1 / 56

Scopul evaluării

Scopul evaluării . Evaluarea continuă.

jarah
Download Presentation

Scopul evaluării

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Scopul evaluării Evaluarea continuă

  2. Profesorii colectează în mod constant informaţii despre ceea ce elevii lor învaţă. Ei verifică prin teste si evaluări continue monitorizează activităţile elevilor din grupuri mici. Ei folosesc aceste informaţii intr-o varietate de scopuri, de la comunicarea cu părinţii până la atingerea obiectivelor şi standardelor cerute. Dacă profesorii folosesc informaţiile obţinute şi le folosesc efectiv, atunci pot să-şi ajute elevii să-şi dezvolte gândirea şi modul de înţelegere. Prin termenul “evaluare” ne vom referi în continuare la toate tipurile de metode şi strategii care pot oferi informaţii despre învăţarea elevilor. Evaluarea formativă oferă informaţii celor care învaţă, prin intermediul feedback-urilor, despre cum se desfăşoară întregul process de învăţare. Evaluarea sumativă va avea loc la sfârşitul unităţii de învăţare sau al proiectului şi oferă atât profesorilor cât şi elevilor, informaţii despre abilităţile, deprinderile şi cunoştinţele pe care elevii le-au dobîndit.. Evaluare formativă, sumativă

  3. Evaluarea formativă poate fi utilizată pentru: • Identificarea cunoştinţele iniţiale ale elevilor, starea lor de pregătire, nevoile acestora • Încurajarea auto-direcţionării învăţării şi a colaborării  • Oferirea unui diagnostic al reacţiei elevului  • Monitorizarea progresului • Verificarea înţelegerii şi încurajarea metacogniţiei • Demonstrarea înţelegerii şi s abilităţilor dobândite

  4. Evaluarea formativă Deşi testele şi examenele nu vor dispărea din şcoli, învăţarea elevilor poate fi îmbunătăţită atunci când informaţiile provenite de la o varietate de tipuri de evaluare este folosită în înstruire, oferă un feedback, evaluează produsele şi performanţele. Evaluarea ce se desfăşoară înainte şi în timpul desfăşurătii unităţii de invăţare se numeşte evaluare formativă.

  5. Câteva tipuri de strategii oferă elevilor şi profesorilor informaţii despre ce ar avea nevoie să-şi îmbunătăţească procesul de învăţare: • Strategii pentru identificarea nevoilor elevilor • Strategii pentru încurajarea propriei orientări şi colaborării în grup • Strategii pentru monitorizarea progresului • Strategii pentru verificarea înţelegerii

  6. Evaluarea sumativă • Câtă vreme evaluarea formativă oferă profesorilor şi elevilor informaţii despre cât de bine lucrează aceştia la proiect, la un moment dat, profesorii trebuie să raporteze asupra învăţării elevilor la sfîrşitul unei unităţi de învăţare sau la sfârşitul unui proiect. Elevii de asemenea trebuie să ştie cât de bine au lucrat. Acest tip de evaluare, facută la sfârşitul unei activităţi, se numeşte evaluare sumativă.

  7. Evaluarea formativă Ajută profesorii să întâmpine nevoile individuale ale elevilor prin instruire diferenţiată. Dezvoltând abilităţile necesare pentru învăţare de-a lungul întregii vieţi, profesorii oferă elevilor şanse de a avea succes în secolul 21. Folosind strategic evaluarea formativă elevii îşi dezvoltă abilitatea de a deveni proprii învăţători.

  8. Ghid pentru a ajuta educatorii să dezvolte şi să evalueze abilităţile de gândire pentru elevii lor: • Axplică elevilor ce tip de gândire aştepţi de la ei • Discută mereu şi dă exemple despre cum o gândire sănătoasă poate să ajute în diverse proiecte • Cere elevilor să cu propriile criterii şi standarde pe care să le folosească atunci când îşi evaluează propria gândire. • Dă indicaţii elevilor despre ce tip de evaluare este cel mai adecvat pentru diferite proiecte sau unităţi de învăţare. • Dă elevilor instrucţiuni şi exersează împreună cu ei evaluarea pe care o să le-o aplici. • Evaluează procesele de gândire la fel de bine ca şi produsele de gândire. • Dă elevilor multe feedback-uri şi oferă-le posibilitatea să dea feedback unul altuia.

