Procese psihice senzoriale
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 15

PROCESE PSIHICE SENZORIALE PowerPoint PPT Presentation


  • 277 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

PROCESE PSIHICE SENZORIALE. PROCESELE PSIHICE. PROCESE SENZORIALE Senzaţiile Percepţia Reprezentarea PROCESELE COGNITIVE SUPERIOARE Gândirea Limbajul Memoria Imaginaţia ACTIVITĂŢI ŞI PROCESE REGLATORII Motivaţia Afectivitatea Voinţa Deprinderile Atenţia.

Download Presentation

PROCESE PSIHICE SENZORIALE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Procese psihice senzoriale

PROCESE PSIHICE SENZORIALE


Procesele psihice

PROCESELE PSIHICE

PROCESE SENZORIALE

  • Senzaţiile

  • Percepţia

  • Reprezentarea

    PROCESELE COGNITIVE SUPERIOARE

  • Gândirea

  • Limbajul

  • Memoria

  • Imaginaţia

    ACTIVITĂŢI ŞI PROCESE REGLATORII

  • Motivaţia

  • Afectivitatea

  • Voinţa

  • Deprinderile

  • Atenţia


Procese psihice senzoriale1

PROCESE PSIHICE SENZORIALE

Procesele senzoriale sunt procese de cunoaştere comune omului şi animalului.

Din categoria proceselor psihice senzorile fac parte:

  • Senzaţiile

  • Percepţia

  • Reprezentarea


Senza iile

SENZAŢIILE

  • Se produc în condiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor;

  • Ne aduc informaţii separate despre lumea înconjurătoare;

  • Sunt stric dependente de funcţionarea analizatorilor;

  • Principale modalităţi senzoriale: senzaţii vizuale, senzaţii auditive, senzaţii olfactive, senzaţii cutanate, senzaţii gustative, senzaţii de echilibru, senzaţii de durere etc.


Analizatorul componente i func ii

Analizatorul- componente şi funcţii

Analizatorul (organul de simţ) face posibilă apariţia senzaţiilor. El este alcătuit din următoarele 4 verigi:

  • receptorul- captează informaţia stimulului prin intermediul celulelor receptoare;

  • calea aferentă- transportă influxul nervos la cortex (scoarţă cerebrală) şi prezintă întreruperi sinaptice care filtrează influxul nervos, astfel încât la cortex ajung numai informaţiile semnificative;

  • zona centrală- are rol în decodificarea influxului nervos, iar pe plan psihologic asigură „trăirea” senzaţiilor;

  • calea eferentă- transmite răspunsul dat de cortex la receptor şi asigură autoreglarea funcţionării organismului.


Percep iile

PERCEPŢIILE

  • Se produc în condiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor;

  • Ne aduc informaţii complete despre lumea înconjurătoare;

  • Nu sunt doar o sumă de senzaţii, ci sunt rezultatul interacţiunii senzaţiilor;

  • Sunt în strânsă relaţie cu activitatea umană, cu limbajul, cu experienţa anterioară.


Legile percep iilor

Legile percepţiilor

Percepţia funcţionează după următoarele legi: legea integralităţii prceptive, legea structuralităţii perceptive; legea selectivităţii perceptive; legea constanţei perceptive; legea semnificaţiei; legea proiectivităţii imaginii perceptive.

  • Legea structuralităţii perceptive- deşi avem impresia că imaginea apre spontan, în realitate explorarea vizuală a unui obiect se face treptat.

    Ex: în cazul nostru, explorarea se face după schema literea „Z” datorită activităţii de citire (de la stânga la dreapta).

  • Legea semnificaţiei- elementul care are semnificaţie pentru individ se impune în câmpul său perceptiv.

    Ex: o căprioară nu dă importanţă sunetului produs de vânt, dar dă importanţă altor sunete care sunt semnificative pentru viaţa ei (răgetul uni leu, de exemplu).


Observa ia i spiritul de observa ie

Observaţia este activitatea perceptivă desfăşurată în mod voluntar. Diferenţa dintre percepţia spontană şi observaţie se reflectă şi în expresii diferite. Pentru perceţie se folosesc verbe: a vedea, a auzi, a simţi un miros, a simţi o atingere etc. Pentru observaţie: a privi, a asculta, a mirosi, a palpa.

Spiritul de observaţie este aptitudinea de a sesiza cu uşurinţă, rapiditate şi precizie ceea ce este slab, ascuns, nerelevant, dar semnificativ pentru scopurile omului.

Observaţia şi spiritul de observaţie


Iluziile perceptive

Iluziile perceptive

Iluziile optice sunt percepţii care denaturează, deformează unele aspecte ale realităţii.

Ele sunt determinate fie de:

  • Unele componente ale câmpului perceptiv care acţioneză concomitent cu obiectul central al percepţiei, pot determina subestimarea sau supraevaluarea elementelor obiectului perceput


Procese psihice senzoriale

Centrarea activităţii perceptive pe un obiect poate determina dilatarea subiectivă a elementelor sale

Relaţiile de contrast dintre excitanţi pot determina supraestimări sau subestimări

Ex: o persoană de statură medie poate părea înaltă între altele mai scunde şi scundă între persoane care o depăşesc mai mult

Lipsa reperelor

Ex: iluzia plecării propriului tren


Senza i e percep i e

SENZAŢIE PERCEPŢIE


Reprezent rile

REPREZENTĂRILE

  • Se produc în absenţa stimulului;

  • Se produc în condiţiile conştiinţei absenţei obiectului;

  • Conţin informaţii elementare despre lumea înconjurătoare;

  • Conţinând în sine tot ceea ce este esenţial, reprezentarea face trecerea spre noţiune.


Calit ile reprezent rilor

Calităţile reprezentărilor

  • Imaginea din reprezentare are o intensitate mai slabă în comparaţie cu imagine perceptivă

    Ex: reprezentarea unui arbore nu are un contur clar, imaginea este „ştearsă”

  • Însuşirile importante ale obiectelor / fenomenelor se impun în imagine

    Ex: reprezentarea unui arbore are întotdeauna rădăcină, tulpină şi coroană

  • Imaginea este panoramică- redă integral şi simultan toate informaţiile despre obiect

    Ex: reprezentarea unui motor conţine toate elementele structurale şi toate corelaţiile funcţionale


Procese psihice senzoriale

Imaginile sunt figurative- conţin însuşiri concrete, intuitive de formă, mărime, culoare

Ex: reprezentarea unui arbore vara, va avea întotdeauna coroana verde, imaginea va corespunde realităţii.

Schema structurală a obiectului poate fi modificată în funcţie de cerinţele cunoaşterii şi practicii.

Ex: ne putem reprezenta elementele de mobilier din camera noastră într-o altă structură (în alte locuri) decât cea reală.


Re ine i

Reţineţi:

  • Dacă senzaţiile ne dau informaţii separate despre obiecte, percepţiile ne aduc informaţii complete- imagine este unitară.

  • Dacă senzaţiile şi percepţiile se produc în prezenţa obiectului, reprezentările se produc în absenţa lui.

  • Dacă imaginea percepută conţine tote informaţiile, imaginea din reprezentare conţine doar informaţii esenţiale.


  • Login