Unitatea de învăţare: Viaţa politică în lumea contemporana postbelică

1. Unitatea de învăţare: Viaţa politică în lumea contemporanapostbelică Tema: Regimul totalitar-comunist din Uniunea Sovietică în perioada postbelică Liceul Teoretic ORIZONT Profesor: dr. Adrian DOLGHI

2. Obiective operaţionale:

3. Etapeleevoluţiei URSS înaniipostbelici:

4. Ascensiuneaşiîncetarearegimului stalinist (1945-1953) • Propaganda comunistă , mancurti-zare , deznaţionalizare a mln. de oameni • Cultul personalităţii lui Stalin • Educarea patriotismului sovietic, cenzură, lupta cu duşmanii poporului, NKVD, KGB, Teroare • Colectivizare forţată, foamete organizată, deportări, Gulag • Refacere economică cu preţul morţii a milioane de oameni  • Construcţia comunismului I. Stalin L.Beria G. Malenkov

5. Dezgheţul Hruşciovist – „perioada libertăţii limitate” (1953-1964) • 5 martie 1953 – Moare Stalin - luptă pentru putere – învinge Nichita Hruşciov, - prim-secretar al P.C.U.S. (septembrie 1953). • Încetarea represiunilor în masă - începutul reabilitării, dar represiunile au continuat cu o amploare mai mică • Februarie 1956 - Congresul al XX-lea al PCUS - „Raportul secret” - critica „cultului personalităţii lui Stalin”. • Reforme limitate în domeniul administraţiei, economiei, culturii. – „Libertate limitată” – au loc un şir realizări în diverse domenii ştiinţă, învăţământ, educaţie – progres impresionant al ştiinţei: lansarea primului satelit artificial (1957), a primei nave spaţiale cu un cosmonaut la bord, Iurii Gagarin (12 aprilie 1961). • Nichita Hruşciov - personaj controversat: a contribuit la declanşarea criticii regimului stalinist, dar a rămas produsul sistemului, el însuşi participând la săvârşirea crimelor. • o serie de greşeli atât în politica internă cât şi cea externă, cum a fost şi cazul crizei rachetelor din Cuba. • Hruşciov s-a grăbit să condamne cultul personalităţii lui Stalin şi crimele acestuia pentru a nu fi el însuşi acuzat. • la 15 octombrie 1964 Hruşciov este exclus de la toate funcţiile şi înlocuit cu „troica”: Brejnev, Podgornîi şi Kosîghin

6. Epoca stagnării brejneviste (1964-1982) L.Brejnev • Restalinizarea - în fruntea URSS vine „vechea gardă stalinistă” - ostilă reformelor,revenirea la politici staliniste • Epoca stagnării - economie supracentralizată, ne eficace, costisitoare, întărirea sistemului administrativ de comandă, creşterea aparatului birocratic. • Crima organizată, deseori sprijinită de nomenclatură. • Lipsuri şi îndoctrinare - nivel jos de trai al populaţiei, îndoctrinată cu lozinci şi sloganuri comuniste  • Fenomenul disidenţilor - interzisă orice manifestare de nesupunere. • „Doctrină Brejnev” (din 1968) - URSS are „dreptul” şi trebuie să intervină acolo unde era „ameninţat” socialismul – (Cehoslovacia (1968), Afganistan (1979)). • Cursa a înarmărilor - urmări grave asupra politicii interne, economiei - subordonată domeniului militar.  • Numeroase probleme naţionale, vor exploda ulterior. • La începutul anilor ‘80, economia, întreaga societate se afla în pragul unui colaps. Cehoslovacia (1968) L.Brejnev şi J.Ford semnează un tratat de limitare a armamentului nuclear (1974)

7. Gerontocraţia (1982-1985) • 10 noiembrie 1982 – moare Leonid Brejnev • Iurii Andropov, fost şef al KGB-ului - a fost ales în funcţia de secretar general al PCUS, care a încercat să promoveze unele reforme, dar se stinge din viaţă (9 februarie 1984). • Konstantin Cernenko, urmează pentru un scurt timp (1984-1985). La 11 martie 1985, o nouă conducere sub egida lui Mihail Gorbaciov.

8. Politica reformatoare a lui M.S. Gorbaciov – “perestroika” şi “glasnost” • Restructurare sau perestroika - sistemul sovietic deviase de la „teoria leninistă” şi avea nevoie de o restructurare pe baza reformelor. M. Gorbaciov atacat „epoca Brejnev”, a condamnat războiul din Afganistan, a propus restructurarea sistemului pe calea reformelor realizate de sus în jos. • Obiectivul - demolarea consecinţelor epocii „stagnării”. • Componentele restructurării - transparenţa sau libertatea presei şi lichidarea cenzurii (glasnost-ul); reforme menite să revigoreze economia şi societatea. • Dificultăţi: Cadru instituţional incapabil să reziste frustrărilor; Probleme naţionale – enclava armeană din Karabahul de munte, a tătarilor din Crimeea, relaţiile dintre populaţiile majoritare şi minorităţi, eşecul politicii de rusificare. • 1989-1991 - Criză profundă în URSS. • Pe plan extern: M.Gorbaciov a reuşit să revoluţioneze politica externă sovietică, beneficiind de un imens capital de simpatie în lume. • O nouă gândire politică: politica externă nu mai trebuia gândită şi condusă prin prisma factorului ideologic; confruntarea dintre cele două puteri, URSS şi SUA era neproductivă , iar puterea militară nu garanta securitatea; URSS trebuia să-şi revizuiască obiectivele politicii externe. • Gorbaciov pune capăt războiului din Afganistan, a normalizat relaţiile cu China; a declarat la Strasbourg că nu se va opune reformelor din Europa de Est. Semnalul a fost receptat şi în statele estice.

9. Sfârşitul războiului rece şi Unificarea Germaniei • La 9 noiembrie 1989, a fost dărâmat Zidul Berlinului, moment care a fost perceput ca un preludiu al înlăturării comunismului în Europa. • Sfârşitul războiului rece: La 2-3 decembrie 1989, pe insula Malta, întâlnirea dintre M.Gorbaciov şi G.Bush - liderul sovietic a declarat că nu va folosi forţa pentru menţinerea regimurilor comuniste. • La 12 septembrie, la Moscova a fost semnat tratatul care consfinţea reunificarea pe cale paşnică a Germaniei. • La 31 martie 1991, a fost dizolvat oficial Tratatul de la Varşovia. Puciul din august 1991 şi dezintegrarea URSS • La 21 august 1991, la Moscova, un grup de conservatori au realizat un “puci” pentru al înlătura pe Gorbaciov, care a eşuat. „Puciul” a întărit poziţia lui Boris Elţîn. Demersurile lui Gorbaciov de a transforma URSS în Uniunea Statelor Suverane, şi organiza noi alegeri s-au soldat cu eşec. • Republicile unionale şi-au declarat independenţa după august 1991. La 8 decembrie 1991, lângă Minsk în pădurea Belovej, preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Bielorusiei au declarat dizolvarea URSS şi formarea CSI. La 21-22 decembrie, la Alma-Ata, 11 reprezentanţi ai fostelor republici unionale sovietice semnau actele de constituire a CSI. La 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov va demisiona din postul de preşedinte al unui stat care de facto nu mai exista. Uniunea Sovietică şi-a încetat oficial existenţa la 31 decembrie 1991, la 69 de ani de la constituire.

10. URSS 1945-1989