  9. Gândire critică • Gândirea critică implică analizarea şi evaluarea informaţiilor şi are şase caracteristici: interpretare, analiză, tragerea concluziilor, evaluare, prelucrarea şi generalizarea.

  10. Creativitate • Mulţi educatori nu se simt destul de încrezători în a evalua procesele creative ale elevilor lor. Acest lucru este de înţeles, câtă vreme, după părerea lor, munca creativă este imprevizibilă, neobişnuită, surprinzătoare. Cu toate acestea, procesele creative trebuie încurajate oricum, iar unele aspecte ale creativităţii pot fi evaluate. Elevii chiar pot fi instruiţi să-şi evalueze meritul propriei munci, o cheie componentă a creativităţii.

  11. Metacogniţia Metacogniţia, sau “învăţare despre învăţare” se referă la procesele mentale care controlează şi se adaptează la modul în care elevii gândesc. Metacogniţia este în special importantă în cadrul muncii la proiect, deoarece elevii trebuie să ia decizii asupra strategiilor pe care trebuie să înveţe să le aplice şi cum să le aplice. Poţi cere elevilor să-şi noteze îm propriile jurnale răspunsuri la următoarele chestiuni: • Ce strategii de gândire foloseşti când te gîndeşti la ceea ce lucrezi? • Ce strategii dse gândire foloseşte colegul de bancă? • Cât de folositoare sunt strategiile alese de tine? • Ce ai putea să încerci data viitoare? În concluzie, profesorii trebuie să explice în mod clar la ce tip de gîndire se aşteaptă de la elevi, şi se va asigura că elevii îşi dezvoltă abilităţi de gândire.

  12. Strategii de evaluare • 1. Identificarea nevoilor elevilor: Metode, instrumente: • grafice care permit o reprezentare vizuală a nivelului de înţelegere

  13. Exemplu de grafic K-W-L • Scrie ce ştii despre un animal (de exemplu ghepard) ce trăieşte în Africa. Apoi scrie ce vrei să ştii despre acest animal. Când vom termina unitatea de învăţare vei completa rubrica despre ce ai invăţat despre ghepard

  14. Grafic KWL

  15. Brainstorming (asalt de idei) • Este un mod util de a ajuta elevii să lanseze idei noi fără teamă de critici sau de reproşuri. Pentru început cereţi elevilor să genereze cât mai multe idei despre tema în discuţie, încurajaţi-i să speculeze idei, să aibă idei noi, neobişnuite, sau idei care să provoace comentarii. Notaţi ideile pe tablă sau pe o planşă astfel încât toţi elevii să le poată vedea. După ce a fost propusă o listă iniţială, cereţi elevilor să împartă ideile în subcategorii, de exemplu idei despre care se ştie deja, în idei despre care nu sunt siguri, sau în idei despre care vor studia în viitor.

  16. Unele întrebări pot să orienteze discuţia spre topicul dorit: • Ce ştim deja despre această temă? • Ce putem afla în urma listei de pe tablă? • Putem învăţa despre toate aceste idei în timp ce lucrăm la proiect? • Care idee de pe tablă ar avea prioritate?

  17. Exemple de Brainstorm (idée inspirată): • ABC Brainstrorm • Cere elevilor să întocmească o listă de litere ale alfabetului. Apoi să completeze pentru fiecare literă scrisă un cuvânt sau o frază referitoare la tema propusă spre discuţie. Elevii lucrează mai întâi individual, apoi în perechi sau grupuri mici îşi completează lista, iar apoi îşi împărtăşesc ideile cu toată clasa.

