

  • Care este motivul pentru care avem anotimpuri?


Anoti suferă și altă mișcarempurile apar pentru că Terra este mai aproape de Soare vara?

Iarna, pe 4 ianuarie, Terra este situată la 147.000.000 km.

Vara, pe 3 iulie, Terra este situată la 152.000.000 km.

Înclinarea axei Pământului face ca o emisferă să fie mai aproape de Soare?

Vara emisfera nordică este cu 2000 de km mai aproape decât cea sudică


  • P suferă și altă mișcareâmântul nu se roteşte drept în jurul Soarelui

  • Axa de rotaţie este înclinată cu 23,5 grade

  • Rezultatul este că la diferite momente de timp spre Soare vor fi înclinate anumite regiuni

*



VARA solare. *

IARNA



Primăvară în nord solare. *

Toamnă în sud

Vară în nord

Iarnă în nord

Vară în sud

Iarnă în sud

Toamnă în nord

Primăvară în sud


Anotimpurile astronomice solare. *

Echinocțiu – aequs nox (noaptea egală): ziua este egală cu noaptea

Solstițiu – sol stitium (soarele stă): la mijlocul zilei Soarele nu își modifică altitudinea


Anotimpurile astronomice
Anotimpurile solare. *astronomice

  • Primăvara astronomică – începe pe 21 martie, când ziua şi noaptea au aceeaşi durată

  • Vara astronomică – începe pe 21 iunie când polul nord este îndreptat spre Soare, avem zilele cele mai lungi

  • Toamna astronomică – începe pe 21 septembrie când ziua este egală cu noaptea

  • Iarna astronomică – începe pe 21 decembrie când polul sud este îndreptat spre Soare


Anul solare. *



Anul sideral
Anul sideral solare. *

  • Timpul în care Pământul face o rotație completă în jurul Soarelui, în raport cu un sistem de referință fix (stelele)

  • Mișcarea planetei noastre se proiectează pe cer ca mișcare a Soarelui

  • Anul sideral are valoarea (365 z 6 h 9 min 9.7676 s


Anul tropic
Anul tropic solare. *

  • Timpul în care Pământul face o rotație competă în jurul Soarelui, în raport un sistem de referință dat de ecliptică și ecuator

  • Punctul ales este punctul vernal

  • Valoarea anului tropical este de 365 z 5 h 48 min 45 s (365,244 zile)


Ce fel de an folosim n calendar
Ce fel de an folosim în calendar solare. *

  • Calendarul actual se numește calendarul gregorian

  • Acesta începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie

  • Acest calendar încearcă să mențină echinocțiul de primăvară pe data de 21 martie

  • În medie anul calendaristic are 365,2424 zile

  • O dată la 4 ani se introduce o zi, anul devenind bisect


Alte tipuri de an
Alte tipuri de an solare. *

  • Anomalistic

  • Draconitic

  • An lunar

  • Heliacal

  • Sothic

  • Gaussian

  • Besselian

  • Galactic


ad