  18. Carusel Brainstorm • Se împarte clasa în grupe de elevi şi fiecărui grup i se cere să scrie sau sa deseneze pe o planşă idei referitoare la subtopicuri ale temei propuse. Oferiţi un timp astfel încât elevii să îşi pună pe planşă cât mai multe idei, apoi mutaţi planşa la alt grup şi astfel fiecare grup adaugă propriile idei pentru fiecare subtopic propus. La sfârşit toate planşele sunt aşezate în aşa fel încât să le vadă toată lumea, lansaţi o discuţie generală pentru a analiza ideile prezentate sau returnaţi fiecare planşă la grupul iniţial în astfel încât acesta să analizeze ideile celorlalte grupe adăugate la ideile iniţiale.

  19. 2. Încurajarea propriei orientări şi a colaborării Dezvoltarea propriei învăţări Scopul fundamental al educaţiei este cel de a forma elevi ce pot învăţa singuri. Este o cerinţă esenţială în secolul 21, perioadă cu rapide schimbări în tehnologie, cînd noi abilităţi trebuie să fie deprinse în mod constant. Elevii vor ştii astfel cum să identifice şi să utilizeze o largă varietate de resurse şi instrumente tehnologice. Îşi vor asuma răspunderi şi vor învăţa din propriile greşeli.

  20. Metode, instumente: Planificarea proiectelor este de obicei legătura dintre elev şi profesor care descrie componentele proiectului, scopul şi obiectivele acestuia, procesul prin care se ating aceste obiective, un grafic de timp precum şi criterii de evaluare a învăţării. Beneficii ale planificării: • ajută elevii să înveţe să planifice şi să ia decizii asupra propriei învăţări • ajută elevii să-şi gestioneze timpul • permite fiecăruia să înveţe în ritmul său • oferă elevilor scopuri şi aşteptări

  21. Autoevaluare care poate lua forme multiple: • conferinţe scrise • discuţii cu întreaga clasă sau în grupuri mici • jurnale de reflecţie • liste de verificare pentru auto-evaluare • interviuri profesor-elev • grile criteriale pentru evaluare

  22. Toate aceste tipuri de evaluări au ceva în comun: cer elevilor să-şi revizuiască întreaga propria muncă, pentru a determina ce au învăţat, cum au învăţat, dacă există lucruri pe care nu sunt siguri, dacă există confuzie în înţelegere.

  23. 3. Monitorizarea progresului Metode, instrumente: • Observaţii informale şi notiţe în agende • Notiţele sunt descrieri scrise ale observaţiilor făcute în timp ce elevii lucrează. Oferă aspecte ale muncii elevilor, care nu pot fi identificate prin tehnică, cum ar fi comportamentele psihice şi atitudinile. Acestea se referă la toţi elevii, dar unii elevii beneficiază de informaţii suplimentare. • Se poate astfel monitoriza nivelul de înţelegere, strategii şi abilităţi sau tipuri de gîndire, Circulaţi de la un grup la altul, ascultaţi conversaţiile pe care le poartă, notaţi ce au înţeles, ce dificultăţi întâmpină, cum procesează informaţia.

  24. Jurnale folosesc elevilor pentru a se documenta astfel incât să ducă la bun sfârşit activităţile propuse în clasă. Inregistrările făcute trebuie să fie obiective, scurte, concise, esenţiale, impersonale. Poate să fie o soluţie la o problemă de la matematică, fizică, observaţie a unui experiment ştiinţific, o listă de obiective, o sarcină propusă ca temă de casă, un memento, ceva care să-şi amintească

  25. Liste de progressunt necesare când proiectele cer elevilor să respecte un program sau învăţarea se desfăşoară gradat, conform unui graphic. • Raport de progres ajută elevii să se documenteze asupra progresului pe care l-au înregistrat. Poate fi sub forma unei schiţe neprelucrate, a unor tabele ce reţin date sumar descrise .

  26. 4. Verificarea înţelegerii • Metode, instrumente • Jurnale scrise care obligă elevii să-şi exprime ideile în scris, permiţând atât profesorilor cât şi elevilor să analizeze reflecţiile, părerile, opiniile, ideile, meditaţiile.

  27. Pentru elevi îi ajută să-şi organizeze: • reflecţiile, impresiile, opiniile • munca, sentimentele, atitudinea pentru auto-evaluare pe parcursul şi la sfârşitul proiectului • întrebări şi comentarii pe care profesorul să le analizeze

  28. Pentru profesori să-i ajute să: • intuiască, pătrundă în studiul individual al elevului • compare notiţele pentru a determina progresul individual al elevului • reflecteze la eventualele strategii de evaluare pentru a dezvolta capacitatea de înţelegere

  29. Exemple de jurnale punctuale • Exemple de întrebări: • Întrebări individuale • Întrebări pentru monitorizarea gândirii • Întrebări informale Teste scrise şi orale oferă răspunsuri directe şi evidente despre acumularea de cunoştinţe şi despre înţelegerea acestora.

  30. 5. Demonstrarea înţelegerii • Metode şi instrumente • Produsele şi performanţele elevilor sunt obiecte pe care elevii le crează, le construiesc pentru a-şi arăta învăţarea. Acestea sunt prezentări, publicaţii care arată ce pot să facă elevii, nu numai ce ştiu. Câmd elevii crează produse aceştia depun o muncă autentică, asemănătoare cu munca depusă de adulţi în viaţa reală. Aceste produse trebuie să se adreseze mai multor factori. Pentru a ajuta la concentrarea pe aceşti factori, se pot propune întrebări de forma:

  31. Ce concept, ce abilitate, strategie sau cunoştinţe încerci să apreciezi, să evaluezi, să estimezi? • Ce ar trebuie să cunoască elevii mei? • La ce nivel elevii ar trebui să se situeze? • Ce tip de cunoştinţe este evaluat: raţionament, memorare, proces?

  32. Exemple de grile criteriale pentru evaluarea: • Matematica, • afis-poster, • colaborare, • speech convingator, • jurnal

  33. Portofolii care reprezintă o colecţie de mai multe produse ale elevilor realizate pe parcursul unei perioade de timp şi care arată efortul, progresul şi realizările acestora. Trebuie să demonstreze o evoluţie, să conţină o varietate de sarcini realizate de elevi, o cantitate adecvată de informaţii, să includă obiective, scopuri pentru o activitate viitoare. Toate acestea pot reprezenta criterii pentru evaluarea unui portofoliu.

  34. Exemple de grile criteriale • Evaluare eseu, • evaluare ştiinţifică, • evaluare abilităţi practice

  35. Strategii de Evaluare • Gauging Needs ( Identificare nevoilor ) • Developing Independent Learners (Dezvoltarea învăţării independente) • Monitoring Progress ( Monitorizarea progresului) • Checking for Understanding and Encouraging Metacognition ( Verificarea pentru învăţarea şi incurajarea metacogniţiei ) • Demonstrating Understanding and Skill (Demonstrarea înţelegerii şi a abilităţilor)

  36. COMPETENTE CARE SUNT URMARITE • self-direction -> autonomie • self-assesment -> autoevaluare • peer feedback -> interevaluare • reflection -> reflectarea asupra propriei invatari • research -> investigatie • colaboration -> colaborare • comunication -> comunicare

  37. 1. Gauging Needs

  38. 1.Gauging Needs

  39. 1.Gauging Needs

  40. 1. Gauging Needs

  41. 1. Gauging Needs

  42. 2. Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)

  43. 2.Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)

  44. 2.Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)

  45. 2. Developing Independent Learners (Dezvoltarea invatarii independente)

  46. 3. Monitoring Progress (Monitorizarea progresului)

  47. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)

  48. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition(Verificare pentru invatarea si incurajare a metacognitiei)

  49. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)

  50. 4. Checking for Understanding and Encouraging Metacognition(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)

More